Infarct miocardic – cauze, simptome, tratament

Infarctul miocardic este un sindrom clinic determinat de necroza ischemica a unei zone din miocard prin obturarea unei artere coronare. Mai multe despre infarctul miocardic si cum poate fi el evitat aflati din materialul care urmeaza.

Cuprins:

1. Definitie
2. Forme
3. Cauze
4. Factori de risc
5. Simptome
6. Diagnostic
7. Tratament
8. Interventii chirurgicale in caz de infarct
9. Masuri de preventie

Definitie

Infarctul miocardic apare din cauza afectarii grave a unei zone a inimii, ca urmare a scaderii bruste a fluxului sanguin prin vasele cordului, generata de ”infundarea” unei artere coronare ingustata anterior prin ateroscleroza.

Ateroscleroza coronoriana se manifesta clinic printr-un spectru larg de afectiuni, incepand cu angina pectorala si terminand cu infarctul miocardic. In infarctul de miocard se produce o necrozare a tesutului miocardic, care apare in urma unei ocluzii coronariene. Examenul electrocardiografic si dozarea enzimelor serice evidentiaza modificari caracteristice. Infarctul miocardic acut este o boala severa, cu o rata de mortalitate mare.

Mortalitatea generala in infarctul miocardic este de 40-45%, din care 20% mor in primele 4 ore de la instalarea infarctului, iar 20- 25% in decurs de 4-6 saptamani de la debutul infarctului, mai ales in primele 6-7 zile. In primele 4 ore moartea survine subit sau la un interval scurt, prin aritmii majore, care determina fibrilatia ventriculara sau oprirea inimii.

Forme

Infarctul miocardic acut

Infarctul miocardic acut este denumirea medicala pentru atacul de cord. Un atac de cord este o afectiune care pune viata in pericol si care apare atunci cand fluxul sanguin catre muschiul inimii este taiat brusc, provocand leziuni ale tesutului. Acesta este, de obicei, rezultatul unui blocaj aparut in una sau mai multe dintre arterele coronare. Un blocaj se poate dezvolta in urma unei acumulari de placa, o substanta alcatuita in cea mai mare parte din grasimi, colesterol si deseuri celulare.

Infarctul miocardic vechi

Constatarile accidentale sunt frecvente in medicina si conduc adesea la dileme privind diagnosticarea si gestionarea afectiunii. Mai exact, mai multe persoane care nu au prezentat simptome au fost diagnosticate cu infarct miocardic nediagnosticat anterior.

Potrivit specialistilor, printre simptomele unui infarct miocardic nedescoperit se numara unul dintre urmatoarele criterii:

• Unde Q anormale cu sau fara simptome in absenta unor cauze non-ischemice
• Rezultatele patoanatomice ale unui infarct miocardic anterior

Cauze

Ateroscleroza

Cauza principala a infarctului miocardic o constituie in primul rand ateroscleroza coronariana. Aceasta reprezinta substratul anatomo-patologic la 95-100% din cazurile de infarct. Foarte rar sunt incriminate alte cauze, cum ar fi:

• sifilisul
• trombangeita obliteranta
• poliarterita nodoasa
• coronarita reumatismala si unele embolii coronariene

Localizarea cea mai frecventa a infarctului miocardic este la nivelul ventriculului stang sau septului, in teritoriul coronarei stangi, mai ales al ramurii sale descendente anterioare (65-70% din cazuri) si mai rar in teritoriul arterei coronare drepte. Infarctul ventriculului drept este foarte rar.

Ca urmare a obstacolului creat in fluxul sanguin se produce necroza tesutului miocardic irigat de artera obstructionata, intensitatea si intinderea necrozei depinzand atat de dimensiunile arterei compromise, cat si de starea circulatiei colaterale.

Stresul de la serviciu, printre cauzele aparitiei infarctului

Stresul profesional constituie un factor de risc al infarctului miocardic, dar se situeaza in urma fumatului si a obezitatii, potrivit unui studiu efectuat de o echipa de specialisti de la University College din Londra.

Cercetatorii au analizat si sintetizat rezultatele a 15 studii realizate in Europa pe tema legaturii dintre stresul de la locul de munca si accidentele coronariene. Datele luate in considerare s-au referit, in total, la circa 200.000 de persoane (numar egal de femei si barbati), care au completat chestionare privind mediul profesional, functia ocupata si expunerea la stres. ”Riscul aparitiei unui infarct creste cu 23% daca activitatea profesionala se desfasoara in conditii de stres. Orice masura de reducere a stresului este binevenita, fara a neglija prevenirea factorilor clasici de risc cardiovascular: fumatul, obezitatea abdominala, sedentarismul”, a declarat dr. Robert Hayat

Cauze psihoemotionale

Bolile de inima pot fi o expresie a emotiilor, tensiunilor si frustarilor legate de modul de a darui iubirea, dar si de cel de a conduce, a controla reactiile de raspuns ale persoanelor implicate. Persoanele predispuse la maladii cardiace  au tendinta de a darui cu usurinta afectiunea, dar printr-o maniera dominatoare. Manifestarile psihoemotionale sunt caracteristice durerii anginoase si, in general, cardiopatiei ischemice.

infarctul miocardic

Factori de risc

Factorii favorizanti ai infarctului de miocard sunt, de fapt, factorii incriminati in producerea aterosclerozei in general, a aterosclerozei coronariene in special. Dintre principalii factori de risc considerati, amintim:

• alimentatia bogata in grasimi si hidrocarbonati
• fumatul
• hipertensiunea arteriala
• obezitatea
• diabetul
• sedentarismul
• stresul psihic
• hiperuricemia

Alti factori ce pot determina aparitia unui infarct miocardic:

• efort fizic intens
• emotii puternice
• interventii chirurgicale
• traumatisme toracice
• hemoragii digestive (sau alte sangerari acute)
• o masa bogata
• trecerea brusca de la aer cald la aer rece

La majoritatea bolnavilor, infarctul miocardic poate aparea in repaus sau chiar in somn.

Cum poate sarcina sa creasca riscul de infarct miocardic acut

Cercetatori americani de la Duke University Medical Center din Durham, California de Nord, au subliniat cresterea riscului de infarct miocardic acut (IMA) in sarcina. Desi IMA apare rar la femeile aflate la varsta reproducerii, cercetatorii au demonstrat ca femeile gravide au un risc de 3-4 ori mai mare de a dezvolta un IMA decat celelate femei.

Rata de IMA a fost de 30 de ori mai mare la femeile peste 40 de ani, comparativ cu cele sub 20 de ani, au raportat cercetatorii in revista “Circulation”.

Factori de risc semnificativi pentru asocierea IMA cu sarcina:

• sunt hipertensiunea arteriala
• trombofilia
• diabetul
• fumatul
• transfuziile sangvine
• infectiile postpartum
• varsta peste 30 de ani

Simptome

Perioada de debut

Debutul infarctului de miocard se prezinta sub mai multe tablouri clinice, in functie de simptomul dominant: durere, soc cardiogen, edem pulmonar sau insuficienta cardiaca congestiva.

1. Debutul dureros

Acesta constituie forma cea mai frecventa de debut, considerata tipica, a infarctului miocardic. Durerea anginoasa incepe brusc, ca o criza de angor, dar de o mare intesitate, fiind deseori atroce. Deseori, durerea este descrisa ca o senzatie de greutate, apasare, comprimare sau strivire. In acest stadiu, apare o stare de agitatie (spre deosebire de crizele de angina pectoral unde persoanele afectate devin imobile). Durerea este localizata retrosternal, cu iradieri spre epigastru sau abdomenul superior, spre umeri si brate (mai ales pe partea stanga), spre maxilarele inferioare si spre ceafa. Durerea poate iradia de la nivelul regiunii retrosternale catre ambele parti ale peretelui toracic anterior, in special catre stanga. Durata durerii este unul din elementele esentiale: ore intregi, uneori 1-3 zile. Durerea nu dispare nici dupa administrarea nitrolglicerinei.

2. Socul cardiogen

Acesta poate constitui o alta forma de debut, fiind considerata in acelasi timp si o complicatie imediata a infarctului miocardic. Socul cardiogen se intalneste la aproximativ 20% din persoanele cu infarct de miocard si constituie aproximativ cauza a 50% din decesele prin infarct. Socul cardiogen reprezinta o stare grava ce se caracterizeaza prin:

• hipotensiune arteriala
• semne clinice de insuficienta circulatorie periferica: tegumente reci si umede, cianoza, culoare plumburie a fetei;
• debit urinar scazut, avand un continut redus in sodiu;
• imposibilitate in a se obtine o ameliorare prin combaterea durerii si prin administrarea de oxigen.

3. Edemul pulmonar acut

Edemul pulmonar acut, consecutiv insuficientei ventriculare stangi acute, poate fi prima si, adesea, manifestarea dominanta a infarctului miocardic. Desi poate aparea brusc, fara a fi precedat de durere retrosternala,aceasta este de regula prezenta, fie evidenta (semnalata de bolnav), fie discreta (identificata de medic, prin anamneza).

4. Insuficienta cardiaca congestiva

Este mai rar intalnita ca modalitate de debut a unui prim infarct si este mai frecventa la al doilea sau al treilea infarct, cand poate domina tabloul clinic. Aceasta se traduce prin umflarea venelor periferice, hepatomegalie dureroasa sau edeme.

Alte simptome asociate:

• Febra poate aparea dupa 24- 48 de ore de la producerea infarctului, rareori mai repede. In acest caz se poate suspecta existenta unei pericardite.
• Tulburari digestive (greturi, varsaturi, eructatii frecvente, sughit, balonari abdominale, constipatie sau diaree)
• Palpitatiile sunt prezente la persoanele cu tahicardie sau cu tulburari de ritm.
• Oliguria (diminuarea debitului urinar) este relativ frecventa. In starile de soc se poate ajunge la anurie.
• Simptomele neuropsihice (ameteli, oboseala, torpoare, stari confuzionale) sunt intalnite mai ales la cei cu ateroscleroza cerebrala. Uneori, infarctul miocardic poate determina, prin tulburarile hemodinamice pe care le determina, aparitia unui accident vascular cerebral.

Semnele fizice ale infarctului de miocard:

• bolnavul cu infarct miocardic este anxios, agitat, incearca prin diverse manevre (apasare pe piept, masaj) sa-si usureze durerea
• paloarea este un semn fizic obisnuit, adesea fiind asociata cu transpiratii si cu racirea extremitatilor
• pulsul este rapid, cu cateva exceptii in care poate fi bradicardic (uneori 40-50/minut). Tensiunea arteriala scade moderat la marea majoritate a bolnavilor cu infarct miocardic, in primele ore dupa debut.

Perioada de stare

Aceasta dureaza aproximativ o luna. Primele 10 zile sunt caracterizate printr-o persistenta a febrei (care tinde sa dispara in ziua a 8-a), in timp ce durerile cedeaza in primele 24 de ore. In aceasta perioada persista de obicei hipotensiunea arteriala, o stare de astenie. Pot aparea complicatii grave:

• moartea subita
• insuficienta ventriculara stanga (mai rar dreapta)
• socul cardiogen
• tulburari grave de ritm
• complicatii tromboembolice

Intre ziua a zecea si a treizecea, in cazul unei evolutii favorabile, bolnavii nu mai au nici dureri, nici febra (uneori este prezenta o stare subfebrila). Persista totusi o mare astenie.

Perioada de convalescenta incepe dupa o luna de la debutul infarctului miocardic si dureaza1-2 luni. In timpul convalescentei, o deosebita importanta au problemele de readaptare.

Infarct miocardic la femei, simptome

Trebuie mentionat faptul ca nu toate persoanele care sufera de atacuri de inima prezinta aceleasi simptome sau aceeasi severitate a simptomelor. Durerea toracica este cel mai frecvent raportat simptom atat in randul femeilor, cat si al barbatilor. Cu toate acestea, femeile sunt mai predispuse decat barbatii in a prezenta:

• dificultati de respiratie
• dureri de maxilar
• dureri in partea superioara a spatelui
• senzatie de lesin
• greata
• varsaturi

Diagnostic

In stabilirea diagnosticului corect, o importanta deosebita o are examenul clinic insotit de investigatii electrocardiografice (EKG). Tabloul clinic caracteristic este cel al unei stari de rau anginos hiperalgic, precedata de un sindrom premonitor (iminenta de infarct) sau survenind brusc, fara o cauza aparenta si realizand foarte repede un tablou dramatic. In acest caz sunt importante 3 elemente: durerea, scaderea tensiunii si febra.

Durerea este sugestiva prin:

• aparitia ei brutala, in lipsa oricarui efort
• caracterul anginos (este retrosternala constrictiva, angoasanta)
• intensitatea ei (atroce, insuportabila)
• iradierile ei extrem de difuze (in cele doua membre superioare, mandibula, epigastru)
• durata sa: nu cedeaza nici la repaus, nici la nitroglicerina

Scaderea tensiunii poate fi mai mult sau mai putin marcanta. Poate sa apara febra.

Examenul clinic evidentiaza: zgomote tahicardice, ritm de galopant, tulburari digestive, ce pot fi sursa de erori de diagnostic: greturi, varsaturi, sughit, meteorism abdominal. Examenul electrocardiografic si dozarea enzimelor serice permite in 90% din cazuri stabilirea diagnosticului de infarct miocardic, precum si stadiul si localizarea lui. Mult mai dificil de diagnosticat sunt formele ”atipice”. Diagnosticul diferential se face pentru angina pectorala, embolia pulmonara, pericarditele acute, tulburarile de ritm cardiac, etc.

Tratament

Evolutia unui bolnav cu infarct miocardic depinde in mare masura de stabilirea precoce a diagnosticului si de tratamentul corect efectuat in primele ore.

Infarctul miocardic acut reprezinta o urgenta medicala, necesitand un plan de ingrijorare din cauza riscurilor mari privind mortalitatea. Tratamentul prezinta mai multe compenente:

• tratamentul iminentei de infarct
• tratamentul efectuat in perioada de debut
• tratamentul intraspitalicesc in perioada de debut si de stare

Tratamentul iminentei de infarct este acelasi cu cel al infarctului de miocard, si anume:

• repaus la pat
• vasodilatatoare coronariene: nitroglicerina sublingual si papaverina
• analgetice
• anticoagulante
• substante beta-blocante

Tratamentul efectuat in perioada de debut

Tratamentul infarctului miocardic in perioada de debut trebuie sa vizeze combaterea durerii si sa previna tulburarile de ritm. Avand in vedere ca infarctul miocardic este o boala grava, cu o mortalitate mare in primele ore si cu frecvente complicatii, de multe ori imprevizibile, este necesara spitalizarea oricarui bolnav cu infarct miocardic acut, cat mai repede cu putinta, asigurand si transportul  in conditii cat mai bune, de preferat sub supraveghere medicala si dupace s-au adoptat deja unele masuri la domiciliul.

Tratamentul intraspitalicesc in perioada de debut si de stare

In unitatea de terapie intensiva bolnavul este imobilizat in pat si supravegheat continuu. I se administreaza aspirina, analgezice pentru combaterea durerii, substante beta-blocante ce controleaza tulburarile de ritm cardiac. Se urmareste recuperarea zonei miocardice afectate si prevenirea complicatiilor. Oxigenoterapia este indicata in special bolnavilor la care infarctul este complicat cu soc, insuficienta cardiaca, embolie pulmonara, cianoza, insuficienta respiratorie. Este folosita, totusi, in mod curent, la toti bolnavii cu infarct, in primele 4-5 zile de boala. Prin administrarea de oxigen se produce o crestere a presiunii partiale a oxigenului in singe, favorizand astfel difuziunea sa in miocardul necrozat, din vecinatatea unei zone bine perfuzate.

Recuperarea dupa infarct

In readaptarea bolnavilor cu infarct miocardic apar 3 faze:

1. Faza acuta, primele 2-3 saptamani – este faza care, in general, corespunde cu durata spitalizarii.
2. Faza de convalescenta – readaptarea se face la domiciliu, pana la sfirsitul celei de-a doua luni de la debutul infarctului.
3. Faza de postconvalescenta – ambulatoriu (la un spital cu centru de reabilitare) pana la sfarsitul celei de-a patra luni de la debutul infarctului.

Repausul trebuie sa fie nu numai fizic, ci si psihic, bolnavul fiind ferit de stres, emotii, stari conflictuale. In cazul unei evolutii favorabile, bolnavii cu infarct miocardic isi pot relua activitatile dupa 3-6 luni de la accidentul acut. Cei care nu au profesii ce solicita un efort fizic mare isi pot pastra acelasi loc de munca, factor ce contribuie la ameliorarea starii psihice a bolnavilor. Vezi aici mai multe despre recuperarea dupa infarct.

Tratamente alternative

• Fitoterapie: paducel, talpa gastii, valeriana, roinita, levantica, anghinare.
• Gemoterapie: muguri de sanger (Cornus Sanguinea) – anticoagulant util in prevenirea infarctului miocardic si anginei instabile; radicele de porumb (Zea mays); mladite de paducel (Crataegus oxyacantha). Remediile trebuie administrate in doze de 50 picaturi zilnic.
• Dietoterapie: usturoi (efect vasodilatator si antiateregon), varza, alge, ananas, anghinare, grau, morcov, drojdie, afin, nuca, praz, mar, pruna, secara,soia, rosie,floarea-soarelui, polen, argila.

Alimentatia

Procesul de readaptare dupa un infarct miocardic acut implica si respectarea stricta a unui regim de viata adecvat pentru prevenirea reaparitiei unui nou infarct. Astfel, bolnavul trebuie sa respecte riguros indicatiile primite si sa urmeze pas cu pas elementele esentiale de reabilitare. Daca factorii de risc sunt corectati si pacientul urmeaza schema terapeutica indicata dupa externare, posibilitatea de a face un nou infarct scade mult.

Stilul de viata dupa un infarct miocardic ar tebuie sa tina cont de:

• Respectarea unei diete echilibrate, prin evitarea meselor copioase, respectiv includerea unei perioade de odihna dupa fiecare masa. Dieta trebuie sa tina seama de nevoile energetice ale fiecaruia, evitandu-se excesul caloric care favorizeaza obezitatea si anumite tulburari metabolice.
• Evitarea sedentarismului prin mentinerea unei activitati fizice, bine controlata pentru a nu declansa crize dureroase. Se va evita efortul fizic intens, mersul rapid, mai ales in conditii de frig.
• Exercitii fizice pe placul inimii
• Controlul tensiunii arteriale si echilibrarea diabetului zaharat
• Se recomanda evitarea consumul de alcool si renuntarea la fumat.
• Inima si vasele de sange pot fi protejate prin aportul de acizi grasi omega 3 obtinut prin consumul de peste sau ulei de peste.
• Acidul folic si vitamina B12, printr-o dieta bogata in carne, peste, oua sau legume verzi, scad nivelul homocisteinei – substanta ce creste riscul de infarctului miocardic.

Daca factorii de risc persista si pacientul nu urmeaza un tratament de preventie, sansele de a face un nou infarct miocardic acut sunt la fel de mari.

Interventii chirurgicale in caz de infarct

Efectuarea unei operatii poate fi vitala in cazul unui infarct miocardic.

infarctul miocardic

Angioplastia coronariana

Un tub special care are atasat un balon dezumflat este directionat pana la arterele coronare. Balonul este umflat, apoi, pentru a largi zonele blocate, unde fluxul sanguin catre muschiul inimii a fost redus sau complet blocat. De obicei, in aceste cazuri, se implanteaza si un stent pentru a ajuta la deschiderea arterei si pentru a opri formarea unui alt blocaj. Aceasta interventia este considerata mai putin invaziva, deoarece corpul nu este deschis. Operatia poate dura intre 30 de minute si cateva ore. Poate necesita sederea in spital peste noapte.

Bypass-ul coronarian

Arterel blocate ale inimii sunt tratate prin grefarea unor artere sau vene din alte parti ale corpului si folosirea lor pentru a redirectiona sangele din jurul arterei infundate.

Masuri de preventie

O modalitate de a va reduce riscul este sa adoptati o dieta sanatoasa. Acest regim ar trebui sa fie in mare parte compus din:

• cereale integrale
• legume
• fructe
• proteine slabe

De asemenea, ar trebui sa reduceti cantitatea de:

• zahar
• grasimi saturate
• grasimi nesaturate
• colesterol

Acest lucru este important in special pentru persoanele cu diabet zaharat, hipertensiune arteriala si colesterol ridicat.

Efectuarea exercitiilor fizice de mai multe ori pe saptamana va imbunatati si sanatatea cardiovasculara.

De asemenea, este important sa renuntati la fumat. Renuntarea la fumat va reduce semnificativ riscul unui atac de cord si va imbunatati atat sanatatea cardiaca, cat si sanatatea pulmonara.

Referinte:

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/16818-heart-attack-myocardial-infarction/types-of-heart-attacks

https://www.healthline.com/health/acute-myocardial-infarction

https://www.medicinenet.com/heart_attack/article.htm

https://www.medicalnewstoday.com/articles/321699.php

https://heart.bmj.com/content/heartjnl/103/1/10.full.pdf

https://www.uptodate.com/contents/previously-undiagnosed-myocardial-infarction

http://www.revespcardiol.org/en/coronary-artery-surgery-in-the/articulo/13028606/

http://www.heart.org/en/health-topics/heart-attack/treatment-of-a-heart-attack/cardiac-procedures-and-surgeries