Vazul – iata care sunt componentele ochiului, cum se formeaza imaginile pe care le vedem zi de zi, precum si cum putem preveni deteriorarea vederii.
1. Anatomia si fiziologia ochilor
2. Vazul – cum se formeaza imaginile?
3. Cand e necesara examinarea vederii?
4. Mituri despre vedere
5. Sfaturi pentru a mentine si imbunatati vazul
6. Stiai ca…? 15 lucruri interesante despre ochi si vaz
„Daca am putea sa lasam creierul deoparte si sa ne folosim doar ochii…” spunea Picasso, iar Cicero afirma ca „ochii sunt sentinele ce ocupa locul cel mai de sus din corp.” Numiti de multi „oglinda sufletului”, ochii ne permit sa vedem tot ce e in jurul nostru – bun sau rau, urat sau frumos, pentru a ne incanta sau pentru a ne proteja.
Principala functie a ochilor este de a detecta lumina si de a asigura vazul. Ochiul este format din 3 componente principale:
Ochii se misca simetric (in aceeasi directie in acelasi timp), iar aceste miscari simetrice sunt posibile prin coordonarea muschilor extraoculari (muschii din afara ochiului). Ochii sunt structuri pereche, astfel incat creierul primeste doua imagini usor diferite care se suprapun una peste cealalta. Interpretarea diferitelor imagini este posibila prin miscari coordonate ale ochilor, avand la baza mecanisme neuronale complexe.
Tunicile ochiului includ urmatoarele 3 straturi:
Tunica fibroasa este stratul fibros exterior, ce include sclera (sclerotica) si corneea. Sclera este partea alba a ochiului si acopera cea mai mare regiune a suprafetei oculare. Este un tesut dens cu multe vase de sange si multi nervi, ce permit atasarea musculaturii externe a ochiului. Corneea permite ca lumina sa patrunda in ochi.
Tunica vascoasa se numeste si uvee, fiind alcatuita din coroida, corp ciliar si iris. Corpul ciliar formeaza un inel muscular in jurul cristalinului. Secreta umoarea apoasa si sustine irisul si cristalinul. Irisul este un muschi subtire ce controleaza diametrul pupilei, format din doua straturi – un strat blocheaza anumite lumini, iar altul contine celule numite cromatofor ce contin melanina. Concentratiile de melanina din aceste celule confera culoarea ochilor.
Tunica interna este un strat alcatuit din componente neuronale – retina si nerv optic.
Cele trei tunici, impreuna cu cristalinul, separa cele trei camere ale ochiului:
Componentele optice sunt elemente transparente care focalizeaza lumina pentru a forma imagini prin procesul de refractie. Aceste componente sunt:
Componentele neuroale ale ochiului sunt retina si nervul optic.
Retina este o membrana subtire transparenta atasata la doua puncte – discul optic (locul unde nervul optic paraseste ochiul) si ora serrata (jonctiunea dintre retina si corpul ciliar). Macula lutea este o regiune cu diametrul de aproximativ 3 mm din retina. Discul optic se gaseste aproape de macula lutea si este punctul in care se unesc fibrele nervoase din toate regiunile retinei.
Retina neuronala contine receptori sensibili la lumina, retele neuronale complexe si epiteliul pigmentar retinian (RPE). Contine celule fotoreceptoare numite celule cu conuri si celule cu bastonas. Pupila este o regiune neagra datorita pigmentilor, care isi modifica dimensiunea pentru a controla cantitatea de lumina ce ajunge la retina.
Partea frontala a ochiului (corneea, pupila si cristalinul) permite trecerea luminii. Atunci cand razele de lumina reflecta un obiect si ajung la ochi prin cornee, putem vedea acel obiect. Corneea refracta razele care trec prin orificiul rotund al pupilei, irisul regleaza cantitatea de lumina care trece, iar lumina ajunge la cristalin si la retina. Lumina ajunge pe retina, care actioneaza ca un film al camerei foto. Cand lumina focalizata atinge retina, este produsa o imagine. Datele privind acea imagine sunt intai trimise creierului prin nervul optic. Celulele din retina transforma lumina in impulsuri electrice. Nervul optic trimite aceste impulsuri creierului, care produce o imagine, si astfel asigura vazul.
Retina este un strat subtire de tesut care contine milioane de celule nervoase sensibile la lumina. Aceste celule nervoase sunt numite celule cu conuri si bastonase, datorita formelor lor distincte. Atunci cand exista lumina puternica, celulele cu conuri ofera o vizibilitate centrala clara si detecteaza culori si detalii fine (daltonismul este o afectiune in care persoana nu poate distinge culori). Celulele cu bastonase asigura vederea periferica sau laterala. De asemenea, permit detectarea miscarii si asigura vazul in conditii cu lumina slaba sau noaptea.
Retina contine celule fotoreceptoare, care sunt sensibile la lumina. Exista doua tipuri principale: celulele cu bastonase sunt sensibile la diferentele dintre lumina si intuneric, iar celulele cu conuri sunt sensibile la culoare.
Aceste celule fotoreceptoare sunt mai concentrate intr-o regiune din centrul retinei numita fovea centralis. Aceasta regiune corespunde cu centrul vederii, unde rezolutia este maxima. Miscarile ochilor permit orientarea fovea centralis catre zona de interes.
Vederea are loc prin procesul de fototransductie. Fototransductia este transformarea stimulilor luminosi in semnale neuronale de catre celulele retinei. Celulele care efectueaza aceasta functie sunt cunoscute sub denumirea de fotoreceptori. Segmentul exterior al ochiului contine peste un miliard de molecule sensibile la lumina.
Fotopigmentii sunt substante care sufera modificari chimice atunci cand sunt activate de lumina. Ele sunt alcatuite din doua componente, numite opsina si retinen. Fiecare tip de fotopigment absoarbe lumina de o anumita lungime de unda. Pigmentul din celulele cu bastonase se numeste rodopsina care absoarbe toate lungimile de unda vizibile, astfel incat ofera vederea in nuante de gri prin detectarea intensitatilor diferite, nu a culorilor.
Cele trei tipuri de celule cu conuri – rosii, verzi si albastre, pot reactiona selectiv la diferite lungimi de unda, dand nastere la perceptia sau vazul culorilor.
In general e necesar un consult oftalmologic la primele simptome care indica o problema cu vazul. Se recomanda primul screening al vederii in spital, ca parte a examinarii unui nou-nascut. Functia vederii trebuie sa fie testata si de pediatru la controalele de rutina (de obicei, la varsta de 2, 4 si 6 luni). Ulterior, controalele ar trebui sa aiba loc la varsta de 3 ani si apoi in fiecare an.
Adultii tineri (cu varsta cuprinsa intre 20 – 39 de ani) ar trebui sa beneficieze de o examinare a ochilor la fiecare 3-5 ani, adultii cu varsta cuprinsa intre 40 – 64 de ani trebuie sa fie examinati la fiecare 2-4 ani, iar varstnicii o data la 2 ani.
In cazul in care sunt prezente anumite simptome sau boli oftalmologice depistate, examinarile oftalmologice trebuie sa fie mai frecvente!
Intr-adevar, morcovii sunt bogati in vitamina A, un nutrient esential pentru o vedere buna. Consumul de morcovi asigura, insa, doar o cantitate redusa de vitamina A. O dieta bine echilibrata (care sa contina toti nutrientii, inclusiv vitamine) poate furniza necesarul de vitamina A pentru o vedere buna. De asemenea, pentru ochi sanatosi se considera ca efectele vitaminei C sunt superioare vitaminei A.
Statul prea aproape de televizor poate cauza dureri de cap, dar nu afecteaza vederea. Daca un copil are tendinta de a se apropia prea mult de ecran, e posibil sa aiba deja o problema de vedere, acesta fiind motivul pentru care se apropie prea mult de televizor, fiind necesar un consult. Academia Americana de Oftalmologie (AAO) spune ca, de fapt, copiii se pot concentra mai bine de aproape fara ochelari de vedere decat adultii, astfel incat adesea se dezvolta obiceiul de a sta chiar in fata televizorului sau de a tine cartile foarte aproape de ochii. Cu toate acestea, apropierea prea mult de televizor pentru a vedea poate fi un semn de miopie sau vedere dubla.
La fel ca in cazul mentionat anterior, daca citesti pe intuneric e posibil sa ai apoi dureri de cap si stari de oboseala, dar nu iti afecteza in sine vederea.
Ochii nu vor deveni mai slabiti ca urmare a purtatii lentilelor corective. Erorile de refractie se modifica pe masura ce persoana inainteaza in varsta, de obicei. Cea mai mare parte a acestei schimbari este din cauza geneticii si continua in ciuda purtarii de ochelari de vedere. Astfel, nu purtarea ochelarilor sau a lentilelor de contact corective duce la agravarea problemei. In mod similar, purtarea de ochelari cu dioptrii gresite nu afecteaza vederea in sine, dar nu vei vedea bine si de aici alte simptome.
Daca la primele simptome de afectare a vederii, ca vedere incetosata, dureri de ochi etc. mergem la medic pentru un control, putem interveni din timp si putem preintampina numeroase probleme de vedere. Daca este depistata la timp, orice problema este mai usor de tratat si se previn complicatiile!
Obiceiul de a incrucisa privirea nu este asociat cu mentinerea ochilor in acea pozitie. Cu toate acestea, daca cel mic are tendinta de a-si incrucisa des ochii, e necesar un consult oftalmologic pentru ca poate semnala o problema cu ochii.
Utilizarea in sine a computerului nu va afecta ochii, dar cu toate acestea, atunci cand utilizam un computer pentru perioade lungi de timp, avem tendinta de a clipi mai putin decat in mod normal. Acest lucru face ca ochii sa se usuce, ceea ce poate duce la o senzatie de oboseala sau dureri de ochi. Cand folositi computerul faceti pauze dese si relaxati-va ochii.
Desi nu toate bolile oculare pot fi prevenite, exista cativa pasi simpli pentru a ne ajuta ochii si pentru a reduce riscul de afectare a vederii.
Nu exista dovezi ca lucrul la calculator afecteaza ochii. Cu toate acestea, timpul prelungit la calculator poate fi obositor pentru ochi, dar si pentru gat (apar des dureri de gat sau gat intepenit) si spate. Regleaza intensitatea luminii, aminteste-ti sa faci pauze periodice pentru a-ti odihni ochii si ai grija la postura la birou. Ajusteaza scaunul, tastatura si monitorul pentru a sta confortabil, dar corect. Spatele trebuie sa fie drept, picioarele cu genunchii la 90 grade, marginea superioara a monitorului la nivelul ochilor, astfel incap capul sa stea drept, nu aplecat in jos. De asemenea, trebuie sa fie 70 cm distanta intre ochi si monitor. Uneori pot fi utile picaturi de ochi pentru ochi obositi, dar doar la indicatiile medicului.
Ochii nostri sunt suprasolicitati din greu in timpul zilei si au nevoie de o pauza periodica, mai ales cand vorbim de unele activitati, cum ar fi folosirea calculatorului. Regula 20-20-20 inseamna ca la fiecare 20 de minute, ar trebui sa nu mai privim la computer si sa ne indreptam privirea timp de 20 secunde la un obiect aflat la 6 metri distanta (20 feet).
Ochelarii de soare ne protejeaza ochii de radiatiile UV. Aceste radiatii sunt responsabile nu doar de multe forme de cancer, inclusiv cancer de ochi (melanom ocular), ci sunt responsabile si de numeroase probleme ale ochilor, cum ar fi iritatii si disconfort, fotoconjunctivita, fotokeratita si pe termen lung cresterea riscului de cataracta, pinguecula, pterigion, degenerescenta maculara etc.
Ochelari de soare previn leziunile retinei, protejeaza pielea delicata a pleoapelor pentru a preveni atat ridurile, cat si cancerul de piele in jurul ochiului. Prorotectia UV trebuie sa fie de 100%: asigurati-va ca ochelarii de soare blocheaza 100% din razele UV-A si razele UV-B.
Citeste aici mai multe despre Cum ne putem proteja ochii de soare.
Referinte:
(1) How the eye works, link: https://www.eyeinstitute.co.nz/about-eyes/how-the-eye-works
(2) All About the Eye: Structure, Function, and Common Conditions, link: https://www.healthline.com/health/eye-health
(3) Diagram of the Eye, link: https://nei.nih.gov/health/eyediagram
(4) The eye, link: https://www.webmd.com/eye-health/picture-of-the-eyes#1
(5) How to Keep Your Eyes Healthy, link: https://www.webmd.com/eye-health/good-eyesight#1
(6) Keep an Eye on Your Vision Health, link: https://www.cdc.gov/features/healthyvision/index.html
(7) Vision and the eyw anatomy, link: https://www.myvmc.com/anatomy/the-eye-and-vision/