Frica de abandon – de ce apare si cum ne afecteaza
Citeste mai multe despre frica de abandon – care sunt cauzele ce duc la aparitia acestei frici, cum se manifesta teama de abandon si ce solutii exista.
Cuprins:
1. Ce este frica de abandon?
2. Cum se manifesta frica de abandon?
3. Unde isi are radacinile frica de abandon?
4. Efectele pe termen lung ale problemelor de abandon
5. Vindecarea problemelor de abandon
Ce este frica de abandon?
Frica de abandon inseamna o ingrijorare excesiva, o neliniste constanta cu privire la faptul ca persoanele din jur te vor abandona sau parasi. Aceasta teama poate fi adanc inradacinata intr-o experienta traumatizanta din copilarie sau intr-o relatie nesanatoasa de la varsta adulta. Insa, exista si alti factori implicati. Frica de abandon ne impiedica sa avem relatii sanatoase si duce la autosabotare.
Persoanele care se confrunta cu frica de abandon pot avea dificultati in stabilirea si mentinerea relatiilor sanatoase. Astfel de persoane raman adesea in relatii abuzive sau nesanatoase din cauza fricii de a nu ramane singure. In alte situatii au relatii superficiale si evita intimitatea emotionala si fizica pentru a nu deveni vulnerabile. Pot alege parteneri nepotriviti, care ii vor abandona (de multe ori parteneri aflati in alte relatii sau casatoriti) – confirmandu-le astfel teama de a fi respinsi sau abandonati.
Sunt de obicei persoane geloase, posesive si apare lipsa increderii in cealalta persoana. Tocmai din aceasta teama de intimitate cauta parteneri indisponibili emotional sau persoane cu care nu sunt compatibile. Frica poate face persoana in cauza sa se indeparteze pentru a evita sa fie ranita. Uneori persoana in cauza autosaboteaza relatia prin anumite comportamente pentru a indeparta partenerul – pentru a declansa acel abandon.
Citeste si: Autosabotajul – cum te afecteaza si cum sa scapi de el
Cum se manifesta frica de abandon?
Frica de abandon se observa adesea la persoanele care depun eforturi permanent pentru a fi pe placul celorlalti si care au nevoie de asigurare continua ca sunt placuti si iubiti. Iata cateva semne care indica faptul ca o persoana se confrunta cu frica de abandon:
- sensibilitate crescuta la critica;
- anxietate;
- gelozie crescuta si nejustificata in relatie sau fata de ceilalti;
- codependenta – se bazeaza pe cealalta persoana pentru a le satisface toate nevoile emotionale;
- probleme de incredere in intentiile celeilalte persoane;
- ia masuri extreme pentru a evita respingerea sau separarea;
- modele de relatii nesanatoase – alegerea unor parteneri nepotriviti, indisponibili emotional sau fizic;
- ramane in relatii nesanatoase;
- sabotarea relatiilor – evita relatiile sau se indeparteaza pentru a evita respingerea;
- se simte nesigura in legatura cu relatia sa;
- lipsa de intimitate fizica si emotionala;
- nevoia de control – de a controla si de a fi contrat de cealalta persoana;
- atasament rapid – persoana se ataseaza prea repede de oameni;
- atasament evitant – apar dificultati de angajare intr-o relatie, putine relatii pe termen lung;
- depune eforturi crescute pentru a fi pe placul celuilalt;
- se invinovateste atunci cand lucrurile nu merg.
Vezi si: Limite in relatii – 5 recomandari pentru a stabili limite sanatoase in relatii
Unde isi are radacinile frica de abandon?
Problemele de abandon in general provin dintr-o frica de singuratate, care poate fi o forma de anxietate. Aceste probleme pot afecta relatiile si de multe ori provin dintr-o trauma din copilarie. Evenimentul traumatizant poate include pierderea unui parinte prin divort sau deces sau lipsa de ingrijire fizica sau emotionala suficienta in copilarie – inclusiv diferite forme de neglijare sau respingere.
Abandonul emotional apare atunci cand parintii nu ii permit copilului sa se exprime emotional, cand nevoile afective ale copilului nu sunt indeplinite, cand se pune prea multa presiune asupra copilului pentru a fi „perfect”, cand este comparat etc. Comportamentul modelat de parinti si ingrijitori in timpul copilariei poate influenta stilul de atasament si siguranta viitoare in relatii. Sprijinul emotional inconsecvent, lipsa de atentie si apropiere din partea figurilor parentale pot duce la stres cronic, anxietate si frica. Acei copii care sunt crescuti in familii adoptive sau care sunt plasati in centre de plasament, de asemenea, se lupta adesea cu frica de abandon si atasament nesigur.
In alte cazuri teama de abandon este legata de anumite relatii nesanatoase mai tarziu in viata, cum ar fi in adolescenta sau la varsta adulta. De exemplu, a fi intr-o relatie abuziva emotional, fizic sau sexual, a fi inselat sau tradat sau a experimenta respingerea ca adult ar putea declansa aceste temeri. Desi nu toti cei care au aceste experiente vor dezvolta probleme de abandon, unii da. Acest lucru se intampla atunci cand trauma nerezolvata a persoanei dintr-o relatie este transferata si are un impact asupra relatiilor viitoare ale unei persoane.
Frica de abandon si stilurile de atasament
Atunci cand parintii si ingrijitorii raspund intr-un mod consecvent si atent la sentimentele si nevoile copiilor, acestia dezvolta un stil de atasament sigur. Cand acest lucru nu se intampla, copilul ramane intr-o stare de stres cronic si frica, fiindu-i afectata dezvoltarea si atingerea unor repere sociale si emotionale specifice. Acest lucru duce la dezvoltarea unui stil de atasament nesigur.
Stilurile de atasament afecteaza capacitatea unei persoane de a dezvolta relatii sanatoase, de incredere si de a se conecta cu ceilalti. Stilurile de atasament influenteaza, de asemenea, modul in care o persoana se percepe pe sine si pe ceilalti.
Problemele de abandon se pot prezenta in trei stiluri de atasament nesigur. Acestea sunt:
- stilul de atasament evitant – cei cu acest stil de atasament nu permit nimanui sa se apropie de ei, nu se deschid si nu au incredere in ceilalti, fiind distanti;
- stilul de atasament anxios – persoanele cu acest tip de stil de atasament dezvolta relatii dependente de ceilalti, au tendinta de a fi reactivi emotional, se ingrijoreaza in exces ca vor ramane singuri etc.;
- stilul de atasament dezorganizat – persoanele cu acest stil de atasament au dificultati in a mentine intimitatea emotionala si pot fi inconsecvente, se pot simti nelinistite ca sunt intr-o relatie sau evita apropierea.
Tulburari asociate
Tulburarea de personalitate evitanta este o tulburare care poate implica teama de abandon, ceea ce duce la sentimentul de inhibare sociala. Alte semne si simptome sunt nervozitate, stima de sine scazuta, teama intensa de a fi judecat negativ sau respins, disconfort in situatii sociale, evitarea activitatilor de grup si izolarea sociala autoimpusa.
Tulburarea de personalitate dependenta se manifesta prin teama de a nu pierde sprijinul celor din jur, frica de singuratate, reprimarea furiei, stima de stine scazuta, relatiile sociale se reduc la persoana fata de care apare dependenta etc. Persoana in cauza crede ca nu poate fi independenta, ca nu se descurca singura si are nevoie neaparat de cealalta persoana in viata sa.
Tulburarea de personalitate borderline este o alta tulburare in care frica intensa de abandon poate juca un rol. Alte semne si simptome pot include relatii instabile, imagine de sine distorsionata, impulsivitate extrema, schimbari de dispozitie si furie nepotrivita, dificultatea de a fi singur.
Daca un copil nu depaseste anxietatea de separare si aceasta interactioneaza cu activitatile zilnice, poate fi vorba despre tulburare de anxietate de separare. Alte semne si simptome ale tulburarii de anxietate de separare pot include atacuri de panica frecvente, suferinta la gandul de a fi separat de cei dragi, refuzul de a pleca de acasa fara persoana draga sau refuzul de a ramane singur acasa, cosmaruri care implica despartirea de cei dragi, simptome fizice, cum ar fi durere de stomac sau de cap, atunci cand sunt separati de cei dragi. Nu doar copiii, ci si adolescentii si adultii pot avea tulburare de anxietate de separare.
Frica de abandon la copii
Este absolut normal ca bebelusii si copiii mici sa treaca printr-o etapa de anxietate de separare. Acestia pot plange, tipa sau refuza sa se dezlipeasca de parinte atunci cand acesta trebuie sa plece. Copiii aflati in aceasta etapa inteleg cu greu cand sau daca acea persoana se va intoarce. Pe masura ce incep sa inteleaga ca cei dragi se intorc, isi depasesc frica. La majoritatea copiilor, acest lucru se intampla pana in jurul varstei de 3 ani. Alteori, insa, problemele persista.
La copii, problemele de abandon apar adesea ca anxietate, mai ales atunci cand se despart de un ingrijitor. Copiii cu probleme de abandon pot deveni mai usor suparati si adesea au dificultati in a-si regla emotiile. Pot prezenta comportamente negative de cautare a atentiei si pot avea accese sau crize de furie – tantrumuri. Anxietatea de separare si problemele de abandon devin o ingrijorare atunci cand simptomele sunt severe sau continua pentru o lunga perioada de timp.
Efectele pe termen lung ale problemelor de abandon
O persoana care a experimentat abandonul poate avea mai multe riscuri de a avea probleme de sanatate mentala si emotionala pe termen lung. Acest lucru se bazeaza adesea pe teama ca abandonul se va repeta. Teama de abandon poate afecta capacitatea unei persoane de a avea incredere in ceilalti. Aceste temeri ar putea face o persoana predispusa la anxietate, depresie, codependenta sau alte probleme.
Efectele pe termen lung ale fricii de abandon pot include:
- relatii dificile cu partenerii romantici;
- stima de sine scazuta;
- probleme de incredere;
- probleme cu gestionarea furiei;
- modificari ale dispozitiei;
- codependenta;
- ingrijorare excesiva;
- frica de intimitate;
- tulburari de anxietate;
- tulburari de panica;
- depresie.
Citeste si: Cum ne cunoastem si ne implinim nevoile?
Vindecarea problemelor de abandon
Pentru vindecarea problemelor de abandon, primul pas este sa constientizati aceasta teama si sa intelegeti de unde provine.
Tratamentul principal pentru problemele de abandon este terapia. Daca va confruntati cu teama de abandon in relatiile voastre, poate fi util sa consultati un psihoterapeut. In cadrul sedintelor de psihoterapie veti putea sa explorati cauza principala a temerilor si sa identificati modelele de gandire negativa. Terapeutul va va ajuta sa le inlocuiti cu ganduri sanatoase, mai realiste. De asemenea, psihoterapia va ajuta sa stabiliti limite sanatoase in relatii si sa evitati comportamentele care impiedica relatiile sanatoase.
Persoanele care au probleme de abandon vor trebui sa-si gestioneze emotiile in mod continuu, chiar si dupa tratament. Tehnicile care pot fi utile includ:
- abordarea gandurilor negative atunci cand apar si inlocuirea lor cu altele mai realiste;
- evitarea generarii de scenarii negative si distragerea atentiei in astfel de situatii – pentru a ne tine mintea departe de ganduri negative;
- autocompasiunea – pentru a te vedea cu bunatate in loc de judecata si critica, pentru a combate rusinea si alte ganduri ce pot aparea, precum „nu sunt suficient de bun”, „nu merit sa fiu iubit” etc.;
- practicarea ingrijirii de sine, inclusiv exercitii fizice regulate, alimentatie sanatoasa, reducerea stresului si somn suficient;
- meditatie si alte exercitii de relaxare;
- mentinerea relatiilor sanatoase cu ceilalti – construirea unui grup solid de prieteni;
- timp pentru hobby-uri si activitati placute, atat singur, cat si cu altii;
- scrisul in jurnal – ca forma de terapie prin scris.
Cum sprijini o persoana care are teama de abandon?
In timp ce fiecare persoana cu frica de abandon este diferita si are simptome diferite, unele tehnici va pot ajuta sa veniti in sprijinul cuiva care se confrunta cu o astfel de teama. Oferiti suport si validati temerile celeilalte persoane. Validarea este o parte importanta a increderii intr-o relatie. Validarea inseamna ca ii recunoasteti sentimentele fara a judeca. Aceasta validare a temerilor unei persoane nu inseamna neaparat ca sunteti de acord cu ele. In schimb, ii sustineti sentimentele pentru a construi in continuare incredere si compasiune. Conform terapiei Imago, este important sa fiti prezent, ascultand activ, sa rezumati verbal sentimentele celeilalte persoane si sa normalizati aceste ganduri si temeri. Este important sa oferiti siguranta si suficiente informatii pentru a nu alimenta fricile si neincrederea. Comportamentele de evitare nu vor face decat sa activeze anumite frici sau rani.
Citeste si despre: Teama de a nu fi suficient de bun
Referinte:
(1) https://www.goodtherapy.org/learn-about-therapy/issues/abandonment
(2) https://www.psychalive.org/fear-of-abandonment/
(3) https://www.betterhelp.com/advice/phobias/how-a-fear-of-abandonment-can-affect-a-relationship/
(4) https://www.webmd.com/mental-health/abandonment-issues-symptoms-signs
(5) https://www.medicalnewstoday.com/articles/abandonment-issues
(6) https://psychcentral.com/health/fear-of-abandonment
Sursa foto: Pixabay, Pexels
