Plansul si lacrimile – tot ce trebuie sa stii

Plansul ne ajuta sa ne descarcam de anumite emotii, in primul rand. Iata care sunt beneficiile si rolul plansului, de cate feluri pot fi lacrimile si ce contin acestea.

Cuprins:

1. Ce contin lacrimile?
2. De ce plangem?
3. Ce beneficii are plansul?
4. Incapacitatea de a plange
5. Ochii uscati si lacrimarea excesiva
6. Intrebari frecvente
7. Stiai ca…? 7 Lucruri interesante despre plans si lacrimi

Ce contin lacrimile?

Lichidul care alcatuieste lacrimile contine apa, pentru umezeala si uleiuri pentru lubrifiere si pentru a preveni evaporarea lichidului lacrimal. Lacrimile contin, de asemenea, mucus pentru raspandirea uniforma a lacrimilor pe suprafata ochilor, precum si anticorpi si proteine ​​speciale pentru rezistenta la infectii. Oxigenul si substantele nutritive sunt, de asemenea, transportate la suprafata ochilor prin lacrimi.

Filmul lacrimal mentine ochii umezi si curata suprafata ochiului. Acest film se raspandeste pe suprafata ochiului uniform cand clipim. Contine 3 straturi, dupa cum am vazut mai sus:

• stratul uleios sau lipidic – previne evaporarea lichidului intraocular si stabilizeaza acest film lacrimal;
• stratul apos sau de apa – ofera substante nutritive si oxigen, are rol antibacterian si curata suprafata oculara;
• stratul de mucus – este stratul interior, reduce presiunea la nivelul ochiului

❗ Citeste si tot ce trebuie sa stii despre vaz

Tipuri de lacrimi

Oamenii de stiinta au studiat continutul lacrimilor si le-au clasificat in trei tipuri diferite:

Lacrimi bazale

Aceste lacrimi ne acopera ochii pe tot parcursul zilei. Clipitul le ajuta sa se raspandeasca uniform pe suprafata ochilor. Pot imbunatati vederea si hidrateaza ochii. Protejeaza ochii si tin departe elemente si murdarie din exterior. Lacrimile transporta, de asemenea, oxigen si substante nutritive la suprafata ochilor. Aceste lacrimi contin apa, mucus pentru a raspandi lacrimile pe suprafata ochilor, uleiuri pentru lubrifiere, care ajuta si la prevenirea evaporarii lacrimilor, anticorpi si proteine ​​speciale pentru a proteja impotriva infectiilor.

Lacrimi din reflex

Aceste lacrimi reprezinta lichidul care este eliberat ca raspuns la iritanti precum fumul. Apar din glande atunci cand curatam ceapa, de exemplu, sau anumiti alti iritanti afecteaza ochii. Practic, au rolul de a elimina substantele iritante pentru a ne proteja.

Lacrimi emotionale

Aceste lacrimi contin niveluri mai ridicate de cortizol si adrenalina. Cand corpul produce lacrimi emotionale, sistemul limbic (centrul emotional – partea creierului asociata cu procesele emotionale) semnaleaza o alta zona a creierului care transmite apoi un semnal catre sistemul lacrimal pentru a produce lacrimi. Sunt necesare mai multe cercetari pentru a intelege schimbarile fiziologice si neuronale care vin impreuna cu lacrimile emotionale. Empatia, compasiunea, durerea, durerea de atasament si factori morali si sentimentali pot declansa aceste lacrimi. Lacrimile emotionale contin mai multi hormoni de stres si analgezice naturale decat alte tipuri de lacrimi. Au rol terapeutic si ne fac sa ne simtim mai bine adesea.

De ce plangem?

Plansul este o reactie naturala la multe emotii, dincolo de tristete. Plangem ca reactie la stres, frustrare, durere si chiar bucurie. Plangem din mai multe motive. Plansul din motive emotionale te face sa te simti mai bine, elibereaza tensiunea. Lacrimile au si beneficii fizice pentru a furniza nutrienti si pentru a elimina toxinele legate de stres. De asemenea, plangem pentru a ne exprima suferinta, sinceritatea,  aversiunea – in functie de context.

In general, nu ne place sa plangem – ni se umfla fata, devine inrosita, ochii devin umflati. Parca dureaza o vesnicie sa ne revenim dupa ce am plans. In plus, de multe ori lacrimile sunt greu de oprit odata ce am inceput sa plangem. Deseori alegem sa ne reprimam lacrimile, pentru a nu parea slabi si vulnerabili, ceea ce poate face mai mult rau decat bine.

Nou-nascutii care nu au glandele lacrimale complet dezvoltate nu pot produce lacrimi vizibile, dar totusi plang pentru a solicita ingrijire si asistenta.  » Citeste aici despre plansul la bebelusi. « In copilarie si adolescenta timpurie, durerea fizica este, de asemenea, un declansator comun al lacrimilor emotionale, care tinde sa scada odata cu varsta. Pe masura ce ajungem pana la varsta adulta, lacrimile emotionale sunt din ce in ce mai des declansate de o gama mai larga de sentimente si trairi.

De ce unii oameni plang mai usor decat altii?

Oamenii plang pentru a-si exprima o gama si un grad de emotii – de la fericire pana la durere. Unii plang la cei mai usori stimuli, in timp ce altii reusesc sa se abtina chiar si in cele mai dificile situatii emotionale. Doi factori cheie pot explica de ce plangem. Primul este pragul de plans – punctul in care un sentiment devine atat de intens incat incepem sa lacrimam. Acest prag variaza de la o persoana la alta. Unii au un prag scazut si pot avea nevoie doar de un mic stimul pentru a plange. Insa, pentru cei cu un prag ridicat, poate fi nevoie de un eveniment major  – precum pierderea unei persoane dragi – pentru a produce emotii suficient de puternice. Aceste praguri pot varia de-a lungul vietii sau chiar intr-o singura zi. Epuizarea fizica, mentala sau emotionala, de exemplu, poate face o persoana mai predispusa la plans.

Celalalt factor central este intensitatea cu care un individ reactioneaza la o situatie, cunoscuta sub numele de reactivitate emotionala. In general, plansul nu este o simpla reactie, ci mai degraba un comportament cu mai multe fatete, care poate oferi indicii despre modul in care ne procesam si ne reglam sentimentele si cum reactionam la evenimentele din jurul nostru.

Diferente de gen si culturi

Mai multi factori joaca un rol in felul unui individ de a plange. Diferentele de gen, de exemplu, au fost explorate de zeci de ani in intreaga lume, iar toate studiile au ajuns la aceeasi concluzie: femeile plang mai mult decat barbatii. Din punct de vedere biologic, poate exista un motiv pentru care femeile plang mai mult decat barbatii: testosteronul poate inhiba plansul, in timp ce hormonul prolactina (niveluri mai ridicate la femei) il poate stimula. Acest lucru tine insa si de anumite norme create de societati, plansul fiind adesea asociat cu ceva rusinos, cu slabiciunea. In anumite tari nu este promovata la fel de mult exprimarea libera a emotiilor ca in altele. Am fost crescuti sa evitam sa plangem in public, sa ne reprimam lacrimile si sa plangem doar cand suntem singuri, altfel e ceva rusinos. In schimb, am crescut in mare parte cu ideea ca e bine sa nu ne aratam vulnerabilitatea, sa ne aratam puternici mereu si ca nu ne e dificil niciodata.

„Barbatii nu plang”? Uneori, baietii sunt crescuti cu ideea ca „barbatii adevarati nu plang”, fiind incurajati sa isi reprime emotiile pentru a sustine „imaginea masculinitatii”. Apar astfel dificultati de exprimare a emotiilor, ceea ce poate afecta relatiile cu cei din jur si creste riscul de depresie. Prin urmare, multi barbati trebuie sa invete abilitatile de a reconecta cu emotiile lor. Si barbatii plang si este sanatos si important sa o faca. Este important sa ne exprimam emotiile si sa nu reprimam lacrimile in situatii dificile. In plus, exista o diferenta majora intre „a plange” si „a ne plange”. Plansul este ceva natural, fiziologic, nu inseamna slabiciune, lipsa de incredere sau victimizare.

Plansul si stilurile de atasament

Plansul poate reflecta si stilul de atasament, sugereaza cercetarile. Cei cu un stil de atasament sanatos plang de obicei mai sanatos (in situatii adecvate), in timp ce in cazul unui atasament nesigur, persoana poate sa isi reprime plansul sau sa planga mult prea usor, din orice, plans greu de controlat. Persoanele cu stil de atasament sigur se pot simti mai confortabil cu exprimarea emotiilor si pot avea un stil de plans intr-un mod considerat normal si sanatos, in timp ce persoanele cu stil de atasament nesigur pot plange mai putin sanatos – cu lacrimi usor de activat, greu de calmat. De asemenea, cei cu stil de atasament evitant au tendinta de a-si inhiba lacrimile iar cei cu stil de atasament anxios pot plange mai des.

Ce cauzeaza plansul excesiv si „fara motiv”?

Plansul „fara motiv” se poate intampla de fapt din mai multe motive. Chiar si atunci cand plansul pare iesit din comun, exista probabil o explicatie logica. In general, plansul excesiv si fara motiv aparent poate fi legat de:

• depresie – Depresia poate provoca o serie de simptome, inclusiv probleme de somn, probleme de concentrare, oboseala, pierderea interesului pentru activitati etc. » Citeste aici mai multe despre simptomele depresiei.
• anxietate – Anxietatea este o stare complexa caracterizata prin sentimente de ingrijorare excesiva, panica si frica in asteptarea unui pericol perceput si este adesea insotita de alte simptome fizice si cognitive. Anumite persoane cu anxietate se pot simti coplesite si mai probabil sa planga pentru lucruri aparent banale.
• tulburare bipolara – Persoanele cu tulburare bipolara au schimbari imprevizibile de dispozitie ce pot aparea ca izbucniri de emotii, inclusiv plans.
• modificari hormonale – Lacrimile emotionale contin substante precum hormoni si prolactina. Modificarile hormonale pot explica de ce unii oameni par sa planga fara motiv. Femeile care sunt insarcinate, de exemplu, plang adesea mai usor. Alteori, modificarile hormonale care duc la plans fac parte dintr-o problema de baza, cum ar fi tulburarea disforica premenstruala, o forma mai severa de sindrom premenstrual. Debutul simptomelor are loc de obicei cu aproximativ o saptamana inainte de menstruatie. Simptomele dispar de obicei in timpul menstruatiei. Unele femei se pot simti, de asemenea, mai emotionale in timpul menstruatiei din cauza modificarilor hormonale.
• afectare pseudobulbara – Este un simptom al multor probleme neurologice, inclusiv leziuni cerebrale, dementa, scleroza multipla, boala Parkinson etc. Insa, retineti ca acestea sunt foarte rar cauza pentru plans excesiv fara motiv.

Unele persoane sunt pur si simplu mai sensibile si emotionale decat altele si este in regula. Insa, daca vi se pare ca emotiile pe care le resimtiti sunt excesive si dificil de gestionat, discutati cu medicul sau solicitati ajutorul unui psihoterapeut.

Ce beneficii are plansul?

Cu totii plangeam cand eram bebelusi, plansul fiind principalul mod de comunicare in primul an de viata si de exprimare a emotiilor si a nevoilor. Dar acum, ca suntem adulti, multi dintre noi incearca adesea sa-si retina lacrimile in ideea ca plansul – in special cand ne vad si alte persoane – este vazut ca un semn de slabiciune sau ca ceva de care sa ne fie rusine. De-a lungul anilor, studiile au aratat ca plansul poate ajuta la ameliorarea stresului si la imbunatatirea starii de spirit. De asemenea, lacrimile protejeaza ochii de bacterii si iritanti. Lacrimile bazale, care sunt eliberate de fiecare data cand o persoana clipeste, ajuta la mentinerea umezelii ochilor si previne uscarea membranelor mucoase. Lacrimile de reflex le permit ochilor sa elimine particulele nocive atunci cand apar iritati. In plus, plangem ca raspuns la emotii intense de tristete, bucurie etc. Este important sa invatam sa ne exprimam emotiile intr-un mod sanatos, iar plansul este un exemplu.

Rolul terapeutic al plansului

Lacrimile pot avea rol terapeutic. Insa, este important si de ce plangem, in ce context si alaturi de cine. Daca avem alaturi suport social, plansul se dovedeste a fi mai benefic decat daca plangem intr-un cadru unde nu suntem sustinuti emotional. De asemenea, conteaza si daca plansul ne ajuta sa intelegem mai bine o situatie.

Reprimarea plansului duce la deconectarea de exprimarea emotiilor – ceea ce psihologii numesc coping represiv – ce poate fi daunatoare pentru sanatatea noastra. Studiile asupra diferitelor tipuri de lacrimi au aratat ca lacrimile emotionale contin niveluri mai mari de hormoni de stres decat lacrimile bazale (cele lubrifiante) sau reflexe (cele care se formeaza atunci cand patrunde un iritant in ochi).

Efectul de auto-linistire al plansului

Plansul poate fi unul dintre cele mai bune mecanisme de auto-calmare. Cercetatorii au descoperit ca plansul activeaza sistemul nervos parasimpatic (SNP). Beneficiile nu sunt insa imediate. Poate dura cateva minute de plans inainte de a simti efectele linistitoare. Plansul poate duce la eliberarea de oxitocina si opioide endogene, altfel cunoscute sub numele de endorfine. Aceste substante chimice pot ajuta la ameliorarea durerii atat fizice, cat si emotionale. Odata ce endorfinele sunt eliberate, corpul poate intra intr-un stadiu de amorteala, calm.

Pe langa activarea sistemului nervos parasimpatic, plansul declanseaza alte raspunsuri fiziologice care pot imbunatati starea de bine. Cand suntem sub presiune, corpul elibereaza cortizol. Lasat sa se acumuleze in timp, cortizolul poate fi daunator fizic. Dupa ce plangem, nivelurile de cortizol scad si corpul elibereaza alti hormoni care pot actiona ca sedativ, oferind o senzatie de calm. De asemenea, plansul este deosebit de important in perioadele de doliu. Va poate ajuta sa procesati si sa acceptati pierderea unei persoane dragi.

Plansul si rolul social

Plansul serveste ca un semnal social pentru ceilalti ca aveti nevoie de ajutor si sprijin. Nu numai ca atrage sprijinul celorlalti, ci poate facilita apropierea si conexiunile sociale. Valoarea plansului tine si de raspunsul social pe care il provoaca. Uneori ne simtim mai bine dupa ce ne descarcam prin plans – motiv pentru care nu este bine sa ne reprimam lacrimile uneori. Insa, sansele de a ne simti mai bine dupa plans depind de sprijinul social pe care il primim in astfel de momente. Daca plangem intr-un cadru social in care nu primim sustinere, sunt mai putine sanse de a ne simti mai bine dupa plans.

Lacrimile emotionale ne fac sa ne simtim mai vulnerabili, ceea ce ar putea imbunatati relatiile. Plansul leaga adesea oamenii, fie ca este vorba de plans de durere, dragoste sau alta emotie puternica. Plansul ii poate determina pe ceilalti sa fie empatici si plini de compasiune fata de persoana care plange, atenuand furia sau emotia neplacuta care a dus la plans.

Ce facem cand o alta persoana plange?

Daca o persoana incepe sa planga in fata ta, reactia poate veni din disconfortul pe care il simti in aceasta situatie. Desi este posibil sa nu iti dai seama, raspunsul tau ar putea face ca persoana care plange sa se simta jenata sau mai putin inteleasa. In loc sa te grabesti sa inveselesti o persoana care plange, sa ii spui „nu mai plange” sau sa-i oferi ajutor imediat, uneori este mai bine sa ii oferi spatiu pentru a plange. Valideaza-i tristetea sau durerea si arata compasiune fata de sentimentele sale. Permite-i sa isi elibereze sentimentele si arata-i ca iti pasa. Evita sa oferi imediat sfaturi si doar ofera-i spatiu pentru a procesa si a se calma. Cand este pregatita sa vorbeasca despre ceea ce simte, asculta cu empatie si compasiune.

Citeste si De ce plange copilul?

Incapacitatea de a plange

Anumite probleme medicale pot afecta capacitatea de a produce lacrimi, inclusiv:

• keratoconjunctivita sicca – aceasta afectiune, numita mai frecvent sindromul de ochi uscat, implica o scadere a productiei de lacrimi;
• sindromul Sjögren – aceasta afectiune autoimuna, care se dezvolta adesea cu o infectie virala sau bacteriana, tinde sa apara cel mai adesea la femeile de peste 40 de ani si face ca globulele albe din sange sa atace glandele care produc secretii, cum ar fi canalele lacrimale si membranele mucoase;
• factori de mediu – climat uscat sau cu vant foarte puternic, fum etc. – aerul uscat face ca lacrimile sa se evapore rapid;
• unele medicamente – anumite medicamente pot duce, de asemenea, la scaderea productiei de lacrimi – de exemplu pilule contraceptive, inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS), antihistaminice sau decongestionante, medicamente pentru tensiunea arteriala etc.;
• LASIK poate afecta, de asemenea, productia de lacrimi, asa ca nu este neobisnuit sa aveti ochi uscati dupa aceasta interventie chirurgicala.

Factori emotionali pentru incapacitatea de a plange

Depresia

Daca nu aveti o problema care sa afecteze productia de lacrimi, incapacitatea de a plange poate fi legata de factori emotionali sau mentali. Diferitele subtipuri de depresie pot implica o serie de simptome care variaza ca severitate. Depresia melancolica este un tip de tulburare depresiva majora care implica in general simptome severe. Este posibil sa nu reactionati la evenimente, in special la cele pozitive, in modul in care ati face-o de obicei. Persoana poate simti ca nu are emotii si acest lucru poate duce la incapacitatea de a plange.

Anhedonia

In timp ce anhedonia apare adesea ca un simptom al depresiei, se poate dezvolta si ca simptom al altor afectiuni. Anhedonia descrie o pierdere a interesului si a placerii fata de activitatile sociale sau senzatiile fizice. Unii oameni cu anhedonie observa ca nu mai pot plange cu usurinta – sau deloc.

Reprimarea emotiilor

Unora le este greu sa gestioneze emotiile, asa ca le dau deoparte sau le mascheaza –  pentru a face fata mai usor. Aceasta reprimare a emotiilor poate avea loc intentionat la inceput, dar in timp devine automata. In cele din urma, persoana ajunge sa aiba reactii reduse la anumite situatii emotionale.

Convingerile personale despre plans

Daca o persoana crede ca plansul ii expune vulnerabilitatea sau sugereaza slabiciune, s-ar putea sa-si inhibe lacrimile in mod intentionat, iar in timp devine un automatism. Oamenii incep adesea sa vada plansul ca un semn de slabiciune atunci cand alte persoane, inclusiv parintii, fratii si prietenii, ii fac sa se simta vinovati sau jenati cand plang in copilarie. Incapacitatea de a plange se poate dezvolta si ca un comportament invatat. Daca membrii familiei si cei dragi nu plang niciodata de fata cu copiii, este posibil sa nu invete niciodata sa vada plansul ca pe o forma naturala de exprimare emotionala.

Ochii uscati si lacrimarea excesiva

Sindromul ochiului uscat este o afectiune comuna care apare atunci cand avem o cantitate prea redusa de lacrimi sau cu o compozitie inadecvata – incat nu reusesc sa lubrifieze ochii in mod corespunzator. Sindromul ochiului uscat poate provoca:

• senzatie de arsura in ochi;
• ochi rosii si iritati;
• senzatie de disconfort si de corp strain in ochi;
• vedere incetosata;
• oboseala oculara;
• cantitate redusa de secretii la nivelul ochilor;
• sensibilitate la lumina;
• ochi umezi – uneori aceasta este reactia la iritatia ochilor.

Sindromul ochilor uscati se mai numeste si keratoconjunctivita sicca. Este dat de obicei de afectarea glandelor implicate in productia de lacrimi. Poate fi legat de blefarite, anumite afectiuni endocrine, diabet, afectiuni locale la nivelul ochiului, inclusiv traumatisme etc. De asemenea, ochii uscati pot fi legati si de clima prea uscata, statul prelungit in fata ecranelor, anumite produse cosmetice, poluare, fum de tigara, aer conditionat, purtarea prelungita a lentilelor de contact etc. De asemenea, unele date sugereaza ca sindromul de ochi uscat apare mai frecvent la persoanele trecute de 40 ani, femei la menopauza si in sarcina.

De obicei medicii recomanda lacrimi artificiale – ce compenseaza deficitul apos la nivelului filmului lacrimal, diluand secretiile uleioase si mucusul. Uneori pot fi necesare tratamente topice cu antiinflamatoare sau steroizi – unguente sau picaturi pentru ochi uscati. In rare cazuri pot fi necesare interventii, in caz de ocluzii. In plus, se recomanda:

• mentinerea igienei corecte a ochilor;
• pauze de la ecrane la fiecare 40-60 minute cel mult;
• folosirea unui umidificator;
• mentinerea unui program sanatos de somn;
• evitarea cititului in conditii de lumina putin;
• evitarea expunerii la lumina ultravioleta inainte de culcare;
• demachiere corecta;
• evitarea expunerii la fum de tigar;
• respectarea masurilor de igiena cand vine vorba despre folosirea lentilelor de contact.

Lacrimarea excesiva

Lacrimarea excesiva a ochilor, cunoscuta si sub denumirea de epifora, este o afectiune care apare atunci cand ochii produc prea multe lacrimi sau le produc in mod persistent. Exista multe cauze ale lacrimarii excesive. O cauza este faptul ca ochiul produce prea multe lacrimi. Acest lucru se poate intampla atunci cand exista inflamatie sau iritare a ochiului, cum ar fi alergiile sau infectiile oculare. In acest caz, lacrimile in exces sunt modalitatea corpului de a incerca sa elimine factorii ce afecteaza ochiul.

O alta cauza posibila a lacrimarii excesive este un canal lacrimal blocat, ceea ce face ca lacrimile sa se acumuleze in ochi. Lacrimarea excesiva poate sa apara si in caz de raceli, ochi uscati, probleme ale pleoapelor, gene incarcate, iritanti.

INTREBARI FRECVENTE

De unde provin lacrimile?

Lacrimile apar din glandele lacrimale, care se gasesc sub pleoape si deasupra ochilor. Acestea se raspandesc pe suprafata corneei si se scurg din ochi prin canalele lacrimale din colturile pleoapelor. Apoi, se scurg in nas si se amesteca cu mucus. De aceea apare senzatia de nas infundat in timp ce plangi sau secretii nazale mai intense.

De ce sunt lacrimile sarate?

Lacrimile contin cam 98% apa. Restul de 2% este responsabil pentru gustul sarat. Toate fluidele din organism au putina sare in ele. Continutul de sare din lacrimi este aproximativ acelasi cu cel din plasma sangvina. Sarea este necesara pentru buna functionare a organismului. Electrolitii din lacrimi includ sodiu, clorura, potasiu. Lacrimile contin, de asemenea, niveluri mai scazute de magneziu si calciu.

De ce lacrimam cand taiem ceapa?

Compusul sin-propanethial-S-oxid este cel care ne face sa lacrimam atunci cand curatam sau taiem ceapa. Acest element gazos eliberat din ceapa irita ochii, iar ochii produc lacrimi ca masura de protectie impotriva iritantilor. Insa, nu numai ceapa poate provoca lacrimi reflexe. Orice element care duce la iritarea ochilor poate face ca glandele lacrimale sa produca lacrimi. Unii sunt mai sensibili la iritanti decat altii. De asemenea, avem tendinta de a lacrima la mirosuri puternice, cum ar fi parfumurile, la lumini intense, la praf, chimicale, cum ar fi clorul si produsele de curatare etc.

De ce cand plangem ne curge si nasul?

Lacrimile sunt menite sa curga in nas si gat. Ochii si caile nazale sunt conectate. Cand glandele lacrimale produc lacrimi, ele se scurg in jos prin canalele lacrimale, care sunt numite si canale nazolacrimale. Cand plangem, producem mai multe lacrimi, iar acestea se combina cu mucusul din nas, motiv pentru care ne curge nasul in astfel de momente.

Poate sa apara blocarea canalelor lacrimale?

Canalele lacrimale se pot bloca – uneori din cauza infectiei, inflamatiei, ranilor etc. Un canal lacrimal blocat inseamna ca lacrimile nu pot fi scurse corespunzator, provocand simptome de lacrimare excesiva. Canalele blocate pot creste, de asemenea, riscul de infectie si inflamatie oculara.

Stiai ca…?

1. Potrivit Academiei Americane de Oftalmologie (AAO), o persoana produce 15 -30 de litri de lacrimi in fiecare an.
2. Producem mai putine lacrimi bazale pe masura ce inaintam in varsta, motiv pentru care ochii uscati sunt mai frecventi la adultii in varsta. Acest lucru este valabil mai ales pentru femeile dupa menopauza din cauza modificarilor hormonale.
3. Plansul in somn este real. Desi se intampla mai des la bebelusi si copii, oamenii de toate varstele pot plange in somn. Factorii care pot provoca plansul in somn includ cosmaruri, terori nocturne, depresie, stres si anxietate etc. Citeste si tot ce trebuie sa stii despre VISE.
4. Scaderea lacrimilor poate afecta grav ochii. Lacrimile mentin suprafata ochilor curata si hidratata, protejand in acelasi timp impotriva infectiilor. Fara lacrimi suficiente, ochii sunt expusi riscului de leziuni, infectie oculara, tulburari de vedere.
5. Desi multe animale varsa lacrimi, lacrimile emotionale – lacrimile legate de sentimentele noastre – sunt un fenomen specific uman.
6. Expresia „lacrimi de crocodil” inseamna ca o persoana se preface trista – provine dintr-o credinta conform careia crocodilii varsa lacrimi in timp ce isi consuma prada. Cercetarile au aratat ca acest fenonem de lacrimare apare adesea in timpul hranirii la crocodili.
7. Mirosul lacrimilor unei femei poate reduce excitatia sexuala la barbati. Un studiu ale carui rezultate au fost publicate in jurnalul Science a aratat ca lacrimile femeilor au efectul de inhibare a libidoului la barbati. Cercetarea a aratat ca barbatii care au mirosit lacrimi ale femeilor (prelevate in timp ce acestea priveau filme triste) – comparativ cu placebo solutie salina – au prezentat o reducere a nivelului de excitatie (observat la scanarile RMN), chiar si cand acestia priveau diferite imagini avand caracter erotic.

Referinte:
(1) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4035568/
(2) https://www.medicinenet.com/are_there_any_benefits_to_crying/article.htm
(3) https://www.apa.org/monitor/2014/02/cry
(4) https://www.aao.org/eye-health/tips-prevention/all-about-emotional-tears
(5) https://www.webmd.com/a-to-z-guides/why-are-tears-salty