Apnee in somn – cauze, simptome, tratament

Apneea in somn este o tulburare de somn potențial grava în care respirația se oprește și porneste în mod repetat. Aflati din materialul urmator care sunt cauzele, simptomele si tratamentul in cazul apneei in somn.

Cuprins:

1. Ce este apneea in somn?
2. Cauze si factori de risc
3. Simptome
4. Apneea la copii
5. Diagnostic
6. Tratament
7. Complicatii
8. Sfaturi pentru combaterea sforaitului

Ce este apneea in somn?

Apneea de somn este o oprire involuntara a respiratiei in timpul somnului, care devine intrerupta sau foarte superficiala. Aceste pauze intre respiratii pot dura intre 10 si 20 secunde si nu pot fi prelungite deoarece ar duce la asfixiere, in lipsa aportului necesar de oxigen si a retentiei de dioxid de carbon.

Apneea de somn poate fi clasificata in doua forme:

Apneea de somn de tip obstructiv este intalnita cel mai des si apare in urma relaxarii tesutului moale din gatul pacientilor. Aceasta cauzeaza blocajul cailor aeriene manifestandu-se printr-un sforait puternic, zgomotos, profund, de durata.

Apneea de somn centrala este mai putin intalnita si apare cand creierul nu mai transmite corect semnalul muschilor ce realizeaza respiratia, perturband astfel  realizarea corecta a respiratiei.

Cauze si factori de risc

In timpul orelor in care suntem treji, activitatea muschilor gatului tine deschis tractul respirator. In timpul somnului, acesti muschi se relaxeaza, permitand la anumite persoane restrangerea lui. Atunci, respiratia lor trebuie sa devina mai adanca pentru ca tractul respirator sa se deschida si sa lase aerul sa intre in plamani. Aceasta respiratie mai adanca si puternica  pe gura provoaca o vibratie zgomotoasa a valului palatin si a omusorului, ceea ce  produce sforaitul.

Apnee cauze

Diferiti factori pot cauza sau accentua temporar apneea de somn precum o raceala, o rinita alergica (febra  fanului), polipii nazali si vegetatii adenoide umflate.

Factori de risc

Urmatoarele categorii de oameni sunt predispusi la sforait:

• barbatii sunt afectati de trei ori mai mult decat femeile
• persoanele de varsta medie sau mai in varsta
• persoanele supraponderale cu grasimea de sub peretele interior al gatlejului (reduce dimensiunea tractului respirator si favorizeaza respiratia pe gura)
• fumatorii (fumatul irita nasul si gatul si umfla peretele interior al tractului respirator reducandu-l pe acesta si favorizand respiratia pe nas).

Factorii familiali precum si elemente anatomice craniofaciale specifice ca barbie mica, hipertrofia amigdaliana, val paltin ingust, predispun bolnavul la aparitia apneei de somn.

Cauze psihoemotionale

Cei ce sufera de aceasta maladie trebuie sa inteleaga si sa revizuiasca atitudinea fata de odihna si fata de somn. Este posibil ca aceste persoane sa aiba in mod subconstient sentimentul ca atunci dorm ei nu ”traiesc” si de aceea au o dificultate atunci cand se odihnesc prin somn.

Simptome

Sindromul de apnee in somn este recunoscut prin simptome nocturne si simptome diurne. Simptomele nocturne se caracterizeaza prin:

• sforait puternic, intens, profund si de lunga durata
• respiratie foarte grea (gafaitul)
• cefalee matinala
• transpiratii nocturne
• dificultati de respiratie
• agitatie in timpul somnului
• mictiuni frecvente
• trezirea brusca cu senzatia de sufocare.

Semnele diurne sunt evaluate prin:

• somnolenta diurna excesiva (oricat de mult ar dormi pacientul este foare somnolent), trezitul cu gura uscata sau cu gatul uscat
• stare de oboseala
• tulburari de memorie
• atentie si concentrare
• anxietate
• depresie

Aceste semne apar din cauza faptului ca in timpul somnului creierul nu a fost oxigenat suficient si corect.

Impact

Atunci cand organismul nu se odihneste din cauza apneei de somn, se disting, in timp anumite efecte nefaste, de durata. Acestea influenteaza toata ziua persoanele ce sufera de apnee in somn. Primele semne care influenteaza negativ calitatea vietii sunt:

Lipsa de energie

Lipsa de energie necesara pentru organism si pentru a desfasurarea in conditii optime a activitatilor de serviciu, de rutina sau a celor casnice.

Probleme in cuplu

Probleme in relatia de cuplu pot apare din cauza acestei afectiuni de care sufera unul dintre ei. De obicei persoanele care sforaie nu sunt constiente de zgomotul pe care il produc si care poate deveni foarte deranjant pentru partenerul lor, tulburand grav somnul acestuia. Se pot lua diferite masuri care reduc sau chiar previn aceasta problema iritanta. In aceasta situatie este recomandat ca celalat sa-l sustina, sa-l ajute sa se trateze si sa lucreze ca o echipa. De asemenea, este foarte important sa nu se manifeste agresiv.

Calitatea vietii este afectata din multe puncte de vedere

Atentia si concentrarea scade si sunt observate mai greu pericolele ce pot surveni la serviciu sau chiar in conditiile casnice.

Creste riscul de accidente rutiere in cazul celor care se confrunta cu aceasta afectiune medicala. Statisticile scot in evidenta ca un mare procentaj de accidente rutiere se produc din neatentie, de persoane care nu se odihnesc bine din cauza apneei de somn.

Scad performantele profesionale

Apneea la copii

Apneea obstructivă de somn la copii este o tulburare de somn în care respirația micutului este blocată parțial sau complet, în mod repetat, în timpul somnului. Condiția este cauzata de îngustarea sau blocarea căilor aeriene superioare în timpul somnului.

Există diferențe între apneea de somn la copii și apneea de somn la adulți. În timp ce adulții acuza de obicei somnolență în timpul zilei, copiii, de cele mai multe ori, dezvolta probleme de comportament. Cauza in cazul adulților este adesea obezitatea, în timp ce la copii cea mai comună condiție de bază este marirea vegetatiilor adenoide și a amigdalelor.

Diagnosticul precoce și tratamentul sunt importante pentru prevenirea complicațiilor care pot afecta creșterea, dezvoltarea cognitivă și comportamentul copiilor. Extirparea chirurgicala a tonsilelor si adenoamelor (adenotonsilectomie) poate fi una dintre metodele de tratare a apneei.

Apneea de somn a copiilor deseori persistă și după adenotonsilectomie

Numai un sfert dintre copiii la care s-a practicat adenotonsilectomie pentru sindromul de apnee obstructivă în somn răspund în mod complet la tratamentul invaziv aplicat, susține un articol publicat în revista Journal of Pediatrics. ”Trebuie să conștientizăm că nu toți copiii la care se practică adenoidectomie sau tonsilectomie pentru apnee obstructivă în somn vor fi vindecați”, a declarat pentru Reuters Health dr. David Gozal, autorul principal al studiului.

Dr. Gozal și colegii săi de la University of Louisville din Kentucky, SUA au studiat 110 de copii la care s-a efectuat polisomnografie înainte și după adenotonsilectomie.

După intervenția chirurgicală, numai 25% dintre copii au avut un indice de apnee/hipopnee (AHI) de 1 episod pe oră sau mai puțin pe toată durata a somnului. La 46% AHI calculat a fost între 1 și 4, iar la restul de 29% indicele a fost 5 sau mai mare.

Ce au observat specialistii

Un AHI de 5 sau mai mare a fost calculat postchirurgical mult mai frecvent la copiii obezi decât la cei cu o greutate normală (36.4% vs. 17.6%). Invers, semnificativ mai puțini dintre copiii obezi au avut un indice de 1 sau mai mic.

La comparația cu lotul control s-a observat că cei 25% cu un AHI de 1 sau mai mic au o normalizare completă a somnului după intervenție.

Având în vedere această rată relativ mică a răspunsului la tratament, în opinia doctorului Gozal ”este importantă repetarea polisomnografiei după operație pentru a identifica pacienții care necesită intervenții adiționale, mai ales în cazuri severe sau când există și obezitate”. Aceste măsuri suplimentare ar fi ”terapia antiinflamatoare sau tratamentul cu presiune pozitivă continuă la nivelul căilor aeriene”.

Diagnostic

Diagnosticul se face pe baza consultului medical in urmatoarele situatii:

• pe baza anamnezei si examenelor clinice care pun in evidenta obiceiurile de somn
• sforaitul,
• pozitia corpului in timpul somnului.

Testul Epworth

Probalitatea acestei boli se poate evidentia si pe rezultatele testului (Epworth) ce pune in evidenta  prezenta somnolentei diurne. Pentru a sti cat de afectat este organismul de somnolenta cauzata de apneea de somn, in cursul unei zile, se realizeaza un test cu diferite grade de evaluare. Acest chestionar se numeste scala de somnolenta Epworth. Pe baza lui se obtin informatii valoroase despre gradul de manifestare a acestei afectiuni medicale.

Persoanele ce sufera de aceasta afectiune sunt testate cu aparatura speciala dintre care cele mai folosite sunt:

• poligraful respirator
• poligraful ventilator portabil
• faringoscopia cu fibra optica.

Polisomnografia

Studiul somnului (polisomnografia) este metoda cea mai uzuala folosita pentru acesti pacienti. Ea se realizeaza intr-un laborator ce dispune de aparatura speciala care monitorizeaza parametrii asociati somnului ca:

• respiratia
• fluxul
• efortul toracic
• sforaitul
• pozitia corpului.

Prin intermediul acestor parametrii se dezvaluie informatii pretioase de diagnostic. Cu  parametrii obtinuti, medicul specialist stabileste daca exista un sindrom de apnee in somn. Acesti parametri sunt cuantificati prin indice de apnee pe ora de somn (AHI) .Se considera ca  o valoare de indice de AHI de 5-15 /ora, bolnavul se confrunta cu o apnee usoara, 15-30/ora  cu o apnee moderata, iar peste valori de 30/ora cu o apnee severa.

Polisomnografia se poate realiza si la domiciliu. Este o metoda de diagnostic in timpul somnului ce se realizata cu ajutorul unui poligraf ventilator portabil care se monteaza seara, iar dimineata se returneaza medicului.

Tratament

Tratamentul fiecarui pacient este de competenta medicului specialist.

Tratamentul standard pentru apnee in somn este aplicat cu ajutorul aparatelor speciale generatoare de aer cu presiune fixa ca CPAP (Continuous Positive Airway Pressure ) sau reglabila automat (autoCPAP) care mentin calea aerului deschisa in timpul somnului. Aceste dispozitive se utilizeaza in timpul somnului cu o masca nazala.

Cu ajutorul acestui aparat pentru apnee in somn se pot amelioara foarte mult simptomele si problemele cu care se confrunta acesti bolnavi. Aceste dispozitive sunt confortabile, silentioase si ele se folosesc pe o perioada de lunga durata.

In aceasta boala, bolnavii nu beneficiza de medicamente specifice.

In cazuri mai complexe in care ventilatia  nu este eficienta se poate apela si la tratament chirugical.

Sforait tratament

Printre remediile pentru sforait se numara faringoplastia. Aceasta procedura chirurgicala este folosita cel mai des in aceasta boala si consta in indepartarea excesului de tesut de la nivelul cailor respiratorii.

Tonsilectomia este metoda chirurgicala folosita frecventa la copii ce prezinta apnee de somn si consta in indepartarea amigdalelor hipertrofiate.

Tratament naturist

Bolnavilor care se confrunta cu aceasta boala asociata si cu crize de rinita alergica le este recomandat de medici ca inainte de culcare sa realizeze gargara cu apa rece in care se pune o picatura de ulei de menta. Acest remediu largeste tractul respirator si reduce umflarea peretelui interior al nasului sau gatului favorizand o mai buna respiratie.

Pentru cei care doresc sa-si imbunatateasca felul de a respira (sa respire corect, constient si sanatos) yoga le pune la dispozitie o serie de tehnici de respiratie foarte eficiente.

Complicatii

Boli provocate de apneea in somn

Apneea de somn netratata poate duce la complicatii:

• afectiuni cardiace precum hipertensiune arteriala, tulburari de ritm cardiac, angina pectorala
• alte afectiuni precum atac cerebral, diabet, boli metabolice, probleme sexuale (scaderea libidoului).

Apneea de somn este asociata cu multe afectiuni medicale dintre care amintim obezitatea, hipertensiunea arteriala, boli de inima, etc.

De asemenea, dupa menstruatie creste riscul ca si femeile sa se confrunte cu aceasta boala. Riscul major al acestei afectiuni medicale este moartea subita in somn prin lipsa aportului de oxigen necesar hranirii creierului.

Apneea in somn severa – factor de risc pentru afectiunile hepatice

Multi oameni ce au apnee obstructiva in somn (OSA) sunt obezi si au steatoza hepatica (grasimi acumulate in celulele ficatului).

In primul studiu ce examineaza afectiunile ficatului la pacienti cu OSA, cercetatorii dintr-un spital din Paris au urmarit funtiile hepatice la acesti pacienti pentru a vedea daca apneea de somn este un factor de risc pentru afectiunile hepatice si daca da, ce mecanism este implicat.

Studiul a inclus 163 pacienti ce s-au internat pentru a-si evalua apneea de somn. Dimineata, dupa ce au dormit in clinica, au fost masuratevalorile sanguine ale enzimelor hepatice, iar la cei ce aveau valoricrescute li s-au facut biopsii hepatice.

Cum au fost impartiti pacientii?

Pacientii au fost impartiti in mai multe grupe, in functie de severitatea apneei:

• severa (44 pacienti)
• moderata (84 pacienti)
• neexistenta (35 pacienti).

Ultimul grup, care nu aveau OSA, a fost folosit ca grup de control. Valori crescute ale enzimelor hepatice au fost gasite la 32 pacienti, 29 din grupul cu grad sever de apnee. La 18 pacienti li s-au facut biopsii hepatice: 9 cu OSA severa, 6 cu OSA moderata si 3 fara OSA. Pacientii cu apnee de somn severa au un grad mai mare de steatoza hepatica, cu necroza lobulara si fibroza (doua semne de afectare hepatica) fata de pacientii din celelate doua grupuri, indiferent de indicele de masa corporala (BMI). Acest indice este insusi cunoscut ca un factor de risc pentru afectiunile hepatice. Acesti pacienti aveau de asemnea valori crescute de insulina si erau mai rezistenti la insulina fata de ceilalti pacienti.

Concluziile studiului

Autorii au concluzionat ca apneea obstructiva de somn, independent de obezitate, este un factor de risc pentru bolile hepatice. OSA poate contribui la rezistenta la insulina si steatoza hepatica, devreme ce raspunsul la insulina s-a imbunatatit dupa tratarea apneei de somn. Ei au sugerat ca puternica legatura dintre severitatea apneei de somn si afectiunile hepatice indica ca OSA poate juca un rol important in modul de evolutie al afectiunilor hepatice.

Sfaturi pentru combaterea sforaitului

Pentru a preveni sau reduce efectele apneei de somn medicii recomanda renuntarea la fumat si reducerea consumului de alcool. Cei care au consumat alcool cu cateva ore inante de culcare isi relaxeaza muschii gatlejului, fetei si maxilarului favorizand respiratia pe gura si implicit sforaitul.

O alta recomandare din partea medicilor este data pacientilor supraponderali –  scaderea in greutate. Folosirea frecventa in alimentatie a fructelor, legumelor, cerealelor sunt metode eficiente pentru amelioarea greutatii corporale excedentare.

Pentru ameliorarea somnului este recomandat sa se ia masa inante cu cel putin 3 ore inainte de ora de somn.

Pacientilor care sufera de apnee de somn li se recomanda sa doarma la aceeasi ora in fiecare seara si respectiv sa se trezeasca la aproximativ aceeasi ora in fiecare dimineata. Acestia pot folosi perne sau o perna de gat pentru a avea o pozitie buna in timpul somnului. Este  recomandat sa se doarma pe o parte si de asemenea sa se ridice partea superioara a corpului.

Referinte:

1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/sleep-apnea/symptoms-causes/syc-20377631
2. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/pediatric-sleep-apnea/symptoms-causes/syc-20376196
3. https://www.sleepapnea.org/treat/childrens-sleep-apnea/
4. https://www.webmd.com/sleep-disorders/sleep-apnea/sleep-apnea
5. https://www.sleepfoundation.org/articles/sleep-apnea