Atacul de panica este o senzatie de frica intensa, acuta, irationala, manifestata printr-o serie intreaga de simptome fizice cum ar fi hipertensiunea arteriala, palpitatiile, senzatia de „nod in gat”, tremuraturile, ametelile etc.
6. Sfaturi pentru prevenirea atacurilor de panica
Ca sa intelegem ce este atacul de panica si de ce apare el, trebuie sa vorbim mai intai despre frica. Aceasta este o reactie normala, care declanseaza in organism o serie de reactii al caror rezultat este secretia unor substant e (hormoni de stres) care ajuta sa facem fata unei situatii periculoase. Aceste substante (adrenalina, de exemplu) stimuleaza cordul si intensifica bataile inimii astfel incat musculatura sa primeasca un flux crescut de sange. „Cu cat mai aproape este un om de cunoasterea propriei persoane, cu atat mai mult se apropie de intelepciune. Cu cat imaginatia despre sine este mai indepartata de realitate, cu atat devine mai bolnav” – Rodney Collin.
Desi atacurile de panica par ca se produc „din senin” si „fara niciun motiv”, in realitate este de fapt vorba despre o senzatie de frica produsa de o situatie considerata initial periculoasa: factorii declansatori amintesc paleocortextului („creierului vechi”) de o situatie (o „sperietura”) anterioara iar reactia la aceasta situatie scapa de sub controlul neocortexului („creierului nou”).
Identificarea cauzei primordiale, a conflictului nerezolvat este marea provocare in vindecarea acestei boli. Psihoterapia, prin ore de analiza si consiliere, reuseste uneori sa rezolve problema.
Sa zicem ca stam mult intr-o cada cu apa fierbinte. Daca ne ridicam brusc, tensiunea scade rapid si ne simtim ametiti. Daca insa, cand ne simtim rau, nu gasim o rezolvare (nu avem cum cere ajutor deoarece locuim singuri, copiii sunt plecati din tara etc.), panica pune stapanire pe noi. Chiar daca ulterior medicul ne demonstreaza ca suntem sanatosi, ramanem in continuare cu frica de singuratate (sentimentul de abandon). Orice factor declansator care ne duce cu gandul la situatia respectiva poate provoca atacul de panica; de multe ori, insa, factorii declansatori nu sunt constientizati.
Cel mai frecvent, persoanele afectate de atacuri de panica iau cu asalt cabinetele medicale si camerele de urgenta din cauza simptomelor asemanantoare cu boli grave, amenintatoare de viata. Infarctul miocardic, aritmiile cardiace, astmul bronsic, hipoglicemia, furtuna tiroidiana, toate aceste afectiuni trebuie luate in considerare ca diagnostic diferential.
De obicei dureaza 5-20 de minute, apare pe nepregatite in conditii de stres.
Organismul are un sistem de aparare in conditii stresante reactionand prin atac sau fuga. Atacul de panica apare cand acest mecanism de aparare este exagerat sau daca se activeaza in conditii in care nu este necesar. In timpul unui atac de panica organismul reactioneaza ca si cum ar fi o situatie amenintatoare de viata chiar daca, de fapt, nu este in pericol. Acest raspuns detemina simptome fizice si psihice.
S-a constat ca cel putin o data in viata, o persoana are un atac de panica. Trei din 100 de persoane dezvolta atac de panica, dintre care 2/3 dezvolta si un anume grad de agarofobie. Unele persoane care traiesc aceste atacuri de panica nu se adreseaza medicului sau apropiatilor, defrica sa nu fie etichetati ca fiind ipohondrii. Prefera sa sufere in tacere, distantandu-se de anturaj.
Atacurile de panica apar preponderent la varsta adolecentei pana la jumatatea decadei a treia de viata, dar nu este exclus sa apara si in copilarie sau la varstnici. La persoanele cu antecedente de atac de panica in familie, riscul creste de 8 ori.
Prevalenta in populatia generala este de 1-5%. Agarofobia este prezenta in 30% din cazuri cu atac de panica. Exista o stransa relatie intre atacurile de panica si agorafobie. Multi agorafobici prezinta si atacuri de panica, dupa cum unele persoane cu atacuri de panica dezvolta un comportament de tip fobic fata de situatiile in care s-a declansat primul atac de panica.
Atacul de panica nu trebuie sa fie legat de consumul de substante ilicite, administrarea de medicamente sau consecinta unei conditii fizice (de exemplu: hipertiroidie). Trebuie diferentiat atacul de panica de orice alta tulburare mentala, precum fobia sociala, stres postraumatic sau tulburare anxioasa.
Episoade recurente, neasteptate de atacuri de panica cu aparitia brusca a urmatoarelor simptome care ating un maxim dupa 10 minute:
Pacientul care a avut un atac de panica, in scurt timp va mai prezenta urmatoarele simptome:
Conform specialistilor, majoritatea oamenilor se confrunta cel putin o data pe parcursul vietii cu un atac de panica, fie ca stiu sau nu. Cei care experimenteaza aceasta stare pentru prima data se tem ca au o cadere nervoasa, un atac de cord sau ca vor pierde contactul cu realitatea. De regula, primul atac de panica este si cel mai violent din punct de vedere simptomatic.
Atacurile de panica le pot avea si copiii si acestea sunt episoade care se manifesta ca o frica intensa, fara un motiv bine identificat, care se declanseaza brusc. Durata lor poate varia intre 15 secunde si ore intregi, sau chiar zile.
Daca copilul are mai multe de 4 dintre simptomele de mai jos, acesta ar putea avea un atac de panica:
Adesea, simptomele fizice sunt insotite de cele psihice: teama de a nu muri sau de a nu innebuni, starea de confuzie, lipsa capacitatii de concentrare, senzatia ca timpul se scurge foarte incet, dorinta de a evada. Practic, cel afectat simte ca exista o prapastie intre el si lumea exterioara, care nu-l intelege si nu-l poate ajuta.
Specialistii spun ca nu: “Nu as spune ca este o predispozitie genetica, ci mai degraba un anume grad de anxietate cronica sau o structura anxioasa favorizanta. Atacul de panica nu apare numai la persoanele cu o anume vulnerabilitate. Toti putem sa avem atacuri de panica. Vorbim de o tulburare pe care o numim atac de panica in urmatoarele conditii: atunci cand pe parcursul unei zile avem mai multe astfel de crize de anxietate paroxistica sau avem astfel de crize in fiecare zi, sau apar fara sa ne confruntam cu un stimul stresant, sau fac parte din viata noastra pentru o perioada de timp si nu mai stim cum sa le gestionam.”
In momentul declansarii unui atac de panica este greu de rationat asupra unui plan de calmare, de relaxare. Nu exista o reteta universal valabila.
“Eu recomand pacientilor mei sa isi confirme gandul sau trairea, apoi sa o confrunte: “Da, acum simt asta, ma gandesc la asta, dar stiu ca nu se moare din atacul de panica, stiu ca nu se innebuneste din atacul de panica, vine si trece ca un val.” Adica nu ne luptam impotriva atacului de panica, nu il infruntam, ci il confruntam: “Existi tu, care incerci sa ma coplesesti, dar exist si eu, care pot sa fac cate ceva: sa sun o persoana de incredere, sa ma retrag unde pot sa imi «aplic» o tehnica de relaxare rapida, sa focusez de pe simptome pe ceva din jur (sa numar copacii, sa descriu hainele oamenilor), sa strang in mana un simbol personal prin care mi-am reprezentat starea de bine.”
Pentru a diferentia atacul de panica de alte afectiuni amenintatoare de viata se poate recurge la:
Tratamentul poate incepe prin recomandarea consilierii psihologice:
Terapia medicamentoasa consta in:
Pacientii cu atacuri de panica sunt predispusi la abuz de alcool sau droguri, depresie si suicid.
Referinte: