Recuperarea dupa AVC – tot ce trebuie sa stii

Recuperarea dupa AVC este esentiala si trebuie inceputa cat mai curand posibil, in functie de starea pacientului. Iata ce implica reabilitarea post AVC, ce importanta are si cat dureaza.

Cuprins:

1. Informatii generale despre AVC
2. Ce rol are recuperarea dupa AVC?
3. Ce implica recuperarea dupa AVC?
4. Cat dureaza recuperarea?

Informatii generale despre AVC

Ce este un accident vascular cerebral?

Un accident vascular cerebral apare cand un vas de sange care alimenteaza creierul este lezat sau devine blocat, privand celulele creierului de oxigen si ducand la leziuni ale creierului. Cand o zona a creierului se confrunta cu o reducere brusca sau pierderea fluxului sangvin, celulele afectate sunt private de oxigen si, in cateva secunde, incep sa moara. Lipsa fluxului sangvin afecteaza astfel anumite zone ale creierului. Simptomele care apar sunt legate de zona specifica si de nivelul daunelor din creier. Recuperarea variaza de la un pacient la altul.

Peste 60.000 romani sufera anual un AVC. Accidentul vascular cerebral este a doua cauza de deces la nivel mondial, dupa bolile cardiace ischemice, si principala cauza de dizabilitate.

Daca un cheag de sange in creier este cauza accidentului vascular cerebral, un medicament special poate descompune cheagul de sange. Acest lucru restabileste fluxul de sange, minimizeaza deteriorarea creierului si imbunatateste rezultatele recuperarii. Acest medicament actioneaza numai atunci cand este administrat in primele 4,5 ore, deci este important sa solicitati imediat tratament pentru un posibil accident vascular cerebral. Citeste aici pe larg despre TROMBOLIZA IN AVC.

Tipuri de AVC

Exista doua tipuri principale de AVC:

• Accident vascular cerebral ischemic (cu cheaguri) – reprezentand aproximativ 87% dintre toate accidentele vasculare cerebrale si este cauzat de o obstructie a unui vas de sange care alimenteaza creierul;
• Accident vascular cerebral hemoragic (cu sangerari) – cauzat frecvent de hipertensiune arteriala necontrolata, tip apare atunci cand vasele de sange slabite se rup – poate fi vorba despre anevrisme si malformatii arteriovenoase.

De asemenea, mai exista:

• Atac ischemic tranzitor – sau accidentul ischemic tranzitor – este un blocaj temporar al fluxului sangvin catre creier, denumit adesea „mini-accident vascular cerebral” – acestea sunt adesea semne de avertizare timpurie ca urmeaza sa apara un accident vascular cerebral major;
• Accident vascular cerebral de origine necunoscuta – criptogenic – cand nu se poate determina cauza unui accident vascular cerebral, desi in majoritatea cazurilor este cauzat de un cheag de sange care blocheaza fluxul sangvin catre creier, dar testele nu pot specifica;
• Accident vascular cerebral la trunchiul cerebral – deoarece trunchiul cerebral controleaza toate activitatile de baza ale sistemului nervos central (constienta, tensiunea arteriala si respiratia) si tot controlul motor in corp, aceste accidente vasculare cerebrale pot afecta oricare sau toate aceste functii.

Factorii de risc pentru AVC

Pentru a intelege factorii de risc pentru accident vascular cerebral, primul lucru de mentionat este ca exista doua mari categorii de factori de risc: modificabili si nemodificabili. Factorii de risc nemodificabili includ varsta inaintata, istoricul familial de accident vascular cerebral, istoric personal de accident vascular cerebral. Vestea buna este ca, chiar daca nu puteti preveni mereu accidentele vasculare cerebrale, cunoasterea factorilor de risc pe care ii puteti controla va permite sa faceti ajustari ale stilului de viata care va pot reduce considerabil riscul.

Factorii de risc modificabili, ce tin de stilul de viata – pot reduce riscul de AVC cu pana la 90%

Factorii de risc modificabili pe care ii puteti lua in considerare pentru a reduce riscul general includ:

• Hipertensiunea arteriala – deterioreaza vasele de sange si este principala cauza de accident vascular cerebral;
• Fumatul – provoaca leziuni treptate ale sistemului cardiovascular Vezi aici ghidul nostru pentru RENUNTAREA LA FUMAT, cu strategii eficiente care te pot ajuta. 
• Diabetul – poate provoca leziuni ale vaselor de sange din creier, in special atunci cand este slab controlat;
• Colesterol marit – un nivel de LDL marit si unul de HDL scazut pot creste riscul de AVC;
• Sedentarismul – creste riscul de hipertensiune arteriala, colesterol marit, diabet si boli de inima, toate acestea crescand la randul lor riscul de accident vascular cerebral;
• Alimentatie deficitara – consum crescut de grasimi saturate, grasimi trans, colesterol si sodiu cresc riscul de colesterol marit si hipertensiune arteriala;
• Supraponderalitate sau obezitate – cresc riscul de hipertensiune arteriala, colesterol ridicat, diabet si boli de inima – factori de risc pentru AVC. » » Vezi aici ghidul pentru a slabi sanatos.
• Ateroscleroza – acumularea de placi in artere le ingusteaza, crescand riscul de blocaje care pot duce la accident vascular cerebral;
• Boli cardiace existente – persoanele cu fibrilatie atriala, boli coronariene, insuficienta cardiaca congestiva si cardiomiopatie prezinta un risc mai mare de accident vascular cerebral;
• Consumul excesiv de alcool – creste tensiunea arteriala si creste riscul de ateroscleroza.

⇒ Citeste si ghidul pentru un STIL DE VIATA SANATOS.

Cunoasterea semnelor de avertizare este critica

De multe ori este posibil sa nu fie imediat clar ca o persoana sufera un accident vascular cerebral. Ceea ce este clar este ca identificarea semnelor de avertizare poate fi cruciala – semne de atac cerebral. Timpul este critic atunci cand vine vorba de a raspunde la un accident vascular cerebral.

Iata cateva semne de avertizare de accident vascular cerebral pe care toata lumea ar trebui sa le cunoasca:

• amorteala faciala sau caderea fetei – zambet intr-o parte, asimetrie, caderea pleoapei sau a obrazului pe o parte a fetei;
• slabiciune sau amorteala intr-o mana sau picior – probleme cu controlul unei parti a corpului, putere slaba de prindere aparuta brusc sau pierderea controlului intr-un picior;
• confuzie – persoana poate parea brusc confuza, avand probleme cu intelegerea altor persoane sau cu ceea ce se intampla in jurul sau;
• dificultati de vorbire – vorbirea poate fi neclara sau persoana poate avea dificultati in gasirea cuvintelor – incapabila sa gaseasca cuvintele potrivite pentru a exprima gandurile sau pentru a-si aminti numele obiectelor obisnuite sau ale persoanelor familiare;
• schimbari bruste de vedere – vedere incetosata, vedere dubla, nu poate vedea o persoana sau un obiect usor in lateral etc.;
• probleme la mers – poate cauza ameteli sau dificultati bruste de echilibru si coordonare, probleme care sunt adesea mai evidente in timp ce persoana sta in picioare sau merge;
• dureri de cap severe si bruste – durerea de cap intensa, brusca apare printre semnele de avertizare mai frecvente ale accidentului vascular cerebral;
• greata si varsaturi – slabiciune generala, greata si varsaturi aparute brusc, fara o cauza evidenta pot fi un simptom al accidentului vascular cerebral.

Metoda FAST pentru a recunoaste rapid un AVC

Simptomele unui AVC nu trebuie ignorate, pentru ca e esential sa se intervina la timp si pacientul sa ajunga la spital cat mai repede, inainte ca leziunile cerebrale sa fie foarte grave. Metoda FAST este una de depistare a unui AVC in regim de urgenta. Este un acronim care se traduce prin „rapid” in romana si indica patru semne ca persoana in cauza poate suferi un AVC:

• F (face dropping) – anumite modificari la nivelul fetei, asimetrie, muschi cazuri pe o parte a fetei, buza cazuta;
• A (arm weakness) sau slabiciunea bratelor – in incercarea de a ridica bratele deasupra capului, unul dintre ele nu poate fi controlat si e inert;
• S (speech difficulty) – probleme de vorbire – persoana in cauza nu poate repeta cuvinte simple, nu se poate exprima normal si confunda cuvintele;
• T (time) – este extrem de important timpul de reactie, asa ca sunati cat mai rapid la 112.

Este foarte importanta recunoasterea cat mai rapida a acestor semne – poate face diferenta intre sansele de supravietuire si recuperare.

Efecte dupa un accident vascular cerebral

Un accident vascular cerebral este o leziune cerebrala cauzata de blocarea fluxului sangvin catre creier sau de sangerarea la nivelul creierului. La fel cum fiecare persoana este unica, fiecare pacient cu accident vascular cerebral va avea efecte diferite dupa un astfel de episod. Pacientii se pot astepta ca efectele secundare sa se incadreze in trei grupuri primare: fizic, cognitiv si emotional.

1. Efecte secundare fizice

Cele mai frecvente efecte secundare fizice ale unui accident vascular cerebral includ:

• disfagie – dificultati la inghitire;
• oboseala;
• slabiciune musculara – acest efect secundar poate fi afisat ca hemipareza (slabiciune pe o parte a corpului), incontinenta (incapacitatea de a controla vezica si / sau miscarile intestinului), slabiciune la nivelul membrelor sau paralizie (incapacitatea de a misca anumite grupe musculare);
• dureri;
• convulsii – leziunile cerebrale cauzate de un accident vascular cerebral pot declansa convulsii sau epilepsie ca efect secundar;
• spasticitate – se refera la miscari musculare dureroase sau necontrolate si spasme;
• probleme de vedere – problemele includ afectarea vederii, vedere dubla si pete oarbe.

2. Efecte secundare cognitive

Multi indivizi care au suferit un accident vascular cerebral au, de asemenea, o anumita forma de afectare cognitiva. Aceste efecte includ:

• afazie – dificultati de vorbire, confuzia unor cuvinte, probleme de intelegere a vorbirii altora si probleme cu cititul sau scrisul;
• afectarea memoriei – unii pacienti nu pot sa isi aminteasca anumite cuvinte, nume, fete, rute, evenimente recente sau informatii noi;
• probleme senzoriale – pacientii pot uneori confunda senzatii cum ar fi cald si rece si pot prezenta furnicaturi;
• dementa vasculara – dificultati in luarea deciziilor, planificarii si rationamentului.

De asemenea, pacientii pot avea dificultati in urmarea instructiunilor, deoarece leziunile cerebrale pot incetini sau afecta capacitatea de a procesa informatii, iar comunicarea poate fi dificila.

3. Efecte secundare emotionale si psihologice

Pacientii care au suferit un accident vascular cerebral pot sa experimenteze probleme precum:

• depresia post-accident vascular cerebral – AVC poate provoca un episod depresiv major, iar semnele includ sentimente de tristete, lipsa de speranta sau neajutorare, modificari ale apetitului si somnului si iritabilitate (desi aceste sentimente sunt normale dupa un astfel de eveniment, e important sa stim ca unele pot fi de fapt cauzate de modificari fizice si chimice ale creierului legate de leziuni cerebrale si necesita asistenta medicala) – in general, depresia necesita tratament, putand avea un impact semnificativ asupra tuturor aspectelor vietii;
• anxietate – in urma unui accident vascular cerebral, anxietatea sau frica este, de asemenea, un raspuns tipic la evenimentul traumatic, precum si dovada unei leziuni cerebrale legate de accident vascular cerebral, insa daca starea devine constanta si coplesitoare, tratamentul este esential;
• afectarea pseudobulbara – e numita si labilitate emotionala si se manifesta prin explozii incontrolabile de emotii, inclusiv ras isteric urmat de plans, care pot avea loc in contexte sociale inadecvate – treceri foarte rapide de la o emotie la alta.

Ce rol are recuperarea dupa AVC?

Scopul pe termen lung al reabilitarii este de a ajuta pacientul sa devina cat mai independent posibil. Reabilitarea incepe de obicei in spital. Ajuta la imbunatatirea functiilor fizice si cognitive, reinvatarea abilitatilor pe care le-a pierdut si, in cele din urma, imbunatatirea calitatii generale a vietii. De asemenea, o parte cheie a reabilitarii este luarea de masuri pentru a preveni un accident vascular cerebral viitor. Asta include anumite medicamente si unele modificari ale stilului de viata.

Recuperarea dupa un accident vascular cerebral este un proces, insa trebuie inceput cat mai curand posibil – se recomanda ca reabilitarea sa inceapa in decurs de maximum 24-48 ore de la debut, cand starea pacientului permite. Asta pentru a evita agravarea si pentru a reduce cat mai multe sechelele. Un accident vascular cerebral afecteaza unele zone ale creierului care controleaza diferite elemente din corp, insa altele pot compensa uneori. Unii pacienti raman cu probleme permanente dupa un accident vascular cerebral, dar reabilitarea ii poate ajuta sa invete noi abilitati incat sa aiba cat mai multa independenta posibil.

Ce implica recuperarea dupa AVC?

Accidentul vascular cerebral este diferit pentru fiecare pacient in parte, deci este greu sa prezicem cat de mult se poate recupera un pacient. Unele persoane se recupereaza 100% sau foarte aproape, in timp ce altele pot avea unele deficiente permanente. Imbunatatirile pot continua ani de zile dupa un accident vascular cerebral, dar pentru multi se observa cel mai bine in primele 6 luni. Acesta este motivul pentru care este important ca pacientul sa inceapa reabilitarea cat mai curand posibil dupa accidentul vascular cerebral.

Echipa implicata in recuperarea dupa AVC include medic cu specialitatea reabilitare medicala, kinetoterapeut, terapeut ocupational, logoped etc. Reabilitarea poate include terapii de reabilitare fizica – kinetoterapie, fizioterapie si terapie ocupationala sau ergoterapie, tratamente medicamentoase, terapie logopedica, tratarea disfagiei, recuperare cognitiva, consiliere si psihoterapie. Sprijinul din partea familiei si prietenilor este esential, de asemenea, ajutand la imbunatatirea starii mentale si emotionale in urma unui accident vascular cerebral.

Terapie fizica

Un AVC poate slabi muschii de pe o parte a corpului si poate afecta miscarea articulatiilor. La randul sau, acest lucru afecteaza miscarea, coordonarea, mersul si alte activitati fizice. Este posibil sa apara si spasme musculare dureroase. Terapeutii va pot ajuta sa invatati cum sa va mentineti echilibrul si sa va intariti muschii. De asemenea, va pot ajuta sa controlati spasmele musculare, prin exercitii de intindere.

Creierul nu poate regenera celulele pierdute in timpul accidentului vascular cerebral, dar fizioterapia poate ajuta creierul sa reorganizeze celulele existente pentru a compensa pierderea (neuroplasticitate). Acest lucru necesita un plan complet de recuperare fizica ce include exercitii fizice, masaj, invatarea de noi abilitati, electrostimulare etc. Abilitatea de a merge poate fi unul dintre cele mai mari obiective dupa un accident vascular cerebral. Studii sugereaza ca cea mai mare imbunatatire a mersului are loc pe parcursul primelor 3 luni de terapie fizica, iar apoi se observa imbunatatiri mai lente pana la 6 luni.

Terapia logopedica

Reabilitarea vorbirii ii ajuta pe pacienti sa isi recupereze capacitatea de a comunica dupa un accident vascular cerebral. De asemenea, contribuie la imbunatatirea abilitatilor legate de citit si scris, dar si in caz de disfagie. Daca un accident vascular cerebral afecteaza partea stanga a creierului, este posibil ca aiba efecte asupra capacitatii de a vorbi sau de a intelege ceea ce se spune. Acest lucru face parte dintr-o afectiune cunoscuta sub numele de afazie. Afazia poate cauza probleme cu vorbirea, ascultarea, cititul, scrierea, intelegerea vorbirii. Afecteaza aproximativ 20% dintre pacientii cu AVC.

Terapia ocupationala

Terapia ocupationala se concentreaza pe restabilirea capacitatii de a efectua activitati zilnice de rutina, cum ar fi gatitul, condusul vehiculelor, treburile casnice si ingrijirea personala. Un terapeut ocupational va ajuta, de asemenea, sa depasiti limitele fizice, sa va adaptati spatiul de locuit si sa evitati problemele de siguranta. Antrenamentul de perceptie este o tehnica adesea utilizata in terapia ocupationala pentru a ajuta pacientii cu probleme senzoriale si perceptive. Acest tip de antrenament ajuta pacientii cu accident vascular cerebral sa depaseasca deficientele de vedere, problemele de perceptie sau paralizia unilaterala. Activitatile repetitive sunt o alta metoda utilizata pentru a ajuta pacientul sa invete cum sa indeplineasca sarcinile necesare.

Terapia cognitiva

Terapiile cognitive ii ajuta pe pacienti sa-si recapete abilitatile de intelegere, vorbire, ascultare si scriere. Evaluarile sunt folosite pentru a testa abilitatile cognitive si ajustarea emotionala. Un accident vascular cerebral va poate afecta abilitatile de gandire si rationament, poate duce la o probleme de cognitie specifica si probleme de memorie. De asemenea, poate cauza modificari de comportament. Stimularea magnetica transcraniana este un tratament nou si promitator pentru pacientii cu AVC. Terapia stimuleaza celulele nervoase pentru a incuraja neuroplasticitatea si vindecarea creierului. Exercitiile cognitive pentru recuperare pot fi, de asemenea, incluse in planul de tratament.

Terapie psihologica

Pacientii au nevoie adesea de terapie psihologica dupa un accident vascular cerebral pentru anxietate si depresie. Ingrijirea psihologica si sprijinul mental sunt o parte vitala a ingrijirii post-AVC. E normal sa apara emotii de tot felul dupa un astfel de episod. Insa, unele tulburari emotionale si modificari ale personalitatii sunt cauzate de efectele fizice ale leziunilor cerebrale. Depresia si alte probleme de sanatate mentala necesita tratament, indiferent de cauza lor. Sentimentele care sunt un raspuns natural la trauma psihologica dupa AVC includ furia, iritabilitatea si tristetea. Acestea pot varia in functie de caracteristicile pacientului si de severitatea AVC-ului. Sprijinul emotional si practica mentala combinate cu consilierea psihologica pot imbunatati semnificativ rezultatele reabilitarii.

Psihoterapia poate ajuta la ameliorarea depresiei si la imbunatatirea recuperarii. Atunci cand pacientii raspund favorabil la tratamentul pentru depresie, acestia sunt, de asemenea, mult mai receptivi la terapiile de reabilitare care ii vor ajuta sa redobandeasca abilitatile fizice si cognitive.

Citeste si despre Modificarile emotionale dupa AVC.

Progrese in reabilitarea dupa AVC

Au existat mai multe descoperiri recente in recuperarea si reabilitarea dupa accidentul vascular cerebral, ceea ce poate duce la imbunatatiri semnificative ale calitatii vietii. Iata cateva dintre cele mai importante:

• Trombectomie – O trombectomie este o procedura chirurgicala pentru indepartarea unui cheag dintr-un vas de sange, de obicei o artera cerebrala. Anterior, se credea ca aceste proceduri erau doar o optiune pentru pacienti in primele 6 ore de la accident vascular cerebral. Cu toate acestea, studiile au aratat ca trombectomia poate fi utila pentru pacienti chiar si pana la 24 de ore dupa accident vascular cerebral, imbunatatind probabilitatea ca acestia sa-si recupereze independenta functionala.
• Neuromodularea, care se refera de obicei la procesul de modificare si stimulare a activitatii neuronale in tesutul cerebral al pacientilor cu AVC, este deja utilizata uneori in timpul reabilitarii post-AVC.
• Stimularea nervului vag ar putea sa dubleze rata de recuperare la pacientii cu membrele superioare afectate. Pare sa functioneze oferind un impuls neuronilor implicati in miscarile musculare.
• Stimulare magnetica transcraniana repetitiva este o procedura neinvaziva si poate fi o componenta extrem de eficienta in reabilitarea dupa AVC.
• Sisteme bazate pe realitate virtuala – pot fi utile si pentru a ajuta la restabilirea functiei creierului dupa accident vascular cerebral.

Metoda Brunnstrom de recuperare neuromusculara

Aceasta metoda se bazeaza pe reeducare functionala si stimulare senzoriala. Se axeaza pe reflexele primitive pentru miscare. Etapele Brunnstrom de recuperare dupa accident vascular cerebral descriu progresul recuperarii neuromusculare. Sunt 6 etape:

Etapa 1

Este perioada flasca, fara miscari active la nivelul segmentelor afectate, creierul inca se recupereaza si nu este capabil sa comunice cu muschii. Daca acest lucru continua, muschii se vor atrofia. Stimularea musculara electrica poate ajuta la activarea muschilor si la reducerea atrofiei musculare. E foarte importanta prevenirea leziunilor prin obtinerea de sprijin atunci cand mergeti sau stati, deoarece controlul muscular scazut creste riscul de caderi. E necesara o pozitionare buna pentru a proteja tesuturile moi si se pot folosi diferite sisteme de sprijin. E necesara o gama de miscare pasiva pentru a preveni rigiditatea articulatiilor si pentru a mentine muschii in miscare, precum si practica mentala in care vizualizati efectuand o miscare pentru a va ajuta creierul sa formeze noi conexiuni, sau terapia cu oglinzi.

Etapa 2 – spasticitatea

Sunt posibile o serie de miscari de amplitudine minima si spasticitatea incepe sa apara. In a doua etapa, se dezvolta miscari usoare care nu sunt sub control voluntar. Acesta este inceputul unei conexiuni intre creier si muschi. Miscarile sunt in principal reflexe, cum ar fi zvacniri sau miscarea unui brat atunci cand muschiul este stimulat de atingere sau fierbinte sau rece. In aceasta etapa e necesara invatarea exercitiilor pasive pentru a va misca muschii si articulatiile, stimulare musculara electrica pentru a reduce spasticitatea, practica mentala pentru a vizualiza folosind membrele, terapia cu oglinzi pana cand spasticitatea dispare si orteze dinamice functionale.

Etapa 3 – spasticitatea creste

Apare controlul asupra miscarilor active si spasticitatea creste. Aceasta etapa reprezinta pragul spasticitatii, deoarece semnalele din creier determina contractia continua a muschilor. S-ar putea sa experimentati mai multe miscari involuntare, deoarece exista mai multe semnale necontrolate din creier. Injectiile cu botox sau alte medicamente pot fi benefice pentru reducerea spasticitatii.

Etapa 4 – spasticitatea scade

Se imbunatateste controlul miscarilor voluntare si se reduce spasticitatea. Aceasta etapa inseamna scaderea rigiditatii si un control voluntar imbunatatit. Incepi sa puteti izola anumite miscari. Miscarile ar putea fi inca incomode, dar incepeti sa le controlati.

Etapa 5 – revenirea miscarii complexe

Continua progresele neuromusculare, dar mai lent. Miscarile sacadate si necontrolate dispar pe masura ce creste un control muscular mai bun.

Etapa 6 – dispare spasticitatea

Recuperarea mersului si reducerea spasticitatii (dar nu apare mereu). Este atunci cand pasticitatea a disparut in cele din urma, iar articulatiile se pot misca independent. Modelele de miscare continua sa devina mai complexe, iar coordonarea se poate imbunatati cu adevarat.

Retineti ca acesta este un model tipic de recuperare, dar nu ofera o estimare a timpului pentru fiecare etapa, la orice pacient. De asemenea, nu presupune ca fiecare pacient va trece prin fiecare etapa. Acest model descrie modul in care controlul muscular revine intr-o succesiune de pasi dupa un accident vascular cerebral. 

Cat dureaza recuperarea?

Cu cat accidentul vascular cerebral este mai sever, cu atat perioada de recuperare este mai lunga. In atacurile ischemice tranzitorii, de obicei cheagul de sange se dizolva si individul se recupereaza in decurs de 1-24 de ore. Cand vasele de sange care duc la creier se infunda si se ingusteaza, acest lucru poate provoca un accident vascular cerebral ischemic. Cheagurile intrerup alimentarea cu sange a creierului, ceea ce poate duce la moartea celulelor creierului. Accidentele vasculare cerebrale ischemice sunt un tip foarte frecvent de accident vascular cerebral, iar timpul de recuperare depinde adesea de cat de curand pacientul primeste tratament. Medicamentele care dizolva cheagurile, daca sunt administrate imediat dupa suspectarea unui accident vascular cerebral ischemic, pot diminua impactul.

Accidentele vasculare cerebrale hemoragice pot fi foarte grave. Recuperarea dupa acest tip de AVC tinde sa fie lenta si poate dura de la cateva luni la 2 sau mai multi ani.

In general, recuperarea este cea mai rapida in primele 3 luni, iar cele mai mari castiguri apar in primele 6 luni.

ATENTIE!

Tratamentul rapid este necesar pentru a opri accidentul vascular cerebral si pentru a salva viata persoanei. Odata ce tipul de accident vascular cerebral (ischemic vs. hemoragic) este identificat, tratamentul poate fi administrat. Acesta poate include medicamente care dizolva cheagurile sau interventii chirurgicale. Odata tratat accidentul vascular cerebral, reabilitarea incepe imediat. Reabilitarea incepe rapid pentru a profita de starea crescuta de neuroplasticitate a creierului, precum si pentru a reduce la minimum atrofia musculara care este frecventa din spital. Neuroplasticitatea permite ca partile sanatoase ale creierului sa preia functiile deteriorate dupa un accident vascular cerebral. Recuperarea dupa accident vascular cerebral se invarte in jurul acestui proces. In stadiile incipiente ale recuperarii, neuroplasticitatea este amplificata de fenomenul recuperarii spontane. Aceasta se refera la imbunatatiri care apar brusc, adesea in primele etape ale recuperarii, atunci cand creierul incearca rapid sa se vindece.

In primele 3 luni de recuperare, ar trebui sa observati imbunatatiri notabile ale progresului. Creierul este inca intr-o stare de plasticitate sporita, ceea ce inseamna ca reabilitarea are un efect mai mare in acest timp. Recuperarea spontana este, de asemenea, posibila in timpul acestei etape. Dupa primele 3 luni de recuperare, rezultatele incetinesc adesea si duc la o faza de platou. Din fericire, chiar daca procesul incetineste, NU inseamna ca recuperarea s-a incheiat. De fapt, recuperarea poate continua multi ani, atata timp cat se continua cu reabilitarea.

Factorii care influenteaza recuperarea

Durata si gradul de recuperare dupa un accident vascular cerebral depind de multi factori diferiti, cum ar fi dimensiunea si localizarea accidentului vascular cerebral, precum si varsta si starea generala de sanatate inainte de AVC. Viteza cu care se initiaza tratamentul (si recuperarea) are, de asemenea, un efect asupra recuperarii. Fiecare accident vascular cerebral este diferit, prin urmare fiecare recuperare va fi diferita. In ceea ce priveste locatia, un accident vascular cerebral poate afecta multe zone diferite ale creierului. Acest lucru complica recuperarea, deoarece diferite zone ale creierului controleaza diferite functii. Prin urmare, in functie de zona creierului care a fost deteriorata, efectele secundare vor varia.

Daca accidentul vascular cerebral afecteaza partea stanga a creierului, pacientul va avea mai multe riscuri de a experimenta paralizie pe partea dreapta a corpului, afazie, probleme de memorie. Pacientii cu un accident vascular cerebral pe partea dreapta a creierului sunt mai predispusi sa sufere de paralizie sau slabiciune in zona stanga a corpului, probleme de vedere, pierderi de memorie. De obicei, pacientii cu accident vascular cerebral pe trunchi cerebral experimenteaza ameteli severe si pierderea echilibrului, vedere dubla, vorbire neclara. Accidente vasculare cerebrale severe ale trunchiului cerebral pot provoca o complicatie in care pacientul isi poate misca doar ochii.

Important!

Se estimeaza ca 10% dintre persoanele care sufera de accident vascular cerebral se recupereaza aproape complet, iar 25% se recupereaza cu deficiente minore. Un alt procent de 40% prezinta tulburari moderate pana la severe care necesita ingrijire speciala. Asta inseamna ca exista o problema care afecteaza functia zilnica, fie la locul de munca, fie in viata personala. De asemenea, 10% necesita ingrijire pe termen lung. Daca pacientul a primit tratament prompt imediat dupa accident vascular cerebral, daunele vor fi adesea mai putin grave decat la un pacient al carui accident vascular cerebral a trecut neobservat ore in sir.

Referinte:
(1) https://www.rehabselect.net/a-guide-to-stroke-rehabilitation-take-charge-of-your-recovery
(2) https://www.neurorehabdirectory.com/what-you-need-to-know-about-the-stroke-recovery-timeline/
(3) https://www.stroke.org/en/life-after-stroke/stroke-rehab/rehab-therapy-after-a-stroke
(4) https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/stroke/in-depth/stroke-rehabilitation/art-20045172
(5) https://www.ninds.nih.gov/Disorders/Patient-Caregiver-Education/Fact-Sheets/Post-Stroke-Rehabilitation-Fact-Sheet
(6) https://www.cdc.gov/stroke/recovery.htm