Tulburarea de panica – manifestare, cauze si solutii

Ce este tulburarea de panica si cum se manifesta?  Afla care sunt simptomele si factorii declansatori, ce metode de gestionare si tratament exista si care e diferenta dintre atac de panica si tulburarea de panica.

Cuprins:

1. Ce este tulburarea de panica?
2. Tulburarea de panica vs Atacul de panica
3. Ce declanseaza un atac de panica?
4. Simptome
5. Tulburarea de panica vs Anxietate
6. Tulburarea de panica – crize de panica noaptea
7. Complicatii
8. Diagnostic
9. Tratament si sfaturi

Ce este tulburarea de panica?

Persoanele cu tulburare de panica au atacuri bruste si repetate de teama, care dureaza cateva minute sau mai mult. Acestea se numesc atacuri de panica. Atacurile de panica sunt caracterizate de teama de dezastru sau de pierderea controlului chiar si atunci cand nu exista niciun pericol real. O persoana poate avea, de asemenea, o reactie fizica puternica in timpul unui atac de panica, reactie ce se poate simti ca un atac de cord.

Defineste episoade caracterizate de o stare brusca intensa de frica si de anxietate care cauzeaza atat simptome fizice, cat si psihologice. Nivelul de frica trait este nerealist si disproportionat fata de evenimentele sau circumstantele care declanseaza atacul de panica. Oricine poate avea un atac de panica la un moment dat, dar episoadele frecvente pot fi un semn al unei tulburari de panica sau de anxietate care necesita tratament.

Crizele de panica au, de obicei, simptome fizice. Acestea pot include tremuraturi, senzatie de dezorientare, greata, batai rapide si neregulate ale inimii. De asemenea, puteti prezenta senzatie de gura uscata, respiratie intensa, transpiratie si ameteli. Simptomele unui atac de panica nu sunt periculoase, dar pot fi foarte infricosatoare. Te pot face sa crezi ca ceva foarte grav este pe cale sa se intample. Ele se pot simti ca si cum ai avea un atac de cord sau ca vei cadea sau chiar vei muri. Majoritatea atacurilor de panica dureaza de la 5 pana la 20-30 minute.

Tulburarea de panica vs Atacul de panica

Un atac de panica este o stare intensa de disconfort ce dureaza cateva minute – cu simptome psihologice si fizice variate. Tulburarea de panica este un diagnostic dat persoanelor care au atacuri de panica recurente neasteptate. Atacuri de panica preconizate apar cand persoana se confrunta cu un factor declansator sau trigger – ca o fobie. Un atac de panica dureaza in jur de 5-20 minute, dar poate dura uneori si cateva ore. Nivelul de anxietate este mai mare la 10 minute dupa atac. Daca astfel de atacuri apar des, un psiholog poate pune diagnosticul de tulburare de panica.

Ce declanseaza un atac de panica?

Unul dintre aspectele cele mai infricosatoare ale acestor episoade este imprevizibilitatea lor: ele se pot intampla oriunde, oricand, chiar in timpul somnului. Poti fi declansate de stres, o schimbare majora, suprasolicitare, zbor etc.

Atacurile de panica au tendinta de a fi ereditare, iar temperamentul unei persoane il poate face mai predispus la aceasta problema. Femeile sunt aproape de doua ori mai susceptibile de a avea atacuri de panica decat barbatii. Astmaticii sunt, de asemenea, in pericol. Daca o persoana are dificultati in a respira, acest lucru poate declansa un atac de panica.

Cauzele tulburarii de panica

Cauza tulburarii de panica nu este cunoscuta, dar exista mai multe teorii, inclusiv un dezechilibru chimic in creier sau o predispozitie genetica. Aceste crize pot fi declansate de o varietate de conditii si situatii, inclusiv:

• prezenta unei tulburari de dispozitie, cum ar fi anxietatea sau depresia;
• stres extrem pe o perioada lunga de timp;
• o problema de sanatate fizica, cum ar fi o afectiune cardiovasculara, respiratorie sau tiroidiana;
• excesul de alcool, nicotina sau cafeina;
• efectele secundare ale unor medicamente si droguri.

Tulburarea de panica apare adesea in familie – ereditar, dar nimeni nu stie cu siguranta de ce unii membri ai familiei o au in timp ce altii nu. Cercetatorii au descoperit ca mai multe regiuni ale creierului, precum si procesele biologice, joaca un rol cheie in frica si anxietate. Unii cercetatori cred ca persoanele cu tulburare de panica interpreteaza gresit senzatiile corporale inofensive ca fiind „amenintari”.

Frica de un atac de panica

Unii oameni pot avea doar unul sau doua atacuri de panica. Alte persoane au atacuri recurente si resimt frica persistenta de a avea mai multe atacuri – manifestare asociata cu tulburarea de panica.

Pe masura ce aceasta stare de ingrijorare persista sau creste, persoana poate incepe sa evite situatiile care pot provoca un atac de panica.

Simptome tulburarea de panica

Tulburarea de panica e caracterizata de crize frecvente de panica, ce afecteaza desfasurarea activitatilor zilnice. Simptomele fizice ale unui atac de panica pot include respiratie rapida, transpiratie severa, tremuraturi, greata, ameteli, amorteala sau furnicaturi, frisoane sau senzatii de caldura si cresterea frecventei cardiace. Pe langa teama extrema, pot exista sentimente de deconectare de la sine, pierderea controlului, pericol iminent si o dorinta puternica de a fugi sau de a evita situatia. Aceste simptome, care adesea seamana cu simptomele unui atac de cord sau tulburari respiratorii, pot fi insotite de teama de a muri. Debutul simptomelor este brusc si se poate dezvolta dintr-o stare calma sau anxioasa.

Crizele de panica dureaza de la aproximativ 5 pana la 20-30 de minute, in general 10 minute. Un atac de panica poate aparea de mai multe ori in interval de cateva ore si, pentru unii oameni, in fiecare zi sau o data pe saptamana. Cei care au atacuri frecvente de panica ajung adesea sa recunoasca situatiile care declanseaza un atac si sa invete sa fie pregatiti.

Simptome comune atac de panica

Simptomele unui atac de panica pot include:

• teama intensa de pericol;
• gandire anxioasa si irationala;
• teama de a pierde controlul;
• teama de moarte;
• ameteli, frisoane, tremur, transpiratie intensa, bufeuri;
• ritm cardiac rapid;
• senzatie de nod in gat;
• probleme de respiratie;
• greata si disconfort abdominal;
• tensiune musculara;
• gura uscata;
• sentiment de detasare de mediul inconjurator;
• reactia „lupta sau fugi”.

Reactia „lupta sau fugi”

Cand corpul se confrunta cu un pericol imediat, creierul ii comanda sistemului nervos autonom sa activeze raspunsul „lupta sau fugi”. Corpul este inundat cu o serie de compusi chimici, inclusiv adrenalina, care declanseaza unele schimbari fiziologice. De exemplu, ritmul cardiac si respiratia sunt accelerate si sangele circula mai intens pentru a se pregati pentru lupta fizica sau fuga.

Se spune ca un atac de panica apare atunci cand raspunsul „lupta sau fugi” este declansat, dar nu exista niciun pericol iminent. O persoana poate simti simptomele unui atac de panica in situatii inofensive si aparent fara cauza, cum ar fi vizionarea unui film sau in timpul somnului chiar.

Factori declansatori

Unii dintre factorii care pot determina organismul sa activeze necorespunzator raspunsul „lupta sau fugi” includ:

• stres cronic (in curs de desfasurare) – acest lucru face ca organismul sa produca niveluri mai mari decat cele obisnuite de produsi chimici legate de stres, cum ar fi adrenalina;
• stres acut (cum ar fi aparitia unui eveniment traumatic) – poate inunda brusc organismul cu cantitati masive de substante chimice legate de stres;
• hiperventilatia obisnuita – modifica echilibrul gazelor din sange, deoarece nu exista suficient dioxid de carbon in sange;
• exercitiu fizic intens – pentru unii oameni, acest lucru poate cauza reactii extreme;
• excesul de cofeina – cofeina din cafea, ceai si alte bauturi este un stimulent puternic;
• boala – poate provoca schimbari fizice;
• o schimbare brusca a mediului – cum ar fi mersul intr-un mediu supraaglomerat, foarte cald sau spatiu inchis.

Tulburarea de panica vs Anxietate

Deoarece simptomele sunt atat de asemanatoare, poate fi dificil de facut diferenta dintre tulburarea de panica si anxietate.

Tulburarea de panica include atacurile care apar de obicei fara un factor declansator real. Anxietatea este un raspuns la un factor perceput sau o amenintare. Simptomele unui atac de panica sunt intense si implica adesea un sentiment de „lipsa de realitate” si de detasare. Simptomele in caz de de anxietate variaza in intensitate, de la usoare la severe. Atacurile de panica apar brusc, in timp ce simptomele de anxietate devin treptat mai intense in decurs de minute, ore sau zile. Atacurile de panica, de obicei, dispar dupa cateva minute, in timp ce simptomele de anxietate pot sa persiste pentru perioade lungi de timp.

Atacurile de panica pot fi previzibile sau neasteptate. Atacurile neasteptate nu au declansatori aparent. Atacurile de anxietate si atacurile de panica preconizate sau previzibile pot fi declansate de stres, situatii sociale, consum de cofeina sau alcool, diferite fobii sau reamintirea unor traume din trecut.

Tulburarea de panica – crize de panica noaptea

Poate fi dificil pentru o persoana sa se calmeze dupa un atac de panica in timpul noptii. Exista foarte putine cercetari asupra atacurilor de panica nocturne, si nu se stie exact ce determina aparitia acestora in timp ce o persoana doarme. Persoanele care au atacuri de panica pe timp de noapte de obicei au si atacuri de panica in timpul zilei.

Cand apare un atac de panica noaptea sau cand o persoana doarme, poate fi dificil sa se linisteasca din nou. Temerile legate de atacul de panica care pot sa reapara pot impiedica persoana sa adoarma, ceea ce poate duce la afectarea severa a calitatii somnului si la cresterea nivelului de stres.

Complicatii

Lasata netratata, tulburarea de panica si atacurile de panica pot afecta aproape fiecare aspect al vietii. Pot duce la frica severa de atacuri de panica, incat persoana ajunge sa traiasca in permanenta cu teama ca ar putea avea un atac de panica. Acest lucru nu poate decat sa afecteze considerabil calitatea vietii. Complicatiile pe care atacurile de panica le pot provoca sau care pot fi asociate includ:

• dezvoltarea unor fobii specifice, si teama de a conduce masina sau de a iesi de acasa;
• solicitarea frecventa a ajutorului medical si teama si preocupari permanente legate de sanatate si boli;
• evitarea situatiilor sociale;
• dificultati si probleme la locul de munca sau la scoala;
• depresie, tulburari de anxietate si alte tulburari psihiatrice;
• cresterea riscului de suicid sau de ganduri suicidare;
• consum de alcool sau alte substante;
• probleme financiare etc.

Pentru unii oameni, tulburarea de panica poate include agorafobia – a evita locurile sau situatiile care provoaca anxietate deoarece persoanei ii e foarte teama ca nu e in stare sa faca fata situatiei sau sa faca fata unui atac de panica. Persoana poate, de asemenea, deveni dependenta de alte persoane.

Diagnostic

Un medic sau un specialist in domeniul sanatatii mintale poate diagnostica un atac de panica, o tulburare de panica sau o tulburare de anxietate. Diagnosticul se bazeaza pe definitiile continute in Manualul de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburarilor Mentale, editia a cincea (DSM-5).

Pentru a diagnostica oricare dintre aceste afectiuni, un medic va examina simptomele si evenimentele de viata. Ei pot efectua, de asemenea, o evaluare psihologica pentru a vedea in ce categorie se incadreaza simptomele. Se poate face si o examinare fizica, se pot efectua teste de sange sau proceduri de diagnostic, precum electrocardiograma.

Tratament si sfaturi

Tratamentul poate ajuta un pacient sa reduca intensitatea si frecventa atacurilor de panica si sa isi imbunatateasca mult calitatea vietii. Principalele optiuni de tratament sunt psihoterapia si medicamentele. Unul sau ambele tipuri de tratament pot fi recomandate, in functie de preferinta personala, de istoricul medical, de severitatea tulburarii de panica etc.

Psihoterapie pentru tulburarea de panica

Psihoterapia, mai exact terapia cognitiv comportamentala poate ajuta o persoana sa se confrunte si sa inteleaga simptomele atacului de panica. Terapia cognitiv comportamentala este adesea prima linie de terapie pentru persoanele care sufera de atacuri de panica. In acest tip de terapie, un terapeut ajuta o persoana sa se confrunte si sa inteleaga simptomele unui atac de panica intr-un mediu controlat si sigur. Odata ce frica este rezolvata, terapia poate ajuta o persoana sa gestioneze si sa previna atacurile viitoare.

Medicamente pentru tulburarea de panica

In plus pe langa terapie, un medic poate prescrie unul sau mai multe medicamente pentru a ajuta la tratarea anxietatii. Cateva exemple includ:

• inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei, care sunt antidepresive;
• inhibitori ai recaptarii serotoninei si ale norepinefrinei, care sunt, de asemenea, antidepresive;
• benzodiazepinele, care sunt sedative pe care o persoana ar trebui sa le utilizeze cu grija din cauza riscului de dependenta;
• beta blocante.

Aceste medicamente pot provoca reactii adverse. Daca o persoana se confrunta cu efecte secundare dupa ce a luat un medicament pentru atacuri de panica, trebuie sa vorbeasca cu medicul.

Antidepresivele

Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei si inhibitorii recaptarii serotoninei si ai norepinefrinei sunt medicamente utilizate in mod obisnuit pentru a trata depresia, dar sunt, de asemenea, utile pentru simptomele tulburarii de panica. Poate dura cateva saptamani pentru a incepe sa actioneze. Aceste medicamente pot provoca, de asemenea, efecte secundare, cum ar fi dureri de cap, greturi sau probleme de somn. Aceste reactii adverse nu sunt, de obicei, severe pentru majoritatea oamenilor, in special daca doza incepe sa scada si creste incet in timp. Discutati cu medicul despre orice reactii adverse pe care le aveti.

Beta blocantele

Un alt tip de medicamente denumite beta-blocante pot ajuta la controlul unor simptome fizice ale tulburarii de panica, cum ar fi frecventa cardiaca rapida. Desi medicii nu prescriu in mod obisnuit beta-blocante pentru tulburarea de panica, ele pot fi utile in anumite situatii care preced un atac de panica.

Benzodiazepine

Benzodiazepinele, care sunt medicamente sedative, sunt puternic eficiente in scaderea rapida a simptomelor de atac de panica, dar pot provoca toleranta si dependenta daca le folositi in mod continuu. Prin urmare, medicul le va prescrie doar pentru perioade scurte de timp, daca aveti nevoie de ele.

Stil de viata si remedii la domiciliu

Sugestiile privind modul de abordare a unui atac de panica includ:

• Aminteste-ti ca simptomele unui atac de panica sunt incomode, dar nu pericliteaza viata. Reaminteste-ti ca ai simtit aceste sentimente inainte si ca nu s-a intamplat nimic rau.
• Concentreaza-ti atentia asupra unor lucruri din afara corpului. De exemplu, distrage atentia prin numararea inversa din 3 in 3 de la 100, reaminteste-ti versurile dintr-o melodie preferata sau concentreaza-te asupra stimulilor si sunetelor din jur.
• Evitarea unor situatii va intari doar perceptia ca atacurile de panica sunt insuportabile. Daca stai si permiti trecerea simptomelor, castigi increderea in capacitatea de a face fata acestor episoade.
• Urmeaza planul de tratament. Confruntarea cu temerile poate fi dificila, dar tratamentul te poate ajuta sa simti ca detii controlul.
• Alatura-te unui grup de terapie. Inscrierea intr-un grup pentru persoanele care sufera de atacuri de panica sau tulburari de anxietate te poate conecta cu alte persoane care se confrunta cu aceleasi probleme.
• Evita cofeina, alcoolul, fumatul si drogurile. Toate acestea pot declansa sau agrava atacurile de panica.
• Apeleaza la tehnici de gestionare a stresului si de relaxare. De exemplu, yoga, respiratia profunda si relaxarea progresiva a muschilor pot fi tehnici utile.
• Adopta un stil de viata activ si un regim alimentar sanatos.
• Asigura-te ca ai un somn odihnitor si ca dormi suficiente ore noaptea.

Medicina alternativa

Unele suplimente alimentare au fost studiate ca tratament pentru tulburarea de panica, insa este nevoie de mai multe cercetari pentru a intelege riscurile si beneficiile. Inainte de a incerca remedii pe baza de plante sau suplimente alimentare, discuta cu medicul. Unele dintre aceste produse pot interfera cu medicamentele eliberate pe baza de prescriptie medicala sau pot provoca interactiuni periculoase.

Respiratia profunda pentru atacul de panica

In timp ce hiperventilatia este un simptom al atacurilor de panica ce poate creste frica, respiratia profunda poate reduce simptomele de panica in timpul unui atac. Daca sunteti capabil sa va controlati respiratia, este mai putin probabil sa experimentati hiperventilatia care poate da alte simptome. Concentrati-va pe respiratia profunda, inspirand si expirand pe gura, simtind cum aerul umple pieptul si abdomenul si apoi le paraseste incet din nou. Inspirati numarand pana la 4, tineti o secunda aerul, apoi expirati numarand iar pana la 4.

Inchideti ochii si relaxati-va

Unele atacuri de panica provin de la factori declansatori coplesitori. Daca va aflati intr-un mediu cu ritmuri rapide, cu o multime de stimuli, acest lucru va poate alimenta atacul de panica. Pentru a reduce stimulii, inchideti ochii in timpul atacului de panica. Acest lucru poate bloca orice stimul suplimentar si va poate ajuta sa va concentrati asupra respiratiei.

Practica mindfulness

Mindfulness va poate ajuta prin constientizarea a ceea ce este in jurul vostru. Deoarece atacul de panica poate provoca un sentiment de detasare sau separare de realitate, acest lucru va poate combate atacul de panica, deoarece va face sa intelegeti ce se intampla de fapt. Concentrati-va pe senzatiile fizice pe care le cunoasteti, cum ar fi sa plasati si sa simtiti picioarele pe pamant sau sa simtiti textura imbracamintei cu mana. Aceste senzatii specifice ne ancoreaza ferm in realitate si ne ofera ceva obiectiv pe care sa ne concentram.

Tehnici de relaxare musculara

La fel ca respiratia profunda, tehnicile de relaxare musculara va pot ajuta sa opriti atacul de panica, controland cat mai mult raspunsul corpului. Relaxati-va constient cate un singur muschi la un moment dat, incepand cu ceva simplu ca degetele de la mana si treptat fiecare muschi prin corp.

Lavanda pentru atacul de panica

Lavanda este cunoscuta pentru ca este linistitoare si reduce stresuul. Ne poate ajuta sa ne relaxam profund. Pastrati la indemana ulei esential de lavanda si puneti cateva picaturi pe antebrate cand va confruntati cu un atac de panica. Inspirati mirosul. De asemenea, puteti incerca sa beti ceai de lavanda sau musetel. Lavanda nu trebuie combinata cu benzodiazepinele. Aceasta combinatie poate provoca somnolenta intensa.

Mantra interna

Repetarea unei mantre intern poate fi relaxanta si linistitoare si va poate oferi ceva de inteles in timpul unui atac de panica. Puteti spune pur si simplu „Va trece” sau puteti spune ceva personal, repetand in minte pana cand simtiti ca atacul de panica incepe sa dispara.

Referinte:
(1) What to know about panic attacks at night, link:
https://www.medicalnewstoday.com/articles/324531.php
(2) Panic attacks and panic disorder, link: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/panic-attacks/diagnosis-treatment/drc-20376027
(3) Panic attack, link: https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/conditionsandtreatments/panic-attack
(4) Panic Disorder: When Fear Overwhelms, link: https://www.nimh.nih.gov/health/publications/panic-disorder-when-fear-overwhelms/index.shtml