Atacul de panica – declansare, simptome, tratament

Atacul de panica este o senzatie de frica intensa, acuta, irationala, manifestata printr-o serie intreaga de simptome fizice cum ar fi hipertensiunea arteriala, palpitatiile, senzatia de „nod in gat”, tremuraturile, ametelile etc.

Cuprins:

1. Ce este atacul de panica?

2. Cauze

3. Simptome

4. Atacuri de panica la copii

5. Tratament

6. Sfaturi pentru prevenirea atacurilor de panica

Ce este atacul de panica?

Ca sa intelegem ce este atacul de panica si de ce apare el, trebuie sa vorbim mai intai despre frica. Aceasta este o reactie normala, care declanseaza in organism o serie de reactii al caror rezultat este secretia unor substant e (hormoni de stres) care ajuta sa facem fata unei situatii periculoase. Aceste substante (adrenalina, de exemplu) stimuleaza cordul si intensifica bataile inimii astfel incat musculatura sa primeasca un flux crescut de sange. „Cu cat mai aproape este un om de cunoasterea propriei persoane, cu atat mai mult se apropie de intelepciune. Cu cat imaginatia despre sine este mai indepartata de realitate, cu atat devine mai bolnav” – Rodney Collin.

Tulburare anxioasa

Desi atacurile de panica par ca se produc „din senin” si „fara niciun motiv”, in realitate este de fapt vorba despre o senzatie de frica produsa de o situatie considerata initial periculoasa: factorii declansatori amintesc paleocortextului („creierului vechi”) de o situatie (o „sperietura”) anterioara iar reactia la aceasta situatie scapa de sub controlul neocortexului („creierului nou”).

Identificarea cauzei primordiale, a conflictului nerezolvat este marea provocare in vindecarea acestei boli. Psihoterapia, prin ore de analiza si consiliere, reuseste uneori sa rezolve problema.

Cauze

Atacul de panica – exemplificare

Sa zicem ca stam mult intr-o cada cu apa fierbinte. Daca ne ridicam brusc, tensiunea scade rapid si ne simtim ametiti. Daca insa, cand ne simtim rau, nu gasim o rezolvare (nu avem cum cere ajutor deoarece locuim singuri, copiii sunt plecati din tara etc.), panica pune stapanire pe noi. Chiar daca ulterior medicul ne demonstreaza ca suntem sanatosi, ramanem in continuare cu frica de singuratate (sentimentul de abandon). Orice factor declansator care ne duce cu gandul la situatia respectiva poate provoca atacul de panica; de multe ori, insa, factorii declansatori nu sunt constientizati.

Cel mai frecvent, persoanele afectate de atacuri de panica iau cu asalt cabinetele medicale si camerele de urgenta din cauza simptomelor asemanantoare cu boli grave, amenintatoare de viata. Infarctul miocardic, aritmiile cardiace, astmul bronsic, hipoglicemia, furtuna tiroidiana, toate aceste afectiuni trebuie luate in considerare ca diagnostic diferential.

De obicei dureaza 5-20 de minute, apare pe nepregatite in conditii de stres.

Organismul are un sistem de aparare in conditii stresante reactionand prin atac sau fuga. Atacul de panica apare cand acest mecanism de aparare este exagerat sau daca se activeaza in conditii in care nu este necesar. In timpul unui atac de panica organismul reactioneaza ca si cum ar fi o situatie amenintatoare de viata chiar daca, de fapt, nu este in pericol. Acest raspuns detemina simptome fizice si psihice.

S-a constat ca cel putin o data in viata, o persoana are un atac de panica. Trei din 100 de persoane dezvolta atac de panica, dintre care 2/3 dezvolta si un anume grad de agarofobie. Unele persoane care traiesc aceste atacuri de panica nu se adreseaza medicului sau apropiatilor, defrica sa nu fie etichetati ca fiind ipohondrii. Prefera sa sufere in tacere, distantandu-se de anturaj.

Atacurile de panica apar preponderent la varsta adolecentei pana la jumatatea decadei a treia de viata, dar nu este exclus sa apara si in copilarie sau la varstnici. La persoanele cu antecedente de atac de panica in familie, riscul creste de 8 ori.

Agorafobia

Prevalenta in populatia generala este de 1-5%. Agarofobia este prezenta in 30% din cazuri cu atac de panica. Exista o stransa relatie intre atacurile de panica si agorafobie. Multi agorafobici prezinta si atacuri de panica, dupa cum unele persoane cu atacuri de panica dezvolta un comportament de tip fobic fata de situatiile in care s-a declansat primul atac de panica.

Factorii de risc

• Trauma fizica (accident, operatie chirurgicala, etc)
• Boala
• Tulburare de panica genetica
• Conflicte interpersonale
• Uzul de canabis
• Uzul stimulentelor de tipul cafeinei, cocainei, simpaticomimenticelor (amfetamina)
• Transportul in comun, magazine, mai ales pentru cei care sufera de agarofobie
• Sarcina gemelara
• Orice stres major in ultimele 12 luni
• Abuzul sexual in copilarie
• Fumatul
• Excesul de cafea

Atacul de panica nu trebuie sa fie legat de consumul de substante ilicite, administrarea de medicamente sau consecinta unei conditii fizice (de exemplu: hipertiroidie). Trebuie diferentiat atacul de panica de orice alta tulburare mentala, precum fobia sociala, stres postraumatic sau tulburare anxioasa.

Diagnosticul diferential – Afectiuni cardiovasculare:

• Angina si infarctul miocardic
• Prolaps de valva mitrala
• Aritmii cardiace (sindromul Brugada)
• Insuficienta cardiaca congestiva
• Sincopa

Afectiuni pulmonare:

• Embolism pulmonar
• Edem pulmonar
• Pneumotorax
• Astm bronsic

Afectiuni endocrinologice:

• Hipotiroida
• Hipoglicemie
• Feocromocitom
• Hipoparatiroidism

Afectiuni neurologice:

• Accident cerebral vascular
• Convulsii – Boala Parkinson
• Sindromul picioarelor nelinistite
• Tremuratul mainilor
• Encefalopatie
• Schizofrenie

Afectiuni psihiatrice:

• Tulburare maniacala
• Tulburare depresiva
• Tulburari de personalitate
• Stres postraumatic
• Fobiile
• Tulburare psihomotorie

Adiministrarea de substante farmacologice:

• Consum de droguri
• Cafeina Teofilina
• impatomimetice Anticolinergice
• Digoxina
• Steroizi
• Medicamente pentru patologia tiroidei

Afectiuni oncologice:

• Sindromul carcinoid
• Insulinom
• Feocromocitom

Alte afectiuni:

• Anafilaxia
• Anemia
• Dezechilibre hidroelectrolitice
• Porfiria
• Menopauza

Simptome

Criterii de diagnosticare pentru atacul de panica

Episoade recurente, neasteptate de atacuri de panica cu aparitia brusca a urmatoarelor simptome care ating un maxim dupa 10 minute:

• Palpitatii
• Tahicardie
• Transpiratii
• Tremuraturi
• Frisoane
• Senzatia de sufocare
• Dispnee
• Senzatie de dificultate in a respira
• Disconfort sau durere toracica
• Greata sau disconfort abdominal
• Ameteala
• Senzatie de lesin
• Depersonalizare
• Senzatie de detasare de propria persoana
• Teama de a pierde controlul sau de a innebuni
• Teama de moarte
• Frisoane sau valuri de caldura
• Parestezii

Pacientul care a avut un atac de panica, in scurt timp va mai prezenta urmatoarele simptome:

• Frica persistenta de a nu se repeta atacul de panica
• Ingrijorarea legata de implicatiile si consecintele atacului de panica

Atacuri de panica la copii

Conform specialistilor, majoritatea oamenilor se confrunta cel putin o data pe parcursul vietii cu un atac de panica, fie ca stiu sau nu. Cei care experimenteaza aceasta stare pentru prima data se tem ca au o cadere nervoasa, un atac de cord sau ca vor pierde contactul cu realitatea. De regula, primul atac de panica este si cel mai violent din punct de vedere simptomatic.

Atacurile de panica le pot avea si copiii si acestea sunt episoade care se manifesta ca o frica intensa, fara un motiv bine identificat, care se declanseaza brusc. Durata lor poate varia intre 15 secunde si ore intregi, sau chiar zile.

Cum se manifesta atacul de panica la copii

Daca copilul are mai multe de 4 dintre simptomele de mai jos, acesta ar putea avea un atac de panica:

• panica intensa
• palpitatii
• transpiratii
• tremurat
• tensiune musculara
• vedere tulbure
• senzate de sufocare si/sau de inecare
• senzatie de greata

Adesea, simptomele fizice sunt insotite de cele psihice: teama de a nu muri sau de a nu innebuni, starea de confuzie, lipsa capacitatii de concentrare, senzatia ca timpul se scurge foarte incet, dorinta de a evada. Practic, cel afectat simte ca exista o prapastie intre el si lumea exterioara, care nu-l intelege si nu-l poate ajuta.

Exista o predispozitie genetica?

Specialistii spun ca nu: “Nu as spune ca este o predispozitie genetica, ci mai degraba un anume grad de anxietate cronica sau o structura anxioasa favorizanta. Atacul de panica nu apare numai la persoanele cu o anume vulnerabilitate. Toti putem sa avem atacuri de panica. Vorbim de o tulburare pe care o numim atac de panica in urmatoarele conditii: atunci cand pe parcursul unei zile avem mai multe astfel de crize de anxietate paroxistica sau avem astfel de crize in fiecare zi, sau apar fara sa ne confruntam cu un stimul stresant, sau fac parte din viata noastra pentru o perioada de timp si nu mai stim cum sa le gestionam.”

Sfaturi

In momentul declansarii unui atac de panica este greu de rationat asupra unui plan de calmare, de relaxare. Nu exista o reteta universal valabila.

Sfatul psihologului

“Eu recomand pacientilor mei sa isi confirme gandul sau trairea, apoi sa o confrunte: “Da, acum simt asta, ma gandesc la asta, dar stiu ca nu se moare din atacul de panica, stiu ca nu se innebuneste din atacul de panica, vine si trece ca un val.” Adica nu ne luptam impotriva atacului de panica, nu il infruntam, ci il confruntam: “Existi tu, care incerci sa ma coplesesti, dar exist si eu, care pot sa fac cate ceva: sa sun o persoana de incredere, sa ma retrag unde pot sa imi «aplic» o tehnica de relaxare rapida, sa focusez de pe simptome pe ceva din jur (sa numar copacii, sa descriu hainele oamenilor), sa strang in mana un simbol personal prin care mi-am reprezentat starea de bine.”

Tratament

Pentru a diferentia atacul de panica de alte afectiuni amenintatoare de viata se poate recurge la:

• EKG, pentru a infirma cu infarct miocardic acut
• Ascultatia atenta in focarul mitralei poate decela un prolaps de valva mitrala
• In cazul hiperventilatiei sau al dispneii se verifica saturatia in oxigen si se ausculta cu atentie pulmonul pe toata aria de proiectie
• Tulburari esofagiene si probleme psihologice sunt cele mai comune diagnostice diferentiale pentru durerea in piept
• Hipertiroidismul si hipoglicemia pot fi confundate cu anxietatea frecvent
• Hipoparatirodismul, hiperkalemia, hiponatremia, hipotiroidismul, menopauza si porfiria sunt diagnostice diferentiale mai rare, investigatiile de laborator precum dozarea calciului, fosfor, electrolitilor, glicemia, TSH, FT4 pot fi utile
• Analiza toxicologica a urinii poate face un screeening pentru amfetamine, cocaina, fenciclidine.

Tratament prin terapie

Tratamentul  poate incepe prin recomandarea consilierii psihologice:

• Terapia comportamentala este cea mai eficienta pentru atacul de panica, pacientului fiindu-i indicat sa-si schimbe modul de gandire si comportamentul
• Terapia de demascare pune fata in fata pacientul si obiectul temerii lui, in incercarea de a-l confrunta. Este eficienta mai ales in tratarea agarofobiei
• Terapia familiala ii ajuta pe membrii familiei sa inteleaga afectiunea si sa fie suportivi Hipnoza poate induce sugestii pentru inlaturarea stresului si pentru a evita reactia exagerata la un stimul stresant.

Tratament medicamentos

Terapia medicamentoasa consta in:

• Inhibitori selectivi ai recaptarii de serotonina (SSRIs) sunt de electie: Fluoxetina
• Sertralina
• Paroxetina
• Benzodiazepine in monoterapie sau combinate cu antidepresive: Alprazolam, Lorazepam, Diazepam, Clonazepam
• Mai rar se folosesc si antidepresivele triciclice precum Imipramina, Disipramina, Clomipramina si inhibitori de monoaminoxidaza. Cresterea dozei de medicament se poate face daca starea pacientului nu s-a ameliorat in 6-8 saptamani de la inceperea tratamentului. In cazul in care atacurile de panica devin din ce in ce mai frecvente si nu mai pot fi tinute sub control, este necesara spitalizarea, mai ales in cazulin care coexista si alta patologie precum agarofobia sau depresia.

Pacientii cu atacuri de panica sunt predispusi la abuz de alcool sau droguri, depresie si suicid.

Ceaiuri pentru atacuri de panica

• Ceaiul de musetel
• Ceaiul de tei
• Ceai de valeriana
• Ceaiul de menta
• Ceaiul de sunatoare
• Ceaiuri pentru un somn linistitor

Sfaturi pentru prevenirea atacurilor de panica

• Sa reduca nivelul de stres si de anxietate
• Interzicerea alcoolului si a cafeinei
• Efectuarea de exercitii de relaxare timp de 10-20 minute folosind respiratia si musculatura, zilnic
• Exercitii fizice zilnice pentru imbunatatirea respiratiei si a pulsului
• Alimentatie sanatoasa si echilibrata, cu evitarea continutului mare in zahar si grasime
• Echilibrati dieta alimentara luand zilnic suplimente de vitamine si multivitamine
• Aderarea la terapie de grup

Referinte:

1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/panic-attacks/symptoms-causes/syc-20376021
2. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/panic-attacks/diagnosis-treatment/drc-20376027
3. https://www.healthline.com/health/how-to-stop-a-panic-attack
4. https://www.aafp.org/afp/2005/0215/p733.html
5. https://www.webmd.com/anxiety-panic/guide/understanding-panic-attack-treatment
6. https://www.bustle.com/p/the-best-tea-for-anxiety-according-to-scientists-who-love-a-cuppa-as-much-as-you-do-9044035