Psihoterapia este un domeniu de activitate in cadrul caruia sunt tratate probleme emotionale si afectiuni psihice. Afla din materialul urmator ce inseamna si ce beneficii iti aduce psihoterapia.
Psihoterapia reprezinta denumirea generica, fiind structurata in multiple perspective de abordare teoretico-tehnica: psihoterapie psihanalitica si psihanaliza, psihoterapie cognitiv-comportamentala, psihoterapie adleriana, psihoterapie psihodrama clasica, psihoterapie analitica Jung, psihoterapie gestalt etc.
Fiecare perspectiva de lucru psihoterapeutica se adreseaza unui anumit tip de structurare si functionare a dinamicii personalitatii. De aceea, este important ca in momentul in care o persoana se adreseaza serviciilor de psihoterapie sa se intereseze in prealabil asupra metodei in care urmeaza sa lucreze. De asemenea, trebuie sa vada impreuna cu terapeutul respectiv in ce masura i se potriveste forma de psihoterapie careia i s-a adresat.
Psihoterapia reprezinta un tratament prin cuvant si modalitati specifice de interventie si tratare a simptomelor care aduc tensiune si conflicte in viata emotionala si mentala. Aceste modalitati de interventie si de abordare a conflictelor intrapsihice sunt in stransa legatura cu dinamica interna de functionare a fiecarei persoane in parte. Asadar, nu orice tip de psihoterapie se potriveste in mod direct si obligatoriu oricarui tip de personalitate, adica oricarei persoane care apeleaza la psihoterapie.
Intelegerea potrivirii cu o anumita forma de psihoterapie se face in cadrul sedintelor preliminare. In cadrul lor, terapeutul si pacientul sau colaboreaza pentru a vedea daca vor incepe impreuna demersul psihoterapeutic sau daca este recomandabil ca persoana respectiva sa fie indrumata spre un alt coleg terapeut, adica spre o forma de psihoterapie adaptata si adecvata functionarii interne a acesteia.
La noi in tara, spre deosebire de alte tari, inca nu exista curiozitatea, necesitatea si precautia oamenilor care apeleaza la servicii psihoterapeutice de a se interesa indeaproape asupra a ceea ce urmeaza sa faca. Mi se intampla de multe ori in cabinet sa aud: ”Am mai fost la psiholog cateva sedinte cu ceva timp in urma”. Cand intreb in ce perspectiva de lucru au lucrat, cei mai multi pacienti imi raspund ca nu stiu pentru ca nu au intrebat, dar ca le-a facut bine sa vorbeasca si sa se descarce. Sigur ca primul lucru care se evidentiaza in urma primelor sedinte de psihoterapie este senzatia de eliberare prin faptul ca tensiunea se atenueaza vorbind despre conflictele si starile de disconfort interior. Numai ca si aici, ca si in cazul unui tratament medicamentos, aceasta este prima etapa de acomodare a organismului psihic pentru inceperea psihoterapiei. Dupa o durata scurta sau medie de timp, starile de tensiune vor reaparea, conflictele vor pune din nou presiune pentru gasirea unor solutii. Astfel vom sfarsi prin a merge din nou la psihoterapeut, a declarat Stefania D. Nita, psihoterapeut si membru al Asociatiei Romane de Psihanaliza de Cuplu si Familie.
Consider ca este responsabilitatea fiecarui psihoterapeut sa poata informa pacientii cu care lucreaza in ce consta travaliul terapeutic, sa poata oferi informatiile necesare asupra perspectivei de lucru in care este specializat. De asemenea, trebuie sa poata oferi explicatiile necesar a fi cunoscute de pacienti asupra etapelor prin care urmeaza sa treaca de-a lungul psihoterapiei respective. Nu in ultimul rand, trebuie sa-i poata indruma in mod onest spre alti colegi pe pacientii cu structuri si modalitati de functionare potrivite altor forme de psihoterapie, a mai spus Stefania D. Nita.
Există o serie de tipuri eficiente de psihoterapie. Unele funcționează mai bine decât altele în tratarea anumitor tulburări și condiții. În multe cazuri, terapeuții folosesc o combinație de tehnici. Terapeutul ia în considerare situația și preferințele pacientului pentru a determina ce abordare ar putea fi cea mai bună.
Deși există multe tipuri de terapii, unele tehnici dovedite a fi eficiente includ:
Te ajută să identifici comportamentele nesănătoase, negative și să le înlocuiesti cu cele sănătoase, pozitive.
Este un tip de TCC prin care pacientii deprind abilități comportamentale pentru a reusi sa gestioneze stresul, emoțiile și pentru a-si îmbunătăți relațiile cu alte persoane.
Aceasta te ajută să devii conștient și să accepți gândurile și sentimentele, să incepi să faci anumite schimbări si sa te adaptezi la situații.
Acestea se concentrează pe creșterea gradului de conștientizare a gândurilor și comportamentelor inconștiente, dezvoltarea de noi perspective asupra motivațiilor și rezolvarea conflictelor.
Acest tip de terapie se concentrează pe abordarea problemelor in relațiile cu alte persoane, cum ar fi membrii familiei, prietenii și colegii.
Iti imbunatateste capacitatea de a face față stresului și situațiilor dificile.
Terapia integrativă este o formă progresivă de psihoterapie care combină diferite instrumente și abordări terapeutice pentru a se potrivi nevoilor clientului individual. Un astfel de terapeut schimba tratamentele standard pentru a completa golurile de dezvoltare care afectează fiecare client în moduri diferite.
Psihoterapia vine în diferite formate, inclusiv sesiuni individuale, psihoterapie de cuplu, de familie sau psihoterapie de grup și poate fi eficientă pentru toate grupele de vârstă, una dintre acestea fiind psihoterapia copilului.
Populatia din tara noastra cunoaste din pacate (inca) destul de putin despre ce inseamna sa fii psiholog, existand grave confuzii intre profesiile de psiholog, psihoterapeut si psihiatru.
Cu siguranta ca aceasta confuzie este intretinuta (poate pe alocuri in mod voit) dintr-o prea putina popularizare si informare cu privire atat la diferentele dintre cele trei specializari, cat si asupra rolului pe care fiecare dintre acestea il are in gasirea de solutii pentru suferinta psihica.
Inainte de a raspunde intrebarii ce inseamna specializarea in psihoterapie in Romania, voi incerca sa fac o delimitare succinta si sper concisa a diferentelor dintre cele trei sfere profesionale. Profesia de psihiatru este exercitata de catre specialisti absolventi ai facultatii de medicina cu rezidentiat si specializare realizata ulterior in psihiatrie. Aceasta se adreseaza sferei de patologie psihica, ajutand si indrumand persoanele aflate in suferinta psihica prin urmarirea indeaproape a terapiei medicamentoase, care vizeaza ameliorarea suferintei respective. Psihiatrii pot fi si psihoterapeuti in masura in care urmeaza programe formative postuniversitare de specializare in psihoterapie, sustine Stefania D. Nita.
Profesia de psiholog este reprezentata de absolventii facultatii de psihologie. Acestia parcurg programul de studii universitare, cu durata de trei ani. In plus, urmeaza obligatoriu masterul intr-una din perspectivele psihologiei, cu durata de doi ani. Absolvirea celor trei ani de facultate in psihologie, la care se adauga cei doi ani de master (desfasurati la alegere in psihologie clinica, organizationala, consiliere etc.) nu acorda dreptul la exercitarea profesiei de psihoterapeut sau de consilier in psihoterapie. Absolvirea acestei etape confera dreptul de continuare a studiilor si intrarea in institutele formative specializate in pregatirea viitorilor psihoterapeuti, desigur, pentru cei care doresc sa urmeze aceasta specializare.
Pe scurt: psihologul nu este si nu poate fi, fara o pregatire ulterioara absolvirii facultatii, psihoterapeut.
Profesia de psihoterapeut reprezinta specializarea aprofundata, cu o durata de minimum patru ani, a absolventilor de psihologie si medicilor psihiatri, precum si a absolventilor de asistenta sociala si filosofie (in masura in care acestia din urma isi echivaleaza examenele de specialitate in psihologie). Specializarea in psihoterapie se realizeaza in cadrul institutiilor formative post-universitare. Este constituita din studiul aprofundat in cadrul seminariilor teoretico-clinice si aplicative a fundamentelor, tehnicii si instrumentelor de interventie specifice cadrului psihoterapeutic in care acestia se formeaza.
G. lonescu defineste psihoterapia ca pe o forma de tratament psihologic, structurat in tehnici si metode, aplicate in mod deliberat, in grup sau individualizat. Acestea sunt efectuate de catre un terapeut specializat, cu urmatoarea adresabilitate:
Unii oameni apeleaza la psihoterapie pentru ca se simt deprimați, anxiosi sau supărati de mai mult timp. Alții ar putea cauta ajutor pentru ca sufera de o boală cronică care le afecteaza viata. Alte persoane pot avea probleme pe termen scurt si au nevoie de ajutor pentru a depasi momentul. Acestea pot trece printr-un divorț, se pot simti copleșiți de un nou loc de muncă sau pot suferi in urma decesului unui membru al familiei, de exemplu.
Psihoterapia poate fi utilă în tratarea majorității problemelor mentale, printre care:
Pentru a atinge anumite standarde privind cresterea calitatii vietii bolnavilor cu cancer este necesara recunoasterea importantei interventiilor psihosociale prind cancerul. Acestea au ca obiectiv imbunatatirea starii psihice si functionale, reducand suferinta emotionala si facilitand adaptarea la boala si tratament. Unele interventii se adreseaza si membrilor familiei bolnavilor, intrucat reusita lor in a face fata situatiei este esentiala pentru starea de bine a pacientului.
Vorbind de suportul psihosocial al bolnavilor de cancer, sunt avute in vedere interventiile:
Un sistem de ingrijire optim, complet are in vedere faptul ca tulburarea emotionala face parte din boala.
Pentru bolnavii de cancer, psihoterapia este in esenta suportiva si este practicata in situatii de stres major. Tinta o reprezinta boala si consecintele ei. Nu se incearca demontarea defenselor psihologice, intentia fiind de a ajuta pacientul sa gaseasca mecanismele de coping cele mai eficiente pentru persoana proprie.
Avand forma unei interventii de criza, psihoterapia se centreaza pe probleme specifice, ca de exemplu:
Alte aspecte abordate sunt consecintele aparitiei bolii, frica de recidiva, de durere, de moarte, frica de alte operatii, dificultati practice, etc.
Asociatia Americana de Gastroenterologie considera ca intestinul iritabil poate fi definit ca o combinatie de simptome gastro-intestinale, cronice sau recurente. Acestea sunt neexplicabile prin anomalii structurale sau biochimice, atribuite intestinului:
Etiologia incriminata cuprinde: mesele neregulate, intoxicatiile alimentare antecedente, gastroenteritele, stresul si alte cauze necunoscute, sindromul de intestin iritabil (SII) fiind astfel considerat o afectiune psihosomatica. Din anumite motive, intestinul devine hiperactiv si pacientul este foarte sensibil la motilitatea intestinala.
Se considera ca exista o serie de factori emotionali care pot duce la spasme musculare, durere si alterari ale tractului gastro-intestinal. Stresul emotional este clar implicat in simptomatologia functionala a sistemului digestiv. In timpul perioadelor de stress apar exacerbari simptomatice intestinale, insotite de anxietate, depresie, diminuarea dorintei sexuale, chiar patologie organica intestinala.
Intestinul iritabil reprezinta aproximativ 40 % din totalul bolilor functionale digestive.
In tratamentul colonului iritabil este inclus tratamentul medicamentos, dieta de excludere, hipnoterapia, terapia cognitiv-comportamentala si terapia prin relaxare. Toate si-au dovedit eficienta, in mod special hipnoterapia, mai ales pentru cazurile refractare la tratamentul medicamentos si dietetic. Tratamentul prin mijloace medicale standard are insa eficacitate limitata, cele mai bine documentate terapii fiind hipnoza si terapia cognitiv-comportamentala.
Psihoterapia cauta in primul rand sa amelioreze simptomele, explorand conflictele psihologice si tulburarile emotionale ale pacientului. Terapia cognitiv-comportamentala se axeaza pe probleme actuale, anxietate si tiparele comportamentale. Nu analizeaza in profunzime experientele trecute, tehnicile utilizate fiind relaxarea progresiva, terapia congitiva, educatia pacientului legat de colonul iritabil, tehnici de management a durerii. Terapia prin relaxare este functionala deoarece stresul are un rol major in declansarea afectiunii. Terapia prin biofeedback foloseste tehnici vizuale si auditive pentru a invata pacientul sa-si modifice raspunsul corporal.
Psihoterapia nu este axata numai pe remisiunea simptomatologiei somatice, ci si pe tratamentul traumelor psihologice, anxietatii si stimei de sine scazute, sentimentului de inadecvare, problemelor interpersonale rezultate. Astfel, terapia devine mult mai complexa decat cea medicamentoasa, directionata patogenic-somatic.
Pretul pentru o sedinta de psihoterapie de o ora variaza intre 100 si 300 de lei, in functie de tipul dorit, sedintele avand loc de cele mai multe ori in cabinetul psihologului.
Printre cei mai buni psihologi din Bucuresti se numara Anda Pacurar, Lucian Negoita, Roxana Draghici sau Alexandru Busila.
Referinte: