Dieta pentru sindromul de intestin iritabil

Sindromul de intestin iritabil descrie un grup de simptome intestinale, care pot include dureri abdominale, disconfort sau balonare. 

Cuprins:

1. Ce este sindromul de intestin iritabil?
2. Simptomele in sindromul de intestin iritabil
3. Cauze pentru sindromul de intestin iritabil
4. Sindromul de intestin iritabil – diagnostic
5. Sindromul de intestin iritabil – tratament
6. Modificarile alimentare in sindromul de intestin iritabil

Ce este sindromul de intestin iritabil?

Se estimeaza ca aproximativ 10-15% din populatia lumii se confrunta cu sindromul de intestin iritabil.

Pentru a confirma diagnosticul, medicul va efectua o serie de teste pentru a exclude alte afectiuni cum ar fi boala celiaca sau boala inflamatorie intestinala. Este important sa retineti ca simptomele pot varia de la o persoana la alta si pot, de asemenea, sa se schimbe in timp. Unii oameni au si diaree, altii au constipatie.

Este cea mai frecventa tulburare diagnosticata de gastroenterologi. Nu exista niciun remediu cunoscut pentru aceasta problema, ci se intervine asupra simptomelor si prin evitarea factorilor ce declanseaza aceste manifestari.

Majoritatea pacientilor cu sindrom de intestin iritabil au sensibilitati sau intolerante la alimente, pot avea intoleranta la lactoza si boala celiaca. Stresul poate declansa sau agrava simptomele. O serie de alti factori pot, de asemenea, agrava simptomele, cum ar fi utilizarea excesiva a laxativelor sau a medicamentelor antidiareice, lipsa somnului si aportul inadecvat de lichide.

Simptomele in sindromul de intestin iritabil

Principalele simptome ale sindromului de intestin iritabil sunt:

• diaree, constipatie sau perioade alternante de diaree si constipatie;
• crampe si dureri abdominale;
• balonare;
• afectarea tranzitului intestinal si a consistentei scaunelor.

Cauze pentru sindromul de intestin iritabil

Cauza sindromului intestinului iritabil nu este clara. In general e vorba de o sensibilitate la anumiti stimuli. Factorii emotionali (de exemplu, stresul, anxietatea, depresia si frica), dieta, medicamentele (inclusiv laxativele), hormonii sau iritantii minori pot declansa sau agrava aceasta problema. In alte cazuri poate fi vorba de un exces alimentar sau dieta bogata in grasimi sau calorii, dar si de alimente ca graul, lactatele, leguminoasele, cafeaua, indulcitorii, unele legume (broccoli sau sparanghel) sau fructele. Aceste alimente contin carbohidrati care sunt greu absorbiti de intestinul subtire. Carbohidratii sunt fermentati de bacterii in intestin, ceea ce provoaca gaze, balonare si crampe.

Uneori consumul alimentar prea rapid sau consumul alimentar crescut dupa o perioada prea lunga poate cauza inflamatie. Alti factori includ istoricul de infectii la nivelul tractului gastrointestinal.

Ce factori pot declansa simptomele in sindromul de intestin iritabil?

Sindromul de colon iritabil nu este cauzat de stres sau anxietate si nu este o tulburare de sanatate mintala. Cu toate acestea, stresul emotional poate fi un factor de risc implicat in debutul episoadelor. Multi pacienti prezinta simptome mai agresive ale problemei cand sunt nervosi sau anxiosi.

Simptomele sindromului de intestin iritabil pot fi declansate de:

• bauturi alcoolice;
• ciocolata;
• lactate;
• bauturi cu cofeina, cum ar fi cafea, ceaiuri;
• dulciuri;
• alimente grase;
• siropuri de fructoza;
• sorbitolul (indulcitor);
• anumite medicamente;
• evenimente cu impact emotional si stres;
• fumatul.

Sindromul de intestin iritabil – Diagnostic

Nu exista teste specifice pentru a diagnostica sindromul de colon iritabil. Diagnosticul implica excluderea conditiilor care produc simptome asemanatoare si apoi urmarea unei proceduri de clasificare a simptomelor.

In functie de simptome si de alti factori din istoricul medical, medicul poate efectua o procedura denumita sigmoidoscopie flexibila. Sigmoidoscopia flexibila este o procedura de rutina in care se examineaza interiorul intestinului gros inferior. O alta optiune pentru examinarea colonului este o colonoscopie. Colonoscopia este, de asemenea, o procedura in ambulatoriu, similara cu o sigmoidoscopie, in care intregul colon este examinat cu un colonoscop.

Exista 3 tipuri principale de sindrom de colon iritabil:

• sindrom de colon iritabil cu constipatie – apar dureri de stomac, disconfort, balonare, defecari rare sau scaune dure;
• sindrom de colon iritabil cu diaree – apar dureri de stomac, disconfort, o nevoie urgenta de a merge la toaleta, scaune dese si/sau apoase;
• sindrom de colon iritabil mixt– atat diaree, cat si constipatie.

Sindromul de intestin iritabil – Tratament

Desi nu exista nici un remediu concret pentru sindromul de colon iritabil, sunt o serie de solutii pentru a gestiona simptomele si pentru a reduce disconfortul.

Tratamentul poate include:

• suplimente de fibre si laxative pentru reducerea constipatiei – laxative pe bata de sorbitol, lactuloza sau polietilenglicol si laxative stimulante, cum ar fi cele care contin bisacodil sau glicerina;
• medicamente antispastice pentru a reduce spasmele musculare din colon si pentru a reduce durerea abdominala;
• antidiareice, ca difenoxilatul sau loperamida, pentru a reduce diareea;
• medicamente antidepresive pentru ameliorarea simptomelor de depresie si anxietate.

Terapii naturiste pentru sindromul de intestin iritabil

Terapiile alternative, cum ar fi probioticele si suplimentele pe baza de plante, sunt uneori utilizate de pacientii cu sindrom de intestin iritabil:

• Ulei de menta;
• Probiotice;
• Ceai de musetel;
• Seminte de fenicul etc.

Terapii psihologice

Exista multe terapii psihologice care pot reduce simptomele in sindromul de intestin iritabil. Acestea includ terapia cognitiv comportamentala, terapia interpersonala psihodinamica, in care terapeutul ajuta pacientul sa-si exploreze trecutul pentru a afla daca este posibil ca ceva sa-l fi afectat in mod inconstient, hipnoterapia care poate ajuta la modificarea atitudinii mintii inconstiente fata de simptome.

Alte tehnici includ:

• tehnici de relaxare;
• meditatie;
• tai chi;
• yoga;
• activitate fizica etc.

Modificarile alimentare in sindromul de intestin iritabil

Alimentatia sanatoasa

O dieta sanatoasa trebuie sa includa fructe si legume, carbohidrati cu amidon (paine, orez, cereale, paste, cartofi etc.), lactate (2-3 portii pe zi – daca ai intoleranta la lactoza, poti include alternative vegetale, cum ar fi lapte de soia, lapte de orez sau laptele de ovaz si iaurturile care sunt imbogatite cu calciu), surse de proteine (carne, peste, oua si alternative, cum ar fi fasole si alte leguminoase), cantitati limitate de alimente bogate in grasimi si zaharuri. Limitati grasimile saturate care se gasesc in produsele animale cum ar fi untul, branza, carnea grasa, prajiturile, biscuitii si produsele de patiserie. Inlocuiti-le cu grasimi nesaturate gasite in uleiurile vegetale, cum ar fi floarea soarelui, rapita si uleiul de masline, avocado, nuci si seminte.

Trebuie sa consumam multe lichide, sa respectam cele 3 mese ale zilei, sa mancam in liniste, sa mestecam bine mancare, sa evitam mancatul prea tarziu seara. De asemenea, este indicat sa adoptam un stil de viata activ si fara prea mult stres si sa avem un somn sanatos. Daca ai un stil de viata agitat, stresul si anxietatea pot provoca, de asemenea, simptome ale sindromului de intestin iritabil. Exista multe conexiuni complexe intre creier si intestin. Factorii psihologici, sistemul nervos si contractiile musculare din intestin interactioneaza intre ele, provocand simptomele descrise mai des.

Modificari de dieta pentru a reduce simptomele in sindromul de intestin iritabil

● Redu consumul de cofeina
Cofeina poate stimula activitatea in colon, ceea ce poate agrava simptomele durerii si diareei. Limiteaza ceaiul si cafeaua la cel mult trei cesti pe zi. Exista, de asemenea, cofeina in cola si alte bauturi racoritoare si in ciocolata.

● Redu consumul de alcool si bauturi alcoolice
Bauturile alcoolice pot agrava simptomele diareei. Redu consumul de bauturi cu alcool pentru a ameliora simptomele.

● Redu consumul de amidon rezistent
Acestea sunt surse de amidon rezistente la digestie in intestin (intestinul subtire). Prin urmare, ele ajung la colon intacte si sunt fermentate, produc gaze si simptome de balonare, flatulenta si diaree. Alimente procesate, cum ar fi chips-uri, pizza, biscuiti si prajituri, cereale pentru micul dejun, painea contin cantitati mai mari de amidon rezistent.

● Redu consumul de grasimi
Trebuie limitat consumul de prajituri, biscuiti, bomboane si produse de patiserie, consumul de carne grasa, consumul de lactate cu continut scazut de grasimi.

● Redu fructoza
Fructoza poate provoca diaree, in special atunci cand alimentele bogate in fructoza sunt consumate in cantitati mari. Uneori fructoza nu este bine absorbita; se poate elimina prea multa apa din organism in intestin, provocand diaree. Daca fructoza nu este bine absorbita, ea este fermentata in colon si sunt produse gaze, provocand flatulenta si balonare. Incearca sa limitezi aportul de fructe la cel mult trei portii in fiecare zi. O portie este de aproximativ 80 g, sau ce se poate potrivi in palma mainii tale. O portie de fructe uscate este de aproximativ o lingura.

● Evita sorbitolul
Sorbitolul este absorbit greu si are un efect laxativ atunci cand intra in colon, astfel incat aceasta poate provoca simptome de balonare si diaree. Sorbitolul se gaseste in indulcitorii artificiali, dulciuri cu un continut scazut de zahar, unele bauturi si in unele produse pentru diabetici sau de slabire.

● Poti apela la probiotice
Probioticele pot fi utile in imbunatatirea simptomelor, desi nu functioneaza pentru toata lumea. Probioticele pot ajuta la echilibrarea bacteriilor intestinale. Exista un numar de produse probiotice disponibile, inclusiv in iaurturi, bauturi si suplimente, cum ar fi tablete, capsule sau plicuri.

Intolerantele alimentare

Unii oameni pot avea o intoleranta alimentara. Unele intolerante alimentare pot fi depistate prin teste specifice de laborator sau prin dietele de eliminare. Daca se crede ca anumite alimente cauzeaza simptome, puteti incerca sa excludeti aceste alimente pentru o anumita perioada de timp. Ulterior asteptati sa vedeti daca simptomele se reduc atunci cand aceste alimente sunt scoase din dieta. Dupa aceasta perioada de timp (de obicei 2-4 saptamani), produsele alimentare sunt reintroduse treptat pentru a vedea daca simptomele reapar. Intolerantele frecvente includ intoleranta la lactoza (gasita in lapte si produse lactate), intoleranta la gluten (gasit in paine, cereale si paste) si sensibilitatea la cofeina (gasita in ceai, cafea sau cola).

Dieta low-FODMAP

Exista un numar tot mai mare de dovezi conform carora dieta low-FODMAP este eficienta in reducerea simptomelor sindromului de intestin iritabil.

Elementele FODMAP (Fermentable Oligosaccharides, Disaccharides, Monosaccharides and Polyols) reprezinta: Oligozaharide, Dizaharide Monozaharide si Polioli Fermentabili).

● OLIGOZAHARIDE:
– fructani (legume ca anghinare, sparanghel, varza de Bruxelles, broccoli, sfecla rosie, usturoi, ceapa, cereale ca graul sau secara, fibre adaugate);

-galactooligozaharide (naut, linte, fasole, soia, legume crucifere ca broccoli)

● DIZAHARIDE:
– lactoza (lapte de vaca, iaurit, smantana, branza de vaci etc.).

● MONOZAHARIDE:
– fructoza (fructe, ca mere, pere, piersici, cirese, mango, pere, pepene, indulcitori ca mierea sau siropul de agave, sirop de porumb etc.).

● POLIOLI: (fructe ca mere, caise, mure, cirele, nectarine, pere, piersici, prune, pepene verde, legume precum conopida, ciupercile, indulcitori ca sorbitol, manitol, xilitol, maltitol si izomalt).

Acestea sunt un grup de carbohidrati care nu sunt foarte bine absorbiti in intestin (intestinul subtire), sunt fermentati cu usurinta si produc gaze, balonare si diaree. Reducerea cantitatii totale a acestor zaharuri fermentabile poate ameliora simptomele sindromului de intestin iritabil.

Aceasta dieta incepe cu o perioada de reducerea a alimentelor cu continut FODMAP, de obicei de la 6 la 8 saptamani. Apoi, sub observatia unui specialist medical, un pacient va reintroduce treptat anumite alimente care contin elemente FODMAP. In timpul perioadei de reintroducere, este vital sa urmariti semnele si simptomele la nivel gastrointestinal pentru a ajuta la identificarea factorilor care induc simptomele negative.

Alimente permise in dieta low-FODMAP

• Lactate: lapte fara lactoza, lapte de orez, lapte de migdale, lapte de nuca de cocos, iaurt fara lactoza; branzeturi tari, cum ar fi feta si brie;
• Fructe: banane, afine, grapefruit, kiwi, lamaie, portocale, capsuni etc.
• Legume: muguri de bambus, salata verde, morcovi, castraveti, vinete, ghimbir, masline, cartofi, ceapa de primavara etc.
• Proteine: carne de vita, carne de porc, pui, peste, oua si tofu.
• Nuci / seminte (limita la 10-15 pe zi): migdale, nuci de Macadamia, arahide, seminte de pin si nuci.
• Cereale: ovaz, tarate de ovaz, tarate de orez, paste fara gluten, porumb, quinoa, orez alb, faina de porumb si quinoa.

Eficienta dietei low FODMAP

Studiile privind eficienta dietei low FODMAP in reducerea simptomelor asociate sindromului de colon iritabil prezinta rezultate variate: desi unele cercetari sugereaza eficienta in reducerea simptomelor, altele sustin faptul ca efectele pot fi date de alti factori, astfel ca mai sunt necesare studii suplimentare.

• O meta-analiza ale carei rezultate au fost publicate in American Journal of Gastroenterology (2018) sugereaza ca nu sunt suficiente date pentru a recomanda aceasta dieta sau dieta fara gluten in reducerea compelta a simptomelor, dar poate fi eficienta.
• O meta-analiza din 2017 are carei rezultate apar in jurnalul Nutrients sustine eficienta dietei in reducerea durerii abdominale si a balonarii.
• Tot in 2018, o meta-analiza ale carei rezultate au fost publicate in jurnalul Nutrition sugereaza ca dieta este eficienta pe termen scurt, mentionand ca pentru a vedea efectele pe termen lung mai sunt necesare cercetari suplimentare.

Referinte:
(1) Try a FODMAPs diet to manage irritable bowel syndrome, link: https://www.health.harvard.edu/diet-and-weight-loss/a-new-diet-to-manage-irritable-bowel-syndrome
(2) Foods to Choose if You Have Mixed Irritable Bowel Syndrome, link: https://my.clevelandclinic.org/health/articles/13096-foods-to-choose-if-you-have-mixed-irritable-bowel-syndrome
(3) The chemistry-based diet that’s treating irritable bowel syndrome, link: https://cen.acs.org/articles/96/i6/the-chemistry-based-diet-thats-treating-irritable-bowel-syndrome.html
(4) The Science, Evidence, and Practice of Dietary Interventions in Irritable Bowel Syndrome, link: https://www.cghjournal.org/article/S1542-3565(15)00248-7/pdf
(5) IBS diet sheet, link: https://patient.info/health/irritable-bowel-syndrome-leaflet/features/ibs-diet-sheet
(6) A Systematic Review and Meta-Analysis Evaluating the Efficacy of a Gluten-Free Diet and a Low FODMAPs Diet in Treating Symptoms of Irritable Bowel Syndrome, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/30046155
(7) Low-FODMAP Diet Improves Irritable Bowel Syndrome Symptoms: A Meta-Analysis, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28846594
(8) Low fermentable, oligo-, di-, mono-saccharides and polyol diet in the treatment of irritable bowel syndrome: A systematic review and meta-analysis, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/29129233