Anxietatea – simptome, cauze, tratament
Anxietatea este o emotie complexa, care ii creeaza individului o stare de incertitudine. In doze moderate, are rol adaptativ, fiind o forta motivationala importanta in dezvoltarea relatiilor si actiunilor umane.
Cuprins:
7. Cum poate fi prevenita anxietatea?
Ce este anxietatea?
Anxietatea este un termen general pentru un grup de afectiuni care provoaca, aproape permanent, nervozitate, frica puternica, neliniste, lipsa de incredere in propria persoana, incapacitatea de a-si asuma un anumit risc si o serie de tulburari neurovegetative cum ar fi:
- Palpitatii
- Tremur
- Transpiratii
- senzatie de ameteala
- Sufocare
- Cefalee
Cu cat intensitatea emotiei este mai mare, insa, cu atat produce un disconfort considerabil, ce perturba viata individului. Astfel, din aliat de nadejde, ea poate deveni sabotorul suprem.
La nivel global, prevalenta tulburarilor de anxietate este 7,3% (5,3% in tarile africane si 10,4% in tarile occidentale), variatiile fiind date de varsta, sex, cultura, statut economic si politic. In SUA, 18% din populatie este afectata de anxietate, potrivit datelor raportate de catre Institutul National de Sanatate Mintala.
Reactia anxioasa apare in prezenta unui element declansator si determina diferite tipuri de raspuns: reactii fiziologice, emotii, ganduri, imagini si comportamente.
Reactiile fiziologice sunt cel mai usor de identificat:
- puls accelerat
- transpiratii
- respiratie rapida
- eritem
- tremur
- incordare musculara
- cefalee
- tulburari digestive
- iritabilitate
Tipuri de anxietate
Anxietatea buna vs anxietatea exagerata
Haideti sa numim anxietatea precum colesterolul: colesterol bun HDL (lipoproteine cu densitate mare) si colesterol rau LDL (lipoproteine cu densitate mica). Sa stabilim ca exista un nivel de anxietate buna, care sa te mentina in stare de alerta sI vigilenta atunci cand conduci pe timp de noapte, sau care sa te pregateasca de lupta sau fuga daca esti atacat noaptea cand iesi din club. Si mai exista un nivel de anxietate exagerata, care te pregateste de atac atunci cand nu e necesar, cum ar fi gandul ca vei pleca in vacanta peste o luna si va trebui sa iei avionul pana in Grecia. Desi pericolul, in acest caz zborul cu avionul, nu este iminent, tu incepi sa ai noduri in gat, numai la ideea ca te vei afla cu picioarele in aer, timp de doua ore.
Reactia exagerata nu este fara urmari, ea supunand corpul, repetat, la eroziunea stresului. Atunci cand organismul este alertat ca pentru lupta (pericolul fiind prea mic ca sa justifice o asemenea mobilizare de forte), el se erodeaza, fizic si psihic.
Frica ancestrala de pradatori
Daca anxietatea are loc in corp, atunci de ce mergem la un „doctor de suflet”, cum e psihologul, ca sa incercam sa o vindecam? In primul rand, as dori sa fac niste clarificari: nu
cred ca anxietatea trebuie vindecata, ci strunita. Asadar, daca plecam de la premisa ca anxietatea este o emotie naturala, ci nu invatata, atunci ar fi interesant sa vedem de ce e naturala si care e cauza ei.
Se presupune ca radacina anxietatii sta in starea de alerta de a nu fi atacati de pradatori, fiind deci o frica ancestrala de lucruri mai mari si mai vorace decat noi. Desi am scapat de pradatori, pentru ca al nostru cortex prefrontal a facut treaba buna, nu am reusit inca sa scapam de anxietate.
Putem deveni mai putin anxiosi, dar atunci si nivelul de alerta scade, respectiv avem mai multe sanse sa fim omorati sau ucisi. Ca specie, inca nu am „construit” circuitul neuronal pentru „nivel de anxietate redus, pentru ca nu mai sunt pradatori mari”. Asadar ne ramane anxietatea, pe care o purtam ca pe o decoratie a omului modern si urban blazat.
Atacul de panica
O persoana careia ii lipseste anxietatea, poate deveni cu usurinta o victima. Capacitatea de a fi anxios este folositoare, desi multi pacienti experimenteaza o anxietate excesiva.
Anumite mecanisme ale creierului cauzeaza anxietate in noi toti, si diferentele in aceste mecanisme pot face anumiti oameni neobisnuit de anxiosi, in situatii care nu deranjeaza pe multi altii. Insa de ce exista anxietatea si cine o regleaza?
Implicatiile practice pot veni din aceasta perspectiva: multi oameni cu atacuri de panica, spre exemplu, si considera ca simptomele lor inseamna un atac de cord. Daca le spui ca simptomele sunt cauzate de panica si nu au nimic la inima, ii ajuti, dar unii specialisti gasesc ca este mai folositor sa explici ca aceste simptome ar fi fost absolute firesti, daca i-ar fi atacat un tigru.
Sindromul panicii este doar un raspuns de tip lupta sau fugi (fight or flight) care apare la momentul nepotrivit. Este o alarma falsa. Mai mult decat atat, in medii periculoase, corpul isi ajusteaza pragurile de anxietate mai jos sI creste nivelul de protectie. O anxietate crescuta releva de cele mai multe ori o stare de alerta ridicata.
Creierul detine controlul
Si aici avem cheia problemei: o chestiune considerata importanta de catre creier, nu este in realitatea majora, facandu-ne sa intram intr-o stare de alerta exagerata pentru situatia data. Din nefericire, acest sistem pare sa nu fie capabil sa distinga intre o amenintare reala, care iti pune viata in pericol, si un atac de panica fara rost.
De ce este frica benefica? Daca nu ne-ar fi frica, nu am supravietui pentru mult timp. Scopul fricii sau al anxietatii este sa promoveze supravietuirea, iar de-a lungul evolutiei, oamenii care s-au temut au supravietuit.
Acesta este un fapt indiscutabil. Asadar, frica si raspunsul in fata fricii au fost selectate ca fiind benefice pentru rasa umana. Asadar, data viitoare cand va simtiti anxios, aduceti-va aminte ca fara anxietate am fi disparut de mult ca specie.
Cauze anxietate
Tristete, furie, rusine
Pe langa nelinistea caracteristica anxietatii, apar o serie de alte emotii: tristete, furie, dezgust, rusine sau vinovatie. Modul in care gandim are un rol major in aparitia si intretinerea starii de anxietate.
Gandurile negative reprezinta, in majoritate, erori de logica de tipul: ghicirea viitorului („Voi esua”, „Ma voi face de ras”); catastrofizare („Va fi teribil daca nu obtin job-ul”); etichetare (“Nu sunt in stare”); desconsiderarea aspectelor pozitive („Nu mi se intampla nimic bun”); orientarea plina de regrete catre trecut („Nu trebuia sa spun acel lucru”).
De fapt, este o strategie de hiper-vigilenta prin intermediul careia persoana isi planifica raspunsul pentru fiecare varianta posibila, avand un fals sentiment de control. Se ingrijoreaza pentru lucruri care nu se afla in controlul sau care inca nu s-au intamplat si adopta comportamente de evitare a situatiilor anxiogene (refuzul de a participa la interviuri, de a vorbi in public) sau distragere (mancat compulsiv, abuz de alcool sau alte substante, shopping, somn etc). Paradoxul consta in elaborarea unor strategii de adaptare pentru a preveni imprevizibilul.
Nu e vina voastra
Tributul platit anxietatii se traduce prin probleme de atentie si memorie (impact in activitatea profesionala), dificultati in relationare, dar si in a interpreta realist propriile experiente. Persoana se concentreaza excesiv pe aspectele pe care doreste sa le evite in detrimentul a ceea ce isi doreste sa realizeze (iar asta aduce un sentiment de esec) si descalifica experientele pozitive.
Exista tendinta de autoblamare pentru propriile reactii, dar, dragii mei, nu este vina voastra!
Responsabil este sistemul amigdalian, numit popular si creierul reptilian (sistem cerebral ce controleaza reactiile asociate fricii). Emotia asociata primei interactiuni cu situatia de care ne temem a fost inregistrata in sistemul amigdalian.
In momentul in care este identificat cel mai fin stimul asociat cu acea experienta (declansator), reactia este la fel de intensa, deoarece sistemul amigdalian (care este rapid, inconstient, automat, nu face discriminari fine) domina sistemul cognitiv (hipocampul si neocortexul), de aceea unele emotii apar inaintea cognitiei.
Orice invat are si dezvat
Cauzele anxietatii pot fi multiple, de natura genetica sau care tin de temperament, insa anxietatea este in mare masura invatata in urma interactiunii cu mediul extern. Chiar daca exista vulnerabilitate genetica, anxietatea apare numai daca mediul a favorizat aparitia acesteia. Cum „orice invat are si dezvat”, avem ac si de cojocul anxietatii. Psihoterapia cognitiv-comportamentala si-a dovedit eficienta in tratarea acesteia, inregistrand imbunatatiri semnificative clinic:
- anxietate generalizata: 72% versus un alt tip de psihoterapie de lunga durata (31%);
- fobii specifice: 74-94%, in functie de tipul fobiei (Leahy, 2000).
Cum actionam asupra anxietatii? Anxietatea este mentinuta de ganduri si comportamente si este necesar sa actionam la ambele capete. Blocarea acestor comportamente si reformularea gandurilor intr-o maniera realista corecteaza erorile de logica implicate. Expunerea gradata la stimulii care produc anxietate determina reducerea sensibilitatii la acei stimuli.
Sa fii puternic nu inseamna sa reusesti sa eviti, ci sa te confrunti cu propriile temeri (cresterea gradului de autonomie si incredere in sine, atunci cand experienta este interpretata corect). Efectul este scaderea pragului de sensibilitate la stimul, in sistemul amigdalian.
Simptome anxietate
Cum pregateste frica, corpul, pentru batalie?
In primul rand, creste ritmul cardiac pentru a putea pompa cat mai mult sange, se dilata pupilele pentru a creste acuitatea vizuala, venele din extremitati se contracta, pentru a putea trimite mai mult sange catre grupele de muschi principale, creste nivelul de glucoza, muschii se tensioneaza, energizati de adrenalina si glucoza, sistemele precum digestia sau sistemul imunitar se inchid, pentru a elibera mai multa energie catre functii de urgenta, creierul se concentreaza numai asupra unei singure probleme, considerata majora si pierde din vedere micile detalii.
Depresie si anxietate
Depresia si anxietatea pot aparea in acelasi timp. De fapt, sa estimat ca 45% dintre persoanele cu o stare de sanatate mintala indeplinesc criteriile pentru doua sau mai multe tulburari. Un studiu a constatat ca jumatate dintre persoanele care au anxietate sau depresie au celalalt caz.
Desi fiecare conditie are propriile sale cauze, ei pot impartasi simptome si tratamente similare.
Depresie
Simptomele fizice si modificarile comportamentale cauzate de depresie includ:
- scaderea energiei, oboseala cronica sau senzatia de lent frecvent
- dificultate de concentrare, luare de decizii sau rechemare
- durere, dureri, crampe sau probleme gastro-intestinale fara nici o cauza clara
- modificari ale apetitului sau greutate
- dificultati de somn, trezirea devreme sau oversleeping
Simptomele emotionale ale depresiei includ:
- pierderea interesului sau nu mai gaseste placere in activitati sau hobby-uri
- sentimente persistente de tristete, anxietate sau goliciune
- senzatie de speranta sau pesimist
- furie, iritabilitate sau neliniste
- simtimente de vinovatie sau traind sentimente de neputinta sau neajutorare
- ganduri de moarte sau sinucidere
- incercarile de sinucidere
Anxietate
Anxietatea, teama si ingrijorarea se pot intampla oricui din cand in cand. Nu este neobisnuit sa experimentati anxietate inainte de un eveniment important sau o decizie importanta.
Simptomele fizice si modificarile comportamentale cauzate de tulburarea de anxietate generalizata includ:
- senzatie de oboseala usoara
- dificultate de concentrare sau rechemare
- tensiunea musculara
- inima de curse
- macinarea dintilor
- somn dificultati, inclusiv probleme de adormire si neliniste, somn nesatisfacator
Simptomele emotionale ale anxietatii includ:
- neliniste, iritabilitate sau senzatie de margine
- dificultatea de a controla ingrijorarea sau teama
- teama
- panica
Tratament anxietate
Pacientii cu tulburari anxioase prezinta asociat de cele mai multe ori si grade diferite de depresie. De asemenea la acesti pacienti este frecventa asocierea cu abuzul de alcool sau diverse medicamente psihotrope.
Tratament naturist anxietate
Anxin (Plantextrakt)
Anxin (Plantextrakt) este un produsul fitoterapic care contine:
- – Extract de Hypericum perforatum-herba (Sunatoare)
- – Extract de Passiflora incarnata- herba (Floarea pasiunii)
- – Extract de Camellia sinensis –folium (Ceai verde).
Anxin reduce stresul si anxietatea intr-o maniera blanda, printr-un mecanism similar celui fiziologic, de unde si lipsa reactiilor adverse specifice antidepresivelor.
Este un produs care nu altereaza functiile cognitive, chiar dupa un tratament de lunga durata.
Poate imbunatati calitatea somnului in insomniile cauzate de stari anxioase.
- Cele 3 extracte vegetale (Extract de Hypericum perforatum-herba- Sunatoare, Extract de Passiflora incarnata- herba- Floarea pasiunii si Extract de Camellia sinensis –folium- Ceai verde) actioneaza sinergic pentru reducerea simptomelor cauzate de:
- – stari anxioase
- – de agitatie
- – nervozitate
- – oboseala psihica
- – iritabilitate
- – tulburari de somn.
Sunatoarea sau Pojarnita
Sunatoarea sau Pojarnita (Hypericum perforatum) este o planta foarte cunoscuta pentru efectele sale terapeutice si intens studiata.
Este un remediu recomandat in anxietate, neliniste, stari depresive usoare si moderate, tulburari de somn.
Studiile arata o eficienta anxiolitica similara cu cea a benzodiazepinelor (medicamente psihotrope utilizate in tratamentul anxietatii) avand efect anxiolitic si antidepresiv. Administrarea Sunatoarei nu altereaza functiile cognitive, chiar dupa un tratament de lunga durata.
Studii clinice efectuate la subiecti cu tulburari anxioase generalizate arata ca sunatoarea imbunatateste abilitatea de relaxare, imbunatateste managementul stresului cotidian si creste calitatea somnului.
Se observa diminuarea starilor anxioase dupa 4 saptamani de tratament.
Dupa 12 luni de tratament inca se observa efectele benefice, fara efecte secundare majore. (Davidson J.T., Connor K.M., St. John’s Wort in generalized anxiety disorder: three case reports, J. Clin Psychopharmacol, 21(6):635-636, 2001.)
Hypericum
Alte studii cu extract de Hypericum perforatum au concluzionat ca eficacitatea extractului de Hypericum perforatum este similara cu a antidepresivelor standard. Reactiile secundare au aparut la 19,8 % dintre pacienti fata de 52,8 % in cazul medicamentelor antidepresive.
Floarea patimilor
Floarea patimilor (Passiflora incarnata) era folosita in medicina populara a amerindienilor pentru actiunea sedativa, anxiolitica.
Ceaiul verde
Ceaiul verde (Camellia sinensis) are actiune antioxidanta cu recomandari in simptomele de oboseala. Alte recomandari recunoscute: preventia cancerului si a cariilor dentare.
Asociat produsului fitoterapic Anxin se pot administra extracte gemoterapice.
Iata o schema care se asociaza timp de 4-6 saptamani in toate formele clinice de tulburari anxioase: dimineata 2 ml Extract din muguri de Smochin – Ficus carica MG=D1 (in putina apa), pranz 1 capsula Anxin si seara 1 capsula Anxin si 2 ml Extract din muguri de Tei argintiu – Tilia tomentosa MG=D1 (in putina apa).
Cum poate fi prevenita anxietatea?
Tehnicile de relaxare sunt un alt instrument util (tehnici de respiratie, relaxarea musculara, meditatia), iar exercitiile fizice aduc un plus in ameliorarea anxietatii (de exemplu, yoga). Pentru a depasi problemele cauzate de anxietate este necesar sa descoperim cum functionam si sa cautam solutii. Este nevoie de constientizare si exercitiu sustinut pentru a obtine rezultate semnificative.
Referinte:
- https://www.anxietycentre.com/anxiety-symptoms.shtml
- https://www.webmd.com/depression/features/anxiety-depression-mix
- https://www.healthline.com/health/mental-health/depression-and-anxiety#signs-and-symptoms
- https://www.health.com/health/gallery/0,,20669377,00.html
- https://www.medicalnewstoday.com/articles/322396.php
