Criza de anxietate – cum o recunoastem si ce e de facut?

Criza de anxietate este diferita de atacul de panica. Iata cum se manifesta, care sunt posibilii factori declansatori, cum poti gestiona o criza de anxietate si cand trebuie sa soliciti ajutor de specialitate.

Cuprins:

1. Ce este o criza de anxietate?
2. Simptome criza de anxietate
3. Criza de anxietate vs Atac de panica
4. Cauze pentru criza de anxietate
5. Ce poti sa faci in cazul unei crize de anxietate?
6. Tratamente de specialitate
7. Prevenirea crizelor de anxietate

Ce este o criza de anxietate?

Unele persoane descriu atacul de panica si criza de anxietate ca fiind acelasi lucru. In realitate, insa, acestea sunt diferite. Atacul de panica apare brusc si implica frica intensa si adesea coplesitoare. Este insotit de simptome fizice ca batai rapide ale inimii, dificultati de respiratie sau greata. Unele apar fara o cauza evidenta, iar altele sunt determinate de factori de stres externi, ca fobiile. Cand apar frecvent atacuri de panica, poate fi vorba de tulburarea de panica.

Crizele de anxietate, spre deosebire de atacurile de panica, nu sunt recunoscute in DSM-5. „Criza de anxietate” nu este un termen clinic oficial, ci o notiune folosita de persoanele care sufera de anxietate.

Simptomele anxietatii includ ingrijorarea excesiva, stresul si frica. Anxietatea este de obicei legata de anticiparea unei situatii stresante, a unei experiente sau a unui eveniment. O criza de anxietate este un episod brusc si intens de frica si anxietate. Aceste crize de anxietate pot aparea uneori in mod neasteptat fara un motiv aparent, dar de obicei sunt legate de declansatori specifici.

Mai multe despre anxietate

Anxietatea este o reactie normala la pericol, raspunsul automat de „lupta sau fugi” al organismului, care este declansat atunci cand persoana se simte in pericol, sub presiune sau se confrunta cu o situatie dificila, cum ar fi un interviu de angajare, un examen sau chiar o prima intalnire. In cantitati moderate, anxietatea nu este neaparat un lucru rau. Ne poate ajuta sa ne mentim atenti si concentrati si ne poate motiva sa rezolvam anumite probleme. Insa, atunci cand anxietatea este constanta si afecteaza desfasurarea activitatilor zilnice si starea de bine, cand ingrijorarile sunt exagerate si persistente, inseamna adesea ca am trecut de la anxietatea normala la o tulburare de anxietate.

Tulburarile de anxietate sunt printre cele mai frecvente probleme de sanatate mintala. Pe langa simptomul principal de frica si ingrijorarea excesiva si irationala, alte simptome emotionale comune ale unei tulburari de anxietate includ anticiparea unor situatii foarte grave, probleme de concentrare, iritabilitate. Anxietatea este, insa, mai mult decat un sentiment. Ca produs al raspunsului corpului de „lupta sau fugi”, anxietatea implica, de asemenea, o gama larga de simptome fizice, inclusiv batai rapide ale inimii, transpiratii intense, dureri de cap, disconfort gastric, ameteli, scurtarea respiratiei, tensiune musculara, stare de agitatie, insomnie.

➤ Citeste aici mai multe informatii despre anxietate.

Simptome criza de anxietate

Desi o criza de anxietate este mai intensa decat un simplu sentiment de anxietate, nu este la fel de severa ca un atac de panica. Simptomele anxietatii includ neliniste, iritabilitate, tensiune musculara, probleme de somn si probleme de concentrare etc. Cand aceste simptome se acumuleaza in timp si devin imposibil de tolerat, o persoana poate avea o criza de anxietate, dar nu neaparat. Simptomele unei crize de anxietate includ si ritm cardiac crescut si dificultati de respiratie, care pot dura aproximativ 10 minute.

Simptomele unei crize de anxietate includ astfel:

• neliniste;
• dificultati de concentrare;
• iritabilitate;
• tensiune musculara;
• ameteala;
• transpiratii;
• tremuraturi;
• dificultati in a controla grijile.

Poate fi mai severa decat simplul sentiment de anxietate, dar mai putin severa decat un atac de panica. Simptomele unui atac de anxietate pot varia. Unele persoane pot experimenta doar cateva simptome usoare de anxietate, in timp ce altele pot experimenta o varietate mai larga de simptome mai intense.

Criza de anxietate vs Atac de panica

Atacurile de panica apar destul de brusc si dureaza intre cateva minute si jumatate de ora. Atacurile de panica pot fi adesea cauzate de stres. Anxietatea poate fi un simptom al panicii, dar este diferita de un atac de panica. Principala diferenta intre un atac de panica si un atac de anxietate este ca atacurile de anxietate reprezinta in general o acumulare de anxietate subiacenta, in timp ce atacurile de panica se produc brusc si uneori fara avertisment. Daca un individ se confrunta cu o criza de anxietate, cel mai probabil are tulburare de anxietate generalizata, care se caracterizeaza prin ingrijorare extrema si frica excesiva in comparatie cu factorul declansator.

O criza de anxietate poate avea un declansator specific, cum ar fi un examen, probleme la locul de munca, o problema de sanatate sau o problema in relatie. Nu este o afectiune diagnosticabila si este mai putin severa decat un atac de panica. De obicei, se dezvolta treptat atunci cand o persoana se simte anxioasa si implica simptome fizice, cum ar fi ritm cardiac rapid. Un atac de panica nu are un declansator specific, poate fi un simptom al tulburarii de panica, o afectiune diagnosticabila si are simptome mai severe. Poate sa apara indiferent daca o persoana se simte calma sau anxioasa.

Si panica, si anxietatea pot implica frica, ritm cardiac rapid, senzatie de ameteala, dureri in piept, dificultati de respiratie si ganduri irationale. Cu toate acestea, intr-un atac de panica, acestea sunt mult mai severe. Anxietatea poate fi un raspuns la o anumita ingrijorare sau frica. Tinde sa se dezvolte treptat, iar o persoana este de obicei ingrijorata de la inceput. Poate exista sentimentul ca, daca aceasta problema poate fi rezolvata, totul va fi in regula. Un atac de panica se poate sa apara fara avertisment si nu exista nicio modalitate de a-l preveni. De multe ori nu exista o cauza evidenta, iar nivelul fricii este disproportionat fata de declansator.

Ce este un atac de panica?

Un atac de panica este un sentiment coplesitor de frica si tensiune. Simptomele unui atac de panica includ:

• senzatia ca te sufoci;
• senzatia ca ai un atac de cord;
• transpiratie si tremuraturi;
• ritm cardiac rapid;
• dificultati de respiratie;
• greata si disconfort gastric;
• senzatie de ameteala sau lesin;
• senzatie de furnicaturi sau amorteala.

Cauze pentru criza de anxietate

Nu exista o cauza singulara a crizelor de anxietate. Crizele de anxietate sunt un simptom al multor probleme de sanatate mintala. Ele pot fi, de asemenea, cauzate de situatii specifice de viata stresante sau de factori declansatori individuali.

Anxietatea poate fi un raspuns la o amenintare imprecisa sau necunoscuta. De asemenea, diferite situatii ar putea declansa o criza de anxietate, inclusiv stres la locul de munca, anumite probleme in relatii, pierderea cuiva drag, stres financiar, examene etc. Retineti ca anxietatea, ca emotie, este o parte total normala a vietii. Schimbarile majore de viata pot provoca anxietate, dar un nivel sanatos de anxietate ne poate mentine atent si concentrat. Cu toate acestea, daca grijile de zi cu zi devin crize de anxietate, cu simptome acute, e important sa solicitati ajutor de specialitate.

Crizele de anxietate sunt, de asemenea, un simptom al unor probleme mai largi de sanatate mintala. In special, anxietatea si atacurile de panica sunt o caracteristica a multor tulburari de anxietate. Aceste probleme includ:

• tulburare de panica;
• tulburare de anxietate sociala;
• tulburare de stres posttraumatic;
• tulburare de anxietate generalizata;
• tulburare obsesiv-compulsiva (TOC);
• fobii specifice.

Ce poti sa faci in cazul unei crize de anxietate?

Este important sa retii ca ceea ce simti este temporar. Unele strategii pe care sa le folosesti in timpul unei crize de anxietate includ respiratia profunda si sa iti vorbesti cu voce calma, usor. Iata cateva tehnici pentru a te calma in fata unei crize de anxietate:

• Respira lung si profung – Inspira 5 secunde apoi expira 7 secunde. Respiratia profunda creste aportul de oxigen catre creier si stimuleaza sistemul nervos parasimpatic, pentru un sentiment de calm.
• Aminteste-ti ca vei fi in regula – Crizele de anxietate pot fi infricosatoare, dar trebuie sa stii ca vor trece. Incearca sa iti spui: „sunt in siguranta”.
• Numara pana la 10 cu voce usoara sau in minte pentru a te calma.
• Concentreaza-te pe simturi – incearca sa simti parfumul unui produs, sa simti picaturile de apa etc.

Tratamente de specialitate

Este foarte important sa soliciti ajutor de specialitate pentru crizele de anxietate. Din fericire, exista multe tratamente pentru anxietate eficiente si accesibile. Desi strategiile de self-help pentru a face fata anxietatii pot fi foarte eficiente, daca grijile, temerile sau crizele de anxietate au devenit atat de severe si dese incat afecteaza calitatea vietii si rutina zilnica, este important sa soliciti ajutor de specialitate. Daca ai multe simptome de anxietate fizica, ar trebui sa incepi cu un control medical. Medicul va putea astfel exclude o alta afectiune medicala, cum ar fi o problema tiroidiana, hipoglicemie sau astm.

Daca medicul exclude o cauza medicala, urmatorul pas este sa mergi la un psiholog cu experienta in tratarea tulburarilor de anxietate. Terapeutul va colabora cu tine pentru a determina cauza si tipul tulburarii de anxietate si va concepe un plan de tratament.

Psihoterapia – cum te poate ajuta?

Crizele de anxietate pot fi gestionate prin psihoterapie. Doua tipuri de terapie sunt folosite mai des in reducerea simptomelor si frecventei atacurilor de panica sau anxietate. Terapia cognitiv-comportamentala te ajuta sa identifici si sa modifici tiparele de gandire negative si irationale care iti alimenteaza anxietatea. Terapia de expunere poate fi, de asemenea, eficienta in tratarea crizelor de anxietate, in special a celor legate de fobii specifice. In terapia de expunere esti expus la stimuli diferiti si inveti tehnici de adaptare la stimuli. Te incurajeaza sa te confrunti cu fricile si anxietatile intr-un mediu sigur si controlat.

Medicamente pentru anxietate

Medicii prescriu in anumite situatii medicamente pentru tulburarile de anxietate pentru a ajuta la reducerea simptomelor. Aceste medicamente pot include:

• medicamente anti-anxietate – Benzodiazepinele sunt considerate medicamentele de prima linie pentru tulburarile de anxietate, desi in timp poate aparea toleranta. Buspirona poate fi, de asemenea, utilizata pentru a trata anxietatea cronica.
• antidepresive – Inhibitorii recaptarii serotoninei-norepinefrinei (SNRI) si inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) sunt cele mai frecvent prescrise antidepresive pentru tratarea anxietatii.
• blocante beta – Acestea sunt medicamente utilizate pentru a trata simptomele fizice ale anxietatii acute, cum ar fi bataile rapide ale inimii si tremurul.

Prevenirea crizelor de anxietate

Unele strategii de ingrijire personala pot preveni crizele de anxietate pe termen lung:

• Conecteaza-te cu ceilalti – Singuratatea si izolarea sociala pot declansa sau agrava anxietatea. E important sa discuti cu cei dragi, sa te intalnesti fata in fata si sa impartasesti ceea ce simti.
• Gestioneaza stresul – Incearca sa gasesti tehnicile de gestionare a stresului care functioneaza pentru tine. De asemenea, incearca sa iti stabilesti o rutina zilnica, sa ai un echilibru intre munca si viata personala si sa mai delegi din sarcini si responsabilitati, acolo unde e cazul.
• Tehnici de relaxare – Tehnicile de relaxare, ca meditatia mindfulness, relaxarea musculara progresiva si respiratia profunda pot reduce simptomele de anxietate si pot creste sentimentele de relaxare si bunastare emotionala.
• Adopta un stil de viata activ – Exercitiul fizic are un efect direct asupra starii de bine, reducand stresul si anxietatea. Se recomanda cel putin 30 de minute de exercitii aerobice in majoritatea zilelor.
• Asigura-te ca dormi suficient – Lipsa somnului poate agrava si declansa gandurile si sentimentele anxioase, asa ca incearca sa dormi aproximativ 8 ore pe zi. De asemenea, somnul trebuie sa fie de calitate si relaxant, si o rutina relaxanta inainte de culcare poate ajuta.
• Evita ingrijorarea excesiva – Ingrijorarea este un obicei mental de care te poti dezvata. Strategii precum rationalizarea gandurilor si a invata sa accepti incertitudinea pot reduce semnificativ ingrijorarea si pot calma gandurile anxioase.

Referinte:
(1) https://www.healthline.com/health/panic-attack-vs-anxiety-attack
(2) https://www.medicalnewstoday.com/articles/307863
(3) https://www.webmd.com/anxiety-panic/guide/anxiety-attack-symptoms
(4) https://www.nhs.uk/conditions/stress-anxiety-depression/understanding-panic/
(5) https://www.nhs.uk/conditions/panic-disorder/
(6) https://www.mind.org.uk/information-support/types-of-mental-health-problems/anxiety-and-panic-attacks/panic-attacks/
(7) https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/anxiety/symptoms-causes/syc-20350961