Anhedonia – definitie, simptome, cauze, tratament
Anhedonia consta in pierderea abilitatii de a mai simti placere, bucurie, interes fata de lucrurile si activitatile care inainte aduceau aceste trairi. Aceasta problema este un simptom si nu o tulburare in sine, fiind prezenta in majoritatea cazurilor in depresie, dar si in schizofrenie. Cand si cum apare anhedonia, cum se manifesta si ce optiuni de tratament exista aflati din acest articol.
Cuprins:
1. Ce este anhedonia?
2. Cum se manifesta?
3. Cauzele anhedoniei
4. Diagnostic
5. Cum se trateaza?
6. Anhedonia poate fi prevenita?
Ce este anhedonia?
Anhedonia se refera la inabilitatea de a simti placere pentru activitatile care inainte obisnuiau sa aduca persoanei bucurie si satisfactie. De exemplu, daca inainte unei persoane ii placea sa iasa cu prietenii, acum i se pare mult prea complicat sa treaca prin tot acest proces, cand ar putea, mai degraba sa stea intinsa in pat.
Aceasta scadere a placerii se poate referi atat la activitati, cat si la aspecte mai simple, precum gustul unei mancari care inainte ii placea persoanei foarte mult. Se poate referi practic la orice (interactiuni sociale, sex, hobby-uri).
Anhedonia este un simptom ce apare in mai multe tulburari psihice. Este mult mai des asociata cu cadrul depresiei, marea majoritate a cazurilor aparand in contextul acestei tulburari. Dar poate sa apara si in cadrul altor tulburari: schizofrenia, tulburarile alimentare, tulburarile de anxietate, tulburarea bipolara, tulburarea de stres posttraumatic, dependenta de substante (alcool, droguri, nicotina).
Pe de alta parte, anhedonia poate aparea si in absenta unor tulburari psihice, ci mai degraba a unor afectiuni fizice, precum boala Parkinson, diabetul.
Cum se manifesta?
Anhedonia consta in pierderea abilitatii de a mai simti placere, bucurie, interes fata de lucrurile si activitatile care inainte aduceau aceste trairi.
Exista doua subtipuri principale ale anhedoniei:
Anhedonia sociala
Anhedonia sociala se refera la dezinteresul, lipsa motivatiei si placerii de a interactiona cu ceilalti. Poate duce la evitarea intalnirii cu persoanele cu care inainte ii facea placere sa se vada, pana la retragerea sociala. De obicei, anhedonia sociala se manifesta ca indiferenta fata de celelalte persoane. Pentru ca le lipsesc bucuria si placerea, persoanele nu mai gasesc motivatia de a mai petrece timpul cu ceilalti, prin urmare ajung sa amane sau sa refuze iesirile, intalnirile si orice alte posibile contexte in care ar putea interactiona. Anhedonia sociala este diferita de introversiune si de anxietatea sociala, caracteristica principala fiind lipsa placerii aduse de interactiunile si contactul social. Anhedonia sociala apare deopotriva in depresie si in schizofrenie.
Anhedonia fizica
Anhedonia fizica se refera la inabilitatea de a simti placeri senzoriale, cum ar fi gustul, mirosul, atingerea. Tot in aceasta categorie intra si pierderea placerii pentru activitatile sexuale – anhedonia sexuala. La barbati, aceasta mai este cunoscuta si sub denumirea de anhedonie ejaculatorie si se refera la faptul ca ejacularea nu mai este insotita de placere.
In unele cazuri, persoanele care se confrunta cu scaderea semnificativa a interesului si placerii pot incerca activitati si comportamente mai extreme, astfel incat sa reuseasca sa simta „ceva” (de exemplu, bungee jumping, skydiving, saritul cu parasuta sau alte activitati care stimuleaza adrenalina, pana la autovatamare).
Cauzele anhedoniei
Cauzele ce stau la baza anhedoniei nu sunt cunoscute in totalitate. Anhedonia este o problema foarte complexa si mai sunt inca multe informatii de aflat despre ea. Ceea ce se stie in prezent este ca un nivel scazut de dopamina in anumite zone cerebrale este asociat cu anhedonia. Dopamina este un neurotransmitator implicat in procesul atentiei, reglarea miscarii, reactiile emotionale. De asemenea, in anhedonie, si alti neurotransmitatori sunt la un nivel mai scazut: serotonina, glutamatul si gaba (acidul gamma-aminobutiric).
In acelasi timp, emotii precum bucuria, entuziasmul si recompensa sunt localizate in zonele cerebrale numite calea dopaminergica mezo-limbica si calea mezo-corticala. De aceea, se presupune ca anhedonia ar putea aparea si in urma unor lovituri puternice la cap, care sa fi avut un impact asupra acestor zone cerebrale.
Si unele medicamente, cum ar fi antidepresivele sau antipsihoticele pot contribui la aparitia anhedoniei.
Diagnostic
In DSM-5 (Manualul de diagnostic si clasificare statistica a tulburarilor mintale) aceasta problema este definita ca „scaderea marcanta a interesului sau placerii fata de toate sau aproape toate activitatile, in majoritatea zilelor, aproape in fiecare zi”. Anhedonia nu este in sine o tulburare, ci este un simptom, asa cum mentionam mai sus. Prezenta acestuia se stabileste pe baza interviului clinic si a simptomelor prezentate de persoana care consulta un specialist in sanatatea mintala.
In cadrul depresiei, conform DSM-5, pentru diagnostic este necesar sa fie intrunite cel putin 5 criterii, dintre care unul trebuie sa fie starea depresiva sau scaderea semnificativa a placerii si interesului fata de activitatile care inainte erau placute.
Cum se trateaza?
Nu exista, in prezent, un tratament care sa vizeze exclusiv acest simptom. Tratamentul anhedoniei este de fapt tratamentul tulburarii in cadrul careia aceasta este simptom. De exemplu, in cadrul tratamentului pentru depresie, administrarea de antidepresive (SSRI – inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei si SNRI – inhibitorii reabsorbtiei de serotonina-noradrenalina) poate duce la remedierea anhedoniei. Insa, din pacate, aceste tratamente nu functioneaza pentru toti cei care se confrunta cu anhedonia.
Cercetatorii cauta inca noi posibile tratamente, care sa functioneze mai bine in ameliorarea sau reducerea anhedoniei. De exemplu, studiile au aratat ca administrarea de ketamina ar putea fi un potential medicament impotriva acestei probleme.
Anhedonia poate fi prevenita?
Pentru ca factorii implicati in anhedonie sunt depotriva genetici si de mediu, este dificil de stabilit in ce masura anhedonia poate fi prevenita. Unii factorii, cum sunt cei genetici sau anumiti factori de mediu sunt imposibil de controlat. Prin urmare, si posibilitatea de a preveni aceasta problema este redusa. Insa important este ca, atunci cand persoana simte ca ceva este in neregula si se confrunta cu o scadere semnificativa a interesului si placerii fata de lucrurile care inainte ii faceau placere, sa nu ramana in aceasta stare, ci sa solicite ajutor.
Referinte:
(1) Neurobiological mechanisms of anhedonia – https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3181880/
(2) Understanding anhedonia: What happens in the brain? – https://www.medicalnewstoday.com/articles/320737
(3) Understanding anhedonia: a qualitative study exploring loss of interest and pleasure in adolescent depression – https://link.springer.com/article/10.1007/s00787-019-01364-y
(4) Addiction, Anhedonia, and Comorbid Mood Disorder. A Narrative Review – https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fpsyt.2019.00311/full
(5) A Transdiagnostic Perspective on Social Anhedonia – https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fpsyt.2019.00216/full
