Semne de infarct – cum le recunoastem si masuri de prim ajutor

Semne de infarct – iata care sunt semnele posibile ca o persoana sufera un infarct, masurile de prim ajutor si care sunt cauzele infarctului.

Cuprins:

1. Ce este infarctul?
2. Simptomele infarctului
3. Primul ajutor in caz de infarct
4. Reducerea riscului de infarct

Ce este infarctul?

Un infarct miocardic, numit si atac de cord, are loc atunci cand o parte a muschiului cardiac nu primeste suficient sange. Cu cat trece mai mult timp fara tratament pentru restabilirea fluxului sangvin, cu atat este mai severa deteriorarea muschiului inimii. Infarctul este o urgenta medicala! Daca observati simptomele unui atac de cord la dumneavoastra sau la altcineva, sunati imediat la 112. Cu cat ajungeti mai repede la spital, cu atat veti primi mai repede un tratament pentru a reduce leziunile la nivelul muschiului inimii.

Cauze si factori de risc pentru infarct

Un infarct apare atunci cand una sau mai multe dintre arterele coronare se blocheaza. In timp, o acumulare de depozite adipoase, inclusiv colesterol, formeaza substante numite placi, care pot ingusta arterele (ateroscleroza). Aceasta afectiune, numita boala coronariana, provoaca cele mai multe atacuri de cord – boala coronariana este principala cauza a infarctului. O cauza mai putin frecventa este un spasm sever sau o contractie brusca a unei artere care poate opri fluxul de sange catre muschiul inimii. Daca se formeaza un cheag de sange intr-o artera ingustata si blocheaza complet aportul de sange catre o parte a inimii, poate provoca un atac de cord. O alta cauza a unui atac de cord este spasmul unei artere coronare care opreste fluxul sangvin catre o parte a muschiului inimii. Infectia COVID-19 poate afecta, de asemenea, inima in moduri care pot duce la un atac de cord.

Factori de risc

Anumiti factori contribuie la acumularea depozitelor de grasime (ateroscleroza) care ingusteaza arterele. Cei mai cunoscuti factori de risc pentru infarct includ:

• Varsta – Barbatii cu varsta peste 45 de ani si femeile cu varsta peste 55 de ani sunt mai predispusi sa aiba un atac de cord decat barbatii si femeile mai tinere.
• Fumatul – fumatul pe termen lung mai ales si expunerea pe termen lung la fum de tigara – fumatul pasiv.
• Tensiune arteriala crescuta – In timp, hipertensiunea arteriala poate deteriora arterele care duc la inima.
• Nivel ridicat de colesterol din sange sau trigliceride – Un nivel ridicat de colesterol LDL este cel mai probabil sa ingusteze arterele. Un nivel ridicat de trigliceride creste, de asemenea, riscul de infarct.
• Obezitatea – Obezitatea este legata de niveluri ridicate de colesterol in sange, niveluri ridicate de trigliceride, tensiune arteriala crescuta si diabet. Chiar si pierderea a doar 10% din greutatea corporala in exces poate reduce acest risc.
• Diabet – Daca nu produceti suficienta insulina sau daca nu raspundeti corect la insulina, creste nivelul zaharului din sange, crescand riscul unui atac de cord.
• Sindromul metabolic – Acest sindrom apare atunci cand aveti obezitate, hipertensiune arteriala si glicemie crescuta. Daca aveti sindrom metabolic, aveti risc de doua ori mai mare sa dezvoltati boli de inima.
• Istoric familial de infarct
• Sedentarismul – Lipsa activitatii fizice contribuie la cresterea nivelului de colesterol din sange si la obezitate.
• Stres – Stresul si modul in care raspundeti la stres pot creste riscul de infarct.

Citeste mai multe despre Factorii de risc pentru bolile de inima.

Simptomele infarctului

Sunati imediat la 112 daca banuiti ca dumneavoastra sau o alta persoana are un atac de cord. Simptomele unui atac de cord includ:

• durere toracica – durerea este de obicei localizata in centrul pieptului si se poate simti ca o senzatie de presiune, greutate sau etanseitate;
• durere in alte parti ale corpului – se poate simti ca si cum durerea se deplaseaza de la piept la brate (de obicei bratul stang, dar poate afecta ambele brate), umar, maxilar, gat, spate si abdomen;
• dificultati de respiratie;
• greata / varsaturi;
• transpiratie rece;
• palpitatii;
• un sentiment coplesitor de anxietate (cum ar fi un atac de panica);
• senzatie de oboseala – o scadere a fluxului de sange catre inima poate epuiza corpul de energie si poate provoca oboseala extrema, care poate aparea in cateva zile sau saptamani inainte de aparitia unui atac de cord si poate fi un semn de avertizare important;
• modificari ale batailor inimii – inima care bate puternic sau o frecventa cardiaca neregulata sau rapida;
• disconfort la nivelul stomacului – unii au o senzatie de arsura la stomac sau indigestie;
• nuanta albastruie pe buze, maini sau picioare – semn ca sangele nu ajunge in acele zone.

Un atac de cord nu provoaca intotdeauna dureri toracice severe. Chiar daca nu sunteti sigur ca simptomele sugereaza ca aveti un atac de cord, ar trebui sa sunati la 112 si sa solicitati imediat ajutor.

Simptomele infarctului variaza de la o persoana la alta

Semnele de avertizare ale infarctului variaza de la persoana la persoana si pot sa nu fie intotdeauna bruste sau severe. Desi durerea sau disconfortul in piept este cel mai frecvent simptom al unui atac de cord, unii oameni nu vor avea deloc dureri in piept, in timp ce altii vor avea doar dureri sau disconfort usor in piept. Este posibil sa aveti doar unul dintre aceste simptome sau sa aveti o combinatie a acestora. Simptomele pot sa apara brusc sau se pot dezvolta in cateva minute si se pot agrava progresiv. Simptomele dureaza de obicei cel putin 10 minute.

Etapele unui atac de cord

La unele persoane, simptomele atacului de cord pot aparea treptat, iar la altele, ele apar brusc. Nu toata lumea va experimenta toate simptomele unui atac de cord, iar simptomele pot varia ca intensitate si durata. Daca o persoana a suferit deja un atac de cord in trecut, simptomele pot aparea similar sau diferit data viitoare.

Potrivit American Heart Association (AHA), etapele pot include:

Durere sau disconfort in piept

Durerea toracica este un simptom comun al unui atac de cord. In aceasta etapa a unui atac de cord, oamenii pot experimenta urmatoarele senzatii in piept:

• durere;
• presiune;
• senzatie de strangere;
• greutate.

Ar putea include si o senzatie de arsura. Altii compara durerea cu senzatia unui nod sau a unei greutati in piept. Adesea, este concentrata pe centrul sau partea stanga a pieptului. Barbatii sunt mai predispusi decat femeile sa descrie dureri toracice si la nivelul bratului stang in timpul unui atac de cord. Indiferent de natura sau localizarea durerii date de un atac de cord, aceasta poate incepe treptat si poate sa vina si sa treaca, apare brusc sau pur si simplu se simte ca o durere constanta. Este important de observati orice schimbare a tiparului durerii, mai ales atunci cand apare la efort usor.

Durere sau disconfort in alte zone

Senzatiile pe care le poate experimenta o persoana in piept se pot raspandi sau iradia in alte zone ale corpului, inclusiv zona

Probleme de respiratie

O persoana poate intampina dificultati de respiratie inainte sau in timpul unui atac de cord. Respiratia scurta poate aparea din cauza cresterii presiunii in inima sau ca simptom al blocajelor din vasele de sange.

Ameteli

Unele persoane se pot simti ametite, cu stare de lesin. Acest lucru poate fi din cauza unei circulatii sangvine slabe sau poate fi un rezultat direct al simptomelor blocajului.

Transpiratii reci

In timpul atacurilor de cord, pot aparea si transpiratii reci. Transpiratiile reci pot fi similare cu transpiratiile care apar in timpul episoadelor de gripa sau alte boli virale.

Simptome digestive

Unii oameni prezinta simptome gastro-intestinale atunci cand au un atac de cord. Este posibil ca oamenii sa aiba stari de greata, varsaturi, indigestie, dureri de stomac sau arsuri.

Oboseala

Oboseala inexplicabila este un alt simptom potential al unui atac de cord. Oamenii raporteaza adesea ca se simt mai obositi decat de obicei, deoarece blocajele pot fi progresive.

Stare de anxietate

In timpul unui atac de cord, oamenii pot experimenta, de asemenea, un sentiment de panica sau anxietate. Oamenii pot confunda atacurile de panica uneori cu atacurile de cord, avand in vedere similitudinea simptomelor.

Infarctul – manifestari diferite la barbati si femei?

Simptomele si fazele unui atac de cord se pot prezenta diferit la femei decat la barbati uneori. Unele date afirma ca femeile sunt mai putin susceptibile de a experimenta o senzatie de presiune in piept, de exemplu. Femeile pot chiar sa nu aiba dureri in piept. Alte surse explica faptul ca la femei e mai probabil sa apara simptome ca dificultati de respiratie, greata si varsaturi, oboseala, dureri care iradiaza in umar sau maxilar. Este posibil ca simptomul clasic de durere toracica sa nu fie prezent la fiecare infarct, dar ramane cel mai frecvent semn in randul barbatilor. Durerea este adesea descrisa ca o presiune sau senzatie de strangere.

Femeile au tendinta de a experimenta infarctul si de a raspunde la acesta in mod diferit fata de barbati. Unele studii arata ca femeile este mai probabil sa ignore sau sa minimizeze ceea ce simt (si, prin urmare, sa intarzie sa solicite tratament medical), deoarece simptomele sunt adesea diferite sau mai subtile decat cele clasice. Este mai probabil ca femeile sa dea vina pe stres sau anxietate pentru simptomele lor. Insa, este important sa retinem ca nu trebuie sa ignoram simptomele enumerate mai sus si sa solicitam ajutor medical cat mai curand.

Infarctul silentios

Unele atacuri de cord apar fara simptome vizibile. Aceste asa-numite atacuri de cord silentioase sau tacute ar putea reprezenta pana la jumatate dintre toate atacurile de cord. Un atac de cord silentios se poate rezolva de la sine daca, de exemplu, cheagul care blocheaza fluxul de sange se dizolva sau este dislocat si absorbit in corp. Insa, un atac de cord silentios poate provoca in continuare unele daune.

Daca un medic descopera ca ati avut un infarct silentios, ar trebui sa luati in considerare reabilitarea cardiaca si tipul de ingrijire pe care il primeste orice alta persoana care a avut un infarct. Un atac de cord silentios poate fi descoperit la luni sau ani dupa eveniment, daca faceti din diferite motive o electrocardiograma (EKG).

Simptome pre-infarct

Chiar daca un infarct este un eveniment brusc, unele simptome pot aparea usor si in timp. Este posibil sa va simtiti neobisnuit de obosit timp de cateva zile pana la aparitia simptomelor mai grave. Durerea usoara pana la moderata la unul sau la ambele brate, impreuna cu dificultati de respiratie si greata, pot aparea, de asemenea, inainte de un atac de cord major. Insa, simptomele care sunt legate de un atac de cord pot fi date si alte afectiuni. Un atac de anxietate, de exemplu, poate duce la dureri in piept, dificultati de respiratie si transpiratii. Desi un atac de anxietate nu poate pune viata in pericol, ar trebui totusi evaluat de catre medic. Nu trebuie sa ignorati simptomele care par a fi un atac de cord.

Citeste si despre Factorii de risc pentru bolile cardiovasculare.

Primul ajutor in caz de infarct

Daca aveti simptome de infarct sau o alta persoana prezinta astfel de semne, sunati la 112. Incercati sa va mentineti calmul, explicati la telefon ce s-a intamplat si unde va aflati. Ramaneti calm si urmati toate instructiunile echipei de urgenta. In timp ce asteptati sosirea medicilor, vorbiti cu persoana respectiva – vedeti daca reactioneaza la stimuli, adica daca vorbeste, deschide ochii etc. Dupa ce sunam la ambulanta, se va administra nitroglicerina sub limba, daca medicamentul a fost prescris de medic. Monitorizati semnele vitale. Pacientul trebuie sa fie intr-o pozitie culcata, sigura.

Atac de cord vs Stop cardiac

Infarctul sau atacul de cord difera de stopul cardio-respirator. Un atac de cord poate cauza un stop cardiac, dar cele doar probleme difera. Infarctul este cauzat de un blocaj ce opreste fluxul sangvin la inima – tesutul cardiac muscular incepe sa moara din cauza privarii de sange, fiind o problema circulatorie. Un stop cardiorespirator apare cand sistemul electric al inimii nu mai functioneaza – oprirea cardiaca. Inima nu mai bate sau este grav afectata, fiind necesare manevre de resuscitare si defibrilare. In caz de stop cardiorespirator pacientul nu respira, nu se percep bataile cardiace, este in stare de inconstienta, nu simtim respiratie etc. si nu raspunde la stimuli. E esential sa se inceapa masurile de resuscitare cat mai rapid – din momentul constatarii stopului cardio-respirator.

Pentru primul ajutor in caz de stop cardiac, daca pacientul nu raspunde la stimuli si este inconstient, ridicam usor capul in sus, fara a forta, cu doua degete sub barbie, pentru a imbunatati fluxul de aer. Se vor face doua insuflari, prin pensarea nasului, la nivelul cavitatii bucale – se verifica daca se ridica sau nu cutia toracica in timpul insuflarilor. Se verifica pulsul la nivelul carotidei din zona gatului, cu doua degete. Daca pulsul este absent, inseamna ca nu avem activitate cardiaca – pacientul fiind in stare critica.

Delimitam usor sternul (de la capul pieptului pana la baza gatului), iar la jumatatea sternului punem podul palmei si cealalta palma deasupra. Tinem coatele intinse, umerii unul langa altul si apasam pentru a comprima toracele cu 5-6 cm – pentru a creste debitul cardiac. Sunt necesare cam 100 compresii pe minut – dupa 30 compresii toracice se penseaza nasul si se fac 2 respiratii artificiale succesive sau „respiratie gura la gura”. Apoi, se alterneaza compresiile cu respiratiile – 30:2, continuand pana la sosirea echipajului medical sau daca pacientul incepe sa respire normal.

Reducerea riscului de infarct

Pentru a reduce riscul de a avea un atac de cord, poate fi necesar sa faceti unele modificari in stilul de viata. Pentru a va mentine inima sanatoasa, se recomanda sa:

• renuntati la fumat;
• adoptati un stil de viata activ;
• adoptati o alimentatie sanatoasa;
• limitati consumul de alcool;
• gestionati diabetul, nivelul de colesterol, tensiunea arteriala si orice alte afectiuni pe care le aveti;
• mentineti o greutate corporala sanatoasa;
• evitati stresul in exces si invatati modalitati eficiente de gestionare a stresului.

Cunoasterea simptomelor unui atac de cord poate ajuta o persoana sa primeasca un tratament prompt si acest lucru creste sansele unui rezultat pozitiv. Daca aveti anumite afectiuni cardiovasculare, e important sa urmati tratamentele prescrise de medic.

Citeste si despre Recuperarea dupa infarct.

Referinte:
(1) https://www.heart.org/en/health-topics/heart-attack/warning-signs-of-a-heart-attack
(2) https://www.heartfoundation.org.au/conditions/heart-attack
(3) https://www.heartfoundation.org.nz/your-heart/heart-attack-warning-signs
(4) https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/conditionsandtreatments/heart-attack
(5) https://www.cdc.gov/heartdisease/heart_attack.htm