Accidentul vascular cerebral – cauze, simptome, tratament

Accidentul vascular cerebral este cea mai frecventa afectiune a creierului. Aflati din materialul urmator care sunt cauzele, simptomele si tratamentul in cazul accidentului vascular cerebral.

Cuprins:

1. Ce este accidentul vascular cerebral?
2. Tipuri de AVC
3. Cauze AVC
4. Simptome AVC
5. Diagnostic
6. Tratament
7. Sfaturi pentru prevenirea atacului cerebral

Ce este accidentul vascular cerebral?

Accidentul vascular cerebral apare atunci cand se intrerupe fluxul de sange ce iriga o zona a creierului. In cateva minute, celulele creierului incep sa moara in urma lipsei de oxigen. Un accident vascular cerebral este intotdeauna o urgenta medicala. Un tratament instituit prompt duce la diminuarea leziunilor cerebrale si a complicatiilor posibile. Aceste atacuri cerebrale pot fi in mare masura prevenite prin controlul eficient al factorilor majori de risc: hipertensiune arteriala, fumatul si ateroscleroza.

Introducere

Intreruperea sau reducerea aportului de sange catre creier conduce la aparitia unui AVC. Acest lucru priveaza creierul de oxigen si substante nutritive si poate provoca moartea substantei cerebrale. Un accident vascular poate fi cauzat de blocarea unei artere cerebrale (AVC ischemic) sau de spargerea unui vas de sange (AVC hemoragic). Unele persoane pot experimenta o intrerupere temporara a fluxului de sange prin creier, ceea ce defineste un atac ischemic tranzitor.

Tipuri de AVC

Accident vascular cerebral ischemic

Aproximativ 85 % din AVC sunt accidente vasculare cerebrale ischemice. Acestea se produc din cauza ingustarii sau blocarii arterelor cerebrale, ceea ce determina reducerea severa a fluxul sanguin (ischemie). Cele mai frecvente accidente vasculare cerebrale ischemice includ:

Accident vascular cerebral trombotic

Accidentul vascular cerebral trombotic apare atunci cand un cheag de sange (tromb) se formeaza in una din arterele ce furnizeaza sange la creier. De cele mai multe ori formarea unui cheag este cauzata de depozitele de grasime ce se acumuleaza in artere si determina scaderea fluxului de sange (ateroscleroza) sau, mai rar, de alte afectiuni ale vaselor de sange (fibrilatia atriala, cardiomiopatie).

Accident vascular cerebral embolic

Accidentul vascular cerebral embolic se manifesta atunci cand cheaguri de sange sau alte depuneri de colesterol ce se formeaza in alte zone ale corpului – de obicei in vasele sanguine de la nivelul inimii – ajung in arterele cerebrale inguste. Acest fenomen se numeste embolie.

Accident vascular cerebral hemoragic

Spargerea sau ruperea unui vas de sange provoaca un accident vascular cerebral hemoragic.  Hemoragiile celebrale pot fi cauzate de mai multe afectiuni ce afecteaza vasele de sange. Printre acestea se numara hipertensiunea arteriala necontrolata sau anevrismul cerebral (vas de sange dilatat si fragil). O cauza mai putin intalnita a hemoragiei este ruptura unei malformatii arterio-venoase (AVM) – o anomalie a vaselor de sange. Tipurile de AVC hemoragic includ:

Hemoragie intracerebrala

In acest caz, vasele de sange din creier se sparg, iar sangele se revarsa in tesutul cerebral din jur deteriorand celulele celebrale. Din cauza lipsei de sange si oxigen apar leziuni cerebrale ce provoca simpotmele AVC. Tensiunea arteriala, traumatismele, malformatiile vasculare, utilizarea medicamentelor anticoagulante si alte afectiuni pot cauza hemoragia intracerebrala.

Hemoragie subarahnoidiana

Apare cand o artera de la suprafata de creierului se sparge si afecteaza spatiul dintre creier si craniu. Aceasta sangerare este adesea semnalata printr-o durere de cap brusca si severa. O hemoragie subarahnoidiana este de obicei cauzata de ruperea unui anevrism cerebral. Dupa hemoragie, vasele de sange din creier se pot largi si micsora haotic (vasospasm). Astfel sunt provocate daune la nivelul celulelor cerebrale si se limiteaza si mai mult fluxul de sange catre ale parti ale creierului.

Impact

Accidentele vasculare cerebrale sunt o problema majora de sanatate. In fiecare an, peste 150.000 de persoane sufera de accidente vasculare cerebrale, aceasta afectiune fiind a treia cauza de deces, dupa bolile de inima si cancer. Persoanele de peste 65 de ani sunt cele mai expuse riscului de a avea accidente vasculare cerebrale. Cu toate acestea, 25% din accidente vasculare cerebrale apar la persoanele care au sub 65 de ani. De asemenea, este posibil ca si copiii sa aiba accidente vasculare cerebrale.

De asemenea, fumatul, obezitatea si sedentarismul pot fi factori de risc pentru un accident vascular cerebral. Anumite afectiuni, cum ar fi: hipertensiunea arteriala, ateroscleroza, fibrilatia atriala (batai neregulate ale inimii) si diabetul, pot creste riscul de a avea un accident vascular cerebral.

Cauze AVC

Atacul vascular cerebral este o afectiune care in mare masura poate fi prevenita. Schimbarea stilului de viata poate conduce la scaderea riscului de aparitie. Exista insa si factori de risc pentru AVC care nu pot fi controlati, cum ar fi:

• varsta – varsta peste 65 de ani constituie un factor de risc important
• istoricul familial – prezenta unul accident vascular cerebral la o ruda apropiata (parinte, bunic, frate sau sora) poate creste riscul de AVC
• rasa – riscul de accident vascular cerebral este mai mare la popoarele din Asia de Sud, Africa sau Caraibe, la care diabetul zaharat si hipertensiunea arteriala sunt foarte frecvente
• istoricul medical – riscul de accident vascular cerebral este mai mare in cazul existentei unor antecedente de atac de cord, atac ischemic tranzitor sau chiar accident vascular cerebral.

Cauze accident vascular cerebral ischemic

AVC ischemic, cel mai frecvent tip de accident vascular cerebral, apare atunci cand cheaguri de sange blocheaza fluxul de sange la creier. Cheagurile de sange de obicei se formeaza in zonele in care arterele s-au ingustat sau au fost blocate prin depozite de colesterol (cunoscut sub numele de placi). Aceasta ingustare a arterelor este cauzata de ateroscleroza.

Pe masura ce imbatranim, arterele noastre devin mai inguste, dar anumiti factori pot accelera acest proces. Acesti factori includ:

• fumatul
• cresterea tensiunii arteriale (hipertensiune arteriala)
• obezitatea
• nivel ridicat de colesterol (de multe ori cauzat de o dieta bogata in grasimi, dar uneori determinat de factorii genetici)
• un istoric familial de boli de inima sau diabet
• consumul excesiv de alcool (care pot conduce la obezitate si poate agrava hipertensiunea arteriala)

De asemenea, diabetul este un factor de risc, in special daca este insuficient controlat, deoarece excesul de glucoza in sange poate deteriora arterele.

O alta posibila cauza de accident vascular cerebral ischemic este fibrilatia atriala (batai neregulate ale inimii), ce poate duce la formarea cheagurilor de sange. Fibrilatia atriala poate fi cauzate de:

• hipertensiune arteriala
• boli coronariene
• afectiuni cardiace (valva mitrala, cardiomiopatie, pericardita)
• hipertiroidism
• consumul excesiv de alcool si cofeina (ceai, cafea si bauturi energizante)

Cauze accidente vasculare cerebrale hemoragice

Accidentele vasculare cerebrale hemoragice (cunoscute si sub numele de hemoragii cerebrale sau hemoragii intracraniene) apar atunci exista sangerari la nivelul creierului (hemoragie intracerebrala) sau in jurul creierului (hemoragie subarahnoidiana). Principala cauza a acestor hemoragii cerebrale este cresterea tensiunii arteriale (hipertensiune arteriala). Controlul scazut al hipertensiunii poate predispune la fisurarea sau ruperea arterelor cerebrale. Exista anumiti factori ce cresc riscul de hipertensiune arteriala:

• obezitatea si sedentarismul
• consumul excesiv de alcool
• fumatul
• stresul – poate provoca o crestere temporara a tensiunii arteriale

Pe langa tensiunea arteriala crescuta, traumatismele, malformatiile vasculare, utilizarea medicamentelor anticoagulante sau diferite afectiuni pot fi alte cauze ce provoaca aparitia unor hemoragii cerebrale.

Simptome AVC

Semnele si simptomele unui atac cerebral variaza de la persoana la persoana, si, de obicei, aceste simptome debuteaza brusc (cateva secunde, minute – in cazul unui cheag de sange mare). Deoarece zone diferite ale creierului controleaza parti diferite ale corpului, manifestarea simptomelor va depinde de partea creierului afectata si de gradul de deteriorare. Semnele unui AVC ischemic apar in partea corpului opusa zonei cerebrale afectate.

Simptome atac cerebral

• senzatie de amorteala, slabiciune sau paralizie completa a unei parti a corpului
• pierderea brusca a vederii
• ameteala
• probleme de comunicare, dificultati de vorbire si de intelegere a ceea ce spun altii
• probleme de echilibru si de coordonare
• dificultati la inghitire
• durere de cap brusca si severa, ce se poate fi asociata si cu rigiditatea cefei

Atac cerebral simptome

Recunoasterea semnelor si simptomelor accidentului vascular cerebral trebuie urmata de solicitarea imediata a asistentei medicale de urgenta. Timpul scurs pana la interventia medicala este un factor important in diminuarea distrugerilor cerebrale aparute. Simptomele pot fi particularizate in functie de tipul de AVC. La cel ischemic simptomele pot debuta mai lent, senzatia de amorteala se instaleaza treptat, in cateva ore. La AVC hemoragic apar mai ales dureri de cap severe, rigiditatea cefei, stari de ameteala si confuzie.

AVC ischemic simptome

Un atac ischemic tranzitor (AIT)  este un episod scurt cu simptome similare cu cele ce apar la un accident vascular cerebral. Un atac ischemic tranzitor este cauzat de o scadere temporara a fluxului sangvin la o parte a creierului. De multe ori, ATI dureaza mai putin de cinci minute si nu apar simptome de durata, blocajul fiind doar temporar.

Chiar daca simptomele unui accident vascular cerebral dispar in scurt timp, este absolut necesara prezentarea la o unitate medicala pentru investigatii, deoarece aceste simptome care dispar ar putea insemna un accident ischemic tranzitor (AIT), iar riscul de  aparitie a unui AVC complet intr-o perioada ulterioara este foarte mare. In acest caz, evaluarea initiala poate fi urmata de un tratament de specialitate pentru prevenirea AVC.

Diagnostic

Un accident vascular cerebral este o urgenta medicala. Persoanele suspectate de a avea un accident vascular cerebral trebuie evaluate imediat la un spital pentru a se stabili cat mai rapid diagnosticul si a incepe tratamentul adecvat.

Initial, medicul stabileste istoricul medical al pacientului, cercetand durata si intensitatea manifestarilor antecedente, precum si existenta factorii de risc pentru un accident vascular cerebral.

Examenul fizic

Examenul fizic este un element cheie in confirmarea partii corpului afectata, deducand astfel zona cerebrala lezata. Medicul va evalua simptomele si medicatia prezenta, va stabili istoricul familial, va masura tensiunea arteriala si va cauta indicii privind manifestarea aterosclerozei la nivelul vaselor de sange. De asemenea, un neurolog poate ajuta la diagnosticarea pacientilor cu accident vascular cerebral.

Simptomele de slabiciune sau amortire a unei parti a corpului sau tulburarile de vorbire nu semnaleaza neaparat aparitia unui accident vascular cerebral. Exista multe alte posibilitati care pot fi responsabile de aceste simptome. Alte afectiuni care pot mima un accident vascular cerebral includ:

• tumorile cerebrale
• abcesul cerebral
• migrenele
• sangerarea la nivelul creierului, spontan sau in cazul unui traumatism
• meningita sau encefalita
• supradozele de anumite medicamente
• un dezechilibru electrolitic in organism

Concentratii anormale (prea mare sau prea mica) de sodiu, calciu sau glucoza in organism pot provoca, de asemenea, schimbari in sistemul nervos ce pot da aparenta unui accident vascular cerebral.

Investigatii

In timpul evaluarii AVC acut, timpul de reactie este vital. De aceea, concomitent cu efectuarea examenului fizic si stabilirea istoricul medical, personalul medical va incepe si monitorizarea semnelor vitale ale pacientului. In plus, vor fi efectuate alte tipuri de teste, cum ar fi:

Tomografia computerizata

Aceasta metoda de imagistica a zonei cerebrale joaca un rol cheie in stabilirea diagnosticului de accident vascular cerebral, precum si in depistarea tipului de accident vascular cerebral prezent (ischemic sau hemoragic). O scanare CT a creiereului permite evidentierea unei hemoragii cerebrale, tumori, AVC sau altor afectiuni cerebrale.

Testele cardiace

Anumite teste pentru evaluarea functiei cardiace sunt adesea efectuate la pacientii cu accident vascular cerebral pentru a cauta o sursa de embolie. Electrocardiogramele (EKG sau ECG) pot fi utilizate pentru a detecta un ritm cardiac anormal (fibrilatie atriala) sau afectiuni ce pot fi asociate cu un accident vascular cerebral embolic. Suspiciunea unei afectiuni cardiace poate fi elucidata prin efectuarea unei ecocardiografii ce permite evidentierea cheagurilor de sange prezente la nivelul inimii.

RMN

Imaginile RMN sunt mult mai detaliate decat cele de la CT, dar din cauza duratei de timp necesara pentru efectuarea acestui test (care este mai mare decat in cazul CT) si lipsei de disponibilitate a aparaturii necesare in multe spitale, nu este considerat un test de prima linie in diagnosticarea de urgenta a accidentului vascular cerebral. Un RMN poate fi efectuat pentru aflarea unor informatii suplimentare necesare continuarii procesului decizional medical.

Testele de sange

In situatia acuta, atunci cand pacientul este in mijlocul unui accident vascular cerebral, testele de sange sunt efectuate pentru a verifica anemia, glicemia, functiile renale si hepatice, tulburarile  electrolitice si viteza de coagulare a sangelui. Aceste teste pot depista afectiuni ce constituie factori de risc pentru accidentele vasculare cerebrale.

Alte metode folosite in diagnosticare precisa a AVC pot fi:

• angiografia conventionala sau combinata cu CT (pentru vizualizarea vaselor de sange de la nivelul creierului)
• ecografia Doppler ale arterei carotide (permite vizualizarea zonelor ingustate ale arterei cartoide), etc

Tratament

Stabilirea corecta a diagnosticului poate conduce la instituirea unui tratament adecvat. Tratamentul de urgenta pentru un accident vascular cerebral acut este diferit, in functie de tipul de accident vascular cerebral prezent – ischemic sau hemoragic. Pentru AVC ischemic este importanta dizolvarea cheagurilor ce blocheaza arterele cerebrale si restabilirea circulatiei sangvine. In cazul unei hemoragii cerebrale, tratamentul de urgenta presupune oprirea extinderii hemoragiei la nivelul creierului.

Tratatamentul pentru AVC ischemic

Pentru a trata un accident vascular cerebral ischemic, medicii trebuie sa restabileasca de urgenta fluxul de sange in creier. Aceasta poate fi realizata prin:

Medicatia de urgenta

Tratamentul medicamentos presupune, in primul rand, terapia intravenoasa cu medicamente trombolitice (tromboliza AVC). Aceasta trebuie sa inceapa in termen de 4,5 ore de la primele simptome de AVC.  Un tratament prompt instituit poate imbunatati sansele de supravietuire si poate reduce complicatiile ce ar putea aparea dupa producerea accidentului vascular cerebral. Medicamentele trombolitice includ: aspirina, heparina, clopidogrel, warfarina sau aspirina in combinatie cu dipiridamol. Un alt tratament extrem de eficient pentru dizolvarea cheagurilor de sange il constituie injectarea intravenoasa de tesut activator de plasminogen (TPA). Acesta trebuie injectat in termen de 3 ore de la debutul simptomelor si ajuta la restabilirea rapida a circulatiei sangvine in substanta cerebrala, diminuand astfel efectele accidentului cerebral. Trebuie avut in vedere faptul ca acest medicament nu se administreaza in cazul unor potentiale hemoragii cerebrale.

Proceduri de urgenta

Medicii pot trata uneori accidente vasculare cerebrale ischemice prin anumite proceduri de urgenta. Acestea implica: administrarea medicamentelor printr-un cateter direct in zona afectata sau eliminarea mecanica a cheagurilor de sange ce blocheaza arterele cerebrale.

Tratatamentul pentru AVC hemoragic

Tratamentul de urgenta pentru accident vascular cerebral hemoragic se concentreaza pe controlul extinderii hemoragiei si reducerea presiunii intracraniene.

Medicatie de urgenta

Presupune administarea unor medicamente ce reduc sangerarea si neutralizeaza efectul unor tratamente cu medicamente trombolitice, cum ar fi warfarina sau clopidogrel. Acestea sunt administrate pentru prevenirea formarii cheagurilor de sange. In cazul acestui tip de AVC este interzisa administrarea substantelor trombolitice (cum ar fi aspirina sau TPA) deoarece acestea pot agrava sangerarea. De asemenea, se urmareste scaderea presiunii intracraniene si scaderea tensiunii arteriale. Daca sangerarea este masiva, pot fi recomandate procedee chirugicale de indepartare a sangelui acumulat la nivel cerebral, reducand astfel presiunea intracraniana.

Proceduri chirurgicale

Aceste proceduri implica repararea anumitor anomalii ale vaselor de sange ce maresc riscul de AVC hemoragic. Medicul poate recomanda una dintre aceste proceduri, in cazul unui risc crescut de anevrism spontan sau al unei malformatii arterio-venoase (AVM):

• Cleme chirurgicale dispuse la baza anevrismului, ce permit oprirea fluxului de sange si prevenirea unei noi sangerari
• Embolizarea endovasculara – procedura ce blocheaza anevrismului
• Indepartarea chirurgicala a malformatiilor arterio-venoase – se poate realiza in cazul unui malformatii de mici dimensiuni situate intr-o zona accesibila a creierului, pentru a elimina riscul de ruptura si a reduce posibilitatea aparitiei unui AVC hemoragic.

Recuperarea post-AVC

Dupa efectuarea tratamentul de urgenta este necesara stabilirea zonei implicate si gradului de deterioare a substantei cerebrale. Acest lucru este necesar pentru a se recupera cat mai mult posibil din functiile afectate. Tratamentul de recuperare implica recastigarea functionalitatii corporale si presupune revenirea la o viata independenta.

Cand incepe recuperarea?

Recuperarea incepe cand exista dovada clinica a stoparii deficitului neurologic. De regula, la 12-14 ore de la atacul acut (in cazul AVC ischemic) – evidenta timp de cel putin 48 de ore.

In cazul AVC hemoragic, inceperea recuperarii se amana 10 – 15 zile, cand pericolul repetarii sangerarilor este depasit. Pana atunci, tratamentul este limitat la realizarea unor posturi (pozitii) specifice. Momentul ideal pentru inceperea tratamentului este cel in care bolnavul a atins un nivel de constienta suficient, care ii permite sa-si aminteasca si sa aplice azi ceea ce a invatat ieri.

Cat dureaza recuperarea?

Un aspect deosebit de important il reprezinta caracterul sustinut, intensiv si continuu care trebuie sa fie definitoriu pentru programul de recuperare. Asistarea unui bolnav neurologic este un proces indelungat, care se poate intinde pe o perioada de 6-8 luni, pana la 2 ani. In anumite aspecte se prelungeste pe intreaga durata a vietii acestuia. Cea mai mare parte a acestei asistente se desfasoara la domiciliul pacientului. Asistenta este absolut necesar sa fie efectuata de catre un fizioterapeut specializat in recuperare neurologica.

De asemenea, este foarte importanta prevenirea unor noi accidente vasculare cerebrale. Acest lucru se poate face prin controlul principalilor factori de risc (hipertensiune arteriala, diabet, colesterol), precum si prin efectuarea anumitor proceduri ce permit reducerea riscului de AVC (endarterectomie carotidiana sau motarea de stenturi in artera carotida).

Citeste aici mai multe despre recuperarea dupa AVC.

Sfaturi pentru prevenirea atacului cerebral

Cunoscand factorii de risc, adoptarea unui regim de viata sanatos si respectarea recomandarilor medicale sunt cele mai bune masuri de prevenire a accidentelor vasculare cerebrale. Astfel puteti tine cont de urmatoarele:

• Schimbarea stilului de viata prin abordarea unei diete echilibrate si sanatoase ce are la baza reducerea grasimilor saturate din alimentatie (pentru scaderea colesterolului) si limitarea consumului de sare (pentru controlul hipertensiunii arteriale)
• Reducerea consumului de alcool
• Renuntarea la consumul de tutun
• Mentinerea unei greutati corporale corespunzatoare cu inaltimea si varsta
• O dieta bogata in fructe si legume reduce riscul de AVC
• Evitarea sedentarismului prin realizarea de exercitii fizice regulate (zilnic, 30 de minute de activitati fizice, cum ar fi: mersul pe jos sau cu bicicleta, jogging, inot)
• Controlul glicemiei, in cazul diabetului zaharat, prin dieta, exercitii fizice si medicatie.
• Atentie la calitatea somnului! Sindromul de apnee în somn afectează tot mai multe persoane. Caracterizat prin sforăit și opriri repetate ale respirației în timpul somnului, acest fenomen favorizează pe termen lung riscul de AVC deoarece creierul suferă din cauza lipsei de oxigen în timpul somnului.

Referinte:

1. https://www.stroke.org/understand-stroke/what-is-stroke/
2. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/stroke/symptoms-causes/syc-20350113
3. https://www.medicalnewstoday.com/articles/7624.php
4. https://www.medicinenet.com/stroke_symptoms_and_treatment/article.htm