Sindromul de alimentatie nocturna – simptome si solutii
Sindromul de alimentatie nocturna afecteaza 1,5% din populatie, in special femeile. Iata care sunt cauzele si factorii declansatori, cum se manifesta, ce riscuri sunt asociate si ce solutii exista.
Cuprins:
1. Ce este sindromul de alimentatie nocturna?
2. Simptomele sindromului de alimentatie nocturna
3. Cauze
4. Riscuri si complicatii
5. Modalitati de diagnostic
6. Tratament si solutii
Ce este sindromul de alimentatie nocturna?
Multi simtim nevoia sa mancam ceva inainte de culcare uneori, ni se face pofta de ceva seara sau cand ne mai trezim noaptea. Aceste pofte ocazionale sunt normale, dar in alte cazuri mancatul pe timp de noapte are loc cu regularitate si poate duce la probleme de sanatate.
Se estimeaza ca 1,5 % din populatie sufera de sindromul de alimentatie nocturna. Este o tulburare alimentara in care 25% sau mai mult din aportul caloric zilnic al unei persoane este consumat dupa masa de seara. Persoana are tendinta de a se trezi noaptea pentru a manca sau are senzatia ca nu poate sa adoarma daca nu mananca ceva. Este treaza si deplin constienta de faptul ca mananca.
Aceasta constientizare diferentiaza sindromul de alimentatie nocturna de tulburarea alimentara legata de somn (SRED), in care un individ se da jos din pat si consuma deseori cantitati mari de alimente fara sa constientizeze. Cand individul doarme in timp ce mananca si nu stie ce face, avem de-a face cu un subtip de somnambulism. Are loc in timpul somnului REM si se caracterizeaza prin cicluri de somn foarte profunde. Un individ cu aceasta tulburare se va trezi si va consuma alimente compulsiv, fara sa-si dea seama. In cazul sindromului alimentar nocturn, insa, persoana este treaza tot timpul si isi aminteste totul. Este un tip de consum alimentar compulsiv, dar voluntar.
Dr. Albert Stunkard a fost primul care a vorbit despre sindromul de alimentatie nocturna in 1955.
Tulburarea de alimentatie legata de somn – prin ce difera de sindromul de alimentatie nocturna?
Tulburarea alimentara legata de somn (SRED) se caracterizeaza prin ingestie de alimente episodic involuntar repetat, care apare in timpul somnului nocturn. Este mai mult decat o gustare la miezul noptii, iar persoanele cu aceasta tulburare raman in mare parte adormite in timp ce mananca. Daca exista constientizare, persoana nu poate sa se opreasca din mancat.
Tulburarea de alimentatie legata de somn este un tip de parasomnie (tulburare de somn) caracterizata prin modele de alimentatie anormala in timpul noptii. Tulburarile alimentare legate de somn pot aparea in timpul somnambulismului. Persoanele cu aceasta tulburare mananca in timp ce dorm, practic. Adesea merg la bucatarie si pregatesc mancare fara sa-si aminteasca a doua zi. In timpul acestor episoade, persoanele pot consuma alimente diferite fata de ceea ce mananca in timpul zilei si chiar pot consuma substante necomestibile sau fac unele combinatii ciudate de alimente.
De ce apare?
Tulburarea alimentara legata de somn apare de obicei in timpul somnului profund. Mecanismul exact pentru care apare nu este cunoscut, dar tulburarea alimentara legata de somn apare adesea la persoanele care au istoric de somnambulism, astfel incat aceste afectiuni pot fi legate.
Riscul crescut de a dezvolta tulburari alimentare legate de somn este asociat cu:
- alte tulburari de somn, precum apneea obstructiva de somn, somnambulism si sindromul picioarelor nelinistite;
- medicamente hipnotice pentru somn, cum ar fi zolpidem si alte medicamente, cum ar fi antidepresive sau antipsihotice;
- tulburari de alimentatie ca bulimia sau anorexia;
- tulburari mentale ca stresul, anxietatea sau depresia;
- istoric familial de tulburari alimentare legate de somn sau somnambulism;
- privarea de somn etc.
O tulburare alimentara legata de somn poate duce la utilizarea periculoasa a aparatelor de bucatarie, caderi, taieturi, arsuri, sufocare, accidente din cauza consumului de substante necomestibile sau toxice sau consum de alimente la care persoana e alergica. De asemenea, poate duce la probleme de sanatate, cum ar fi cresterea in greutate, controlul slab al diabetului sau carii dentare. In plus, duce la sentimente de vinovatie si neputinta asupra lipsei de control si oboseala in timpul zilei data de somnul perturbat.
Simptomele sindromului de alimentatie nocturna
Sindromul de alimentatie nocturna este usor de diagnosticat datorita episoadelor frecvente de mancat compulsiv in timpul noptii sau inainte de culcare. Cu alte cuvinte, pare o dependenta de alimente. Persoana este treaza si constienta de faptul ca mananca.
Pe de alta parte, tulburarea alimentara legata de somn este mult mai dificil de diagnosticat. De obicei, familia vede semnele, sau persoana in cauza poate observa a doua zi ca lipsesc lucruri din frigider sau incepe sa ia in greutate. Cu toate acestea, din moment ce persoana cu aceasta problema mananca in timpul somnului profund, este foarte putin probabil sa isi dea seama ca are o problema.
In general, in sindromul de alimentatie nocturna, cantitatea de alimente consumate nu este extrem de mare, dar e vorba de alegeri nesanatoase. Exista o preferinta pentru carbohidrati. Totusi, dimineata, persoanei nu prea ii mai e foame, ceea ce inseamna ca nu mananca mult in acea parte a zilei. Persoanele cu sindrom de alimentatie nocturna au, de asemenea, probleme cu somnul, inclusiv dificultati in a adormi si in a dormi efectiv. Persoanele cu aceasta problema sunt mai predispuse la obezitate.
Cauze
Desi nu a fost gasita o singura cauza directa, se crede ca sindromul alimentar nocturn este posibil sa apara ca urmare a afectarii ritmului circadian atunci cand vine vorba de aportul alimentar. De asemenea, problema ar putea fi legata de nivelurile nocturne mai scazute de melatonina si leptina, care sunt hormoni ce regleaza somnul si respectiv foamea. Debutul ar putea fi, de asemenea, legat de stres si chiar de dieta extrema care necesita o restrictie stricta a caloriilor in timpul zilei.
Uneori, individul foloseste alimentele pentru a scapa de depresie si anxietate. Mancarea este folosita ca un mecanism pentru a face fata problemelor. Factori precum anxietatea, stresul, obezitatea si perturbarile ritmului circadian sunt cauzele cele mai probabile. Multe persoane cu sindrom de alimentatie nocturna raporteaza ca modelul lor de mancare nocturna a inceput intr-o perioada de stres. Pentru cei mai multi, mancarea are un efect calmant, reconfortant, care poate ajuta la reducerea momentana a stresului si a anxietatii.
Riscuri si complicatii pentru sanatate
Tulburarea de alimentatie nocturna este o tulburare alimentara grava care poate avea un impact negativ asupra somnului si asupra sanatatii generale. Multi dintre cei care se lupta cu acest sindrom devin supraponderali sau obezi ca urmare a obiceiurilor alimentare nocturne. Obezitatea poate duce la o serie de complicatii severe.
Intreruperea somnului poate afecta starea de spirit, memoria si performantele cognitive. Lipsa somnului poate afecta concentrarea, creste riscul de accidentari si poate contribui la tulburari de depresie sau anxietate.
Mancatul noaptea inseamna de obicei alegeri nesanatoase
Nu numai ca cei care mananca noaptea consuma mai multe alimente, dar de obicei aleg alimente nesanatoase. Noaptea, este posibil sa aveti mai multe riscuri sa alegeti alimente nesanatoase, bogate in calorii. Acestea sunt alimente cu o valoare nutritiva mica, precum chipsuri, bauturi carbogazoase si inghetata. Un motiv ar fi ca noaptea tarziu e posibil cel mai adesea sa nu aveti acces la alimente sanatoase.
Mancatul pe fond emotional este un alt factor care duce la alegeri alimentare mai nesanatoase noaptea. Este important sa diferentiem foamea adevarata de mancatul din cauza stresului, anxietatii, plictiselii sau din tristete. Mai mult, oboseala a fost legata de aportul alimentar crescut si de dorinta de a consuma alimente bogate in calorii. Acest lucru poate fi din cauza modificarilor hormonale ce influenteaza apetitul in timpul privarii de somn.
Modalitati de diagnostic
Diagnosticul se bazeaza mai ales pe examinare fizica, chestionare si istoric medical. Acest sindrom apare adesea impreuna cu probleme de somn, astfel incat medicul poate efectua teste pentru analiza somnului. Frecvent, semnele si simptomele pot fi confundate cu ale altor afectiuni sau identificate pur si simplu drept „obiceiuri nocive”.
Sindromul alimentar nocturn este in prezent clasificat ca un alt tip de tulburare de alimentatie conform Manualului de diagnostic si Statistica a tulburarilor mintale, editia a 5-a (DSM-5). Criteriile pentru aceasta tulburare sunt:
- episoade repetate de mancat noaptea – inclusiv trezirea din somn pentru a manca;
- consum excesiv de alimente dupa masa de seara;
- faptul ca persoana in cauza constientizeaza si isi aminteste a doua zi a ca mancat noaptea.
Criterii suplimentare de diagnostic propuse sugereaza, de asemenea, ca:
- cel putin 25% din aportul caloric zilnic e consumat in aceste cazuri dupa masa de seara, in medie, timp de cel putin 3 luni, si ca
- mesele nocturne apar de cel putin 2 ori pe saptamana, timp de 3 luni.
Tratament si solutii
Atat sindromul de alimentatie nocturna, cat si tulburarea de alimentatie nocturna legata de somn necesita o abordare multidisciplinara de tratament. Nutritionistii ajuta pacientul sa slabeasca, iar psihiatrii prescriu unele medicamente, in timp ce psihologii ii ajuta sa-si gestioneze problema la nivel comportamental, emotional si cognitiv. Cresterea in greutate nu este singurul efect secundar. Persoanele cu aceste tulburari se confrunta cu niveluri ridicate de anxietate si depresie. Au nevoie de tratament psihologic care sa-i ajute sa-si depaseasca problema.
Terapie si consiliere
Terapia cognitiv-comportamentala (CBT) este unul dintre cele mai de succes tratamente pentru tulburarile alimentare. Implica o reducere a comportamentului alimentar. Interventiile comportamentale comune altor tulburari alimentare includ planificarea meselor si structurarea alimentatiei obisnuite. Sunt, de asemenea, incorporate strategii de igiena a somnului utilizate in tratamentul insomniei, cum ar fi respectarea unei ore constante de culcare si de trezire dimineata.
Constientizarea este esentiala. E cel mai important ca pacientul sa isi inteleaga obiceiurile alimentare. Psihoterapia poate ajuta pacientul sa identifice factorii declansatori si sa invete sa gestioneze nevoia de a manca noaptea. Meditatia Mindfulness poate ajuta la constientizare si la obtinerea independentei. Terapia ajuta, de asemenea, la identificarea altor probleme de baza, cum ar fi depresia, pentru a ajunge la radacina problemei.
Planul de nutritie
Nutritionistul va ajuta pacientul sa isi stabileasca un program de masa si mese sanatoase pe parcursul zilei, fara sa simta foame. Retineti ca nu orice solutie este potrivita pentru toata lumea, dar intelegerea sindromului este primul pas catre a-ti da seama cum sa-l gestionezi.
Alte tratamente
Alte tratamente includ fototerapie – expunere la lumina – similara cu cea utilizata pentru tratarea tulburarilor afective sezoniere (SAD). Acest tratament vizeaza perturbarea ritmului circadian prin incercarea de a-l reseta folosind lumina. Medicamentele care au fost studiate si utilizate includ inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei inclusiv paroxetina, fluvoxamina si sertralina.
Sfaturi si recomandari
1.Identifica factorii declansatori si cauza
Incearca sa identifici factorul declansator pentru nevoia de a manca noaptea. E esential sa identifici cauza problemei. Mancatul pe timp de noapte poate fi rezultatul unui consum excesiv de alimente in timpul zilei, ceea ce duce la foame intensa noaptea. Poate fi, de asemenea, cauzat de obisnuinta sau plictiseala. Uneori oamenii folosesc hrana pentru a reduce emotiile, cum ar fi tristetea, mania sau frustrarea si mananca adesea chiar si atunci cand nu le este foame.
2. Stabileste o rutina
E bine sa iti stabilesit un program zilnic sau o rutina zilnica, structurata, mai ales pentru somn si alimentatie. Astfel vei putea controla orele de somn si de mese de pe parcursul zilei. Vei putea sa iti stabilesti un program clar de mese si sa separi somnul de hrana. Planifica un program de masa – planifica exact mesele de pe parcursul zilei si gustarile pentru a reduce riscul sa mananci compulsiv sau sa faci alegeri alimentare nesanatoase.
3. Redu nivelul de stres
Anxietatea si stresul sunt doua dintre cele mai comune motive pentru care oamenii mananca atunci cand nu le este foame. Cu toate acestea, utilizarea mancarii pentru a regla emotiile nu este o idee buna. Daca mananci cand esti nelinistit sau stresat, incearca sa gasesti un alt mod de a scapa de emotiile negative si de a te relaxa. Tehnicile de relaxare pot ajuta la gestionarea tulburarilor de alimentatie. Tehnicile de relaxare pe care le poti folosi includ exercitii de respiratie, meditatie, bai calde, yoga, exercitii de intindere.
Referinte:
(1) https://www.webmd.com/mental-health/eating-disorders/binge-eating-disorder/what-is-night-eating-syndrome#1
(2) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3222864/
(3) https://www.psychologytoday.com/us/blog/the-antidepressant-diet/201802/night-eating-syndrome-is-it-just-sleep-is-disturbed
(4) https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/12133-parasomnias–disruptive-sleep-disorders
(5) https://www.psychiatryadvisor.com/home/topics/eating-disorders/night-eating-syndrome-diagnostic-and-treatment-considerations/
