Teama de a nu fi suficient de bun

Teama de a nu fi suficient de bun ne saboteaza, ne tine pe loc din a progresa sau a indrazni sa facem lucruri ori ne face permanent sa ne indoim de propriile noastre abilitati. Care sunt originile acestei temeri si cum putem face pentru a o gestiona?

Cuprins:

1. Teama de a nu fi suficient de bun – informatii generale
2. Cum apare teama de a nu fi suficient de bun
3. Ce efecte are teama de a nu fi suficient de bun
4. Cum putem reduce aceasta teama?

Teama de a nu fi suficient de bun – informatii generale

O persoana care se teme constant ca nu e suficient de buna are o serie de convingeri limitative despre sine si despre abilitatile sale. Prin mintea sa pot trece o serie de ganduri si scenarii:

• e ceva in neregula cu mine;
• ceilalti vor vedea ca nu ma descurc;
• sigur am sa gresesc ceva;
• nu ma voi ridica la nivelul asteptarilor (mele, ale celorlalti);
• sigur nu voi face totul perfect;
• daca o dau in bara?
• nici nu are rost sa incerc, oricum nu o sa iasa asa cum trebuie;
• nu am suficienta experienta;
• sunt prea tanar/prea in varsta sa fac asta;
• pe cine incerc sa pacalesc?
• as pierde prea multe;
• nu o sa-mi iasa perfect, deci nu are sens sa mai incerc.

Unele dintre acestea vin si ca niste explicatii pentru teama pe care o resimt si pentru faptul ca evita anumite situatii.

Teama de a nu fi suficient de bun se manifesta in diferite aspecte ale vietii: in relatii, in mediul profesional, in viata de familie, in proiecte si situatii noi etc.

Cand frica de a nu fi suficient de bun apare in mediul profesional, poate fi vorba despre ceea ce psihologii numesc sindromul impostorului. Sindromul impostorului este un tipar psihologic care face persoana sa se indoiasca de realizarile sale, ca creada ca nu e suficient de inteligenta sau competenta si sa aiba o permanenta teama ca la un moment dat va fi descoperita si ca ceilalti vor afla adevarul despre ea.

Teama de a nu fi suficient de bun este in stransa legatura cu perfectionismul. Persoanele perfectioniste vor amana sa inceapa proiecte sau activitati pentru ca se tem ca acestea nu vor iesi perfect. Ele au permanent o voce interioara critica, care le spune ca nu sunt suficient de bune; ca nu fac suficient, ca orice ar face nu e de ajuns etc. Ele resimt o presiune imensa, care le determina sa tot amane inceperea unei activitati. Iar amanarea duce in final la autosabotaj – de exemplu, sa nu mai aiba timp suficient pentru a putea termina.

Cum apare teama de a nu fi suficient de bun

Cei care se tem ca nu sunt suficient de buni au invatat devreme in dezvoltarea lor ca nu au ce le trebuie pentru a avea succes sau ca oricate eforturi ar face; nu vor obtine rezultatele pe care si le doresc sau nu vor ajunge acolo unde si-ar dori. De multe ori, originea acestei temeri este in copilarie. Multi dintre noi am trait in medii in care parintii, fratii mai mari, familia extinsa, profesorii, colegii etc. ne-au facut sa credem ca nu suntem suficient de buni.

Critica

Cand parintii si mai tarziu educatorii si profesorii au asteptari foarte mari din partea copiilor, facand comentarii critice si negative constant, copiii interiorizeaza aceste mesaje pe masura ce cresc si ajung sa fie foarte critici cu ei insisi, spunandu-si aceleasi lucruri pe care parintii obisnuiau sa le spuna lor. Mesajele din mediul in care ne-am format pot fi explicite (directe) sau implicite (foarte subtile, care se inteleg din context).

Abuzurile

De asemenea, abuzurile asupra copiilor (fizice, emotionale, sexuale) sau faptul ca sunt crescuti astfel incat sa implineasca nevoile parintilor, altfel sunt manipulati, umiliti, pedepsiti – au un puternic impact negativ asupra stimei de sine.

Standardele nerealiste

Standardele nerealiste pe care parintii le impun copiilor sunt iarasi o posibila cauza pentru teama de a nu fi suficient de bun. Este cazul presiunilor pe care acestia le fac pentru obtinerea celor mai bune note, pentru a avea cele mai bune performante la scoala sau in activitatile extrascolare.

Hiperprotectia parintilor

O alta sursa a fricii de a nu fi suficient de bun poate fi hiperprotectia din partea parintilor, care nu lasa copiii sa ia propriile decizii, sa exploreze, sa faca propriile greseli. Aceste restrictii ii infantilizeaza si ii determina sa ramana dependenti de parinti, transmitandu-le mesajul ca nu sunt in stare sa faca toate aceste lucruri. Din pacate, vor creste cu aceasta idee, care va continua sa ramana prezenta si la varsta adulta.

Ce efecte are teama de a nu fi suficient de bun

Deseori o persoana cu teama de a nu fi suficient de buna va evita situatiile in care exista riscul sa fie criticata, judecata sau sa aiba un posibil esec; se teme sa intre in competitie, sa ia decizii, sa isi asume responsabilitati. Are temeri ca nu va fi suficient de buna, ca nu se va ridica la nivelul asteptarilor (sale, ale celorlalti); asa ca evita si amana pe cat posibil sau abandoneaza complet o sarcina, o idee, un proiect etc.

Teama de a nu fi suficient de bun te opreste a progresa sau a indrazni sa faci lucruri ori te face permanent sa te indoiesti de propriile abilitati. Este frecventa tendinta de a procrastina, adica de a evita sau de a amana foarte mult sarcinile si proiectele. Aceeasi frica te poate tine pe loc si in cariera, in relatii, in deciziile de zi cu zi.

Cum putem reduce aceasta teama?

Aceste temeri nu dispar odata cu varsta, cu o experienta mai bogata sau pe masura ce persoana are succes. E nevoie mai degraba de o schimbare la nivelul perceptiei propriei valori si a modului de a interpreta ceea ce ti se intampla.

Tu nu esti gandurile tale

Aminteste-ti ca gandurile sunt doar ganduri, ele nu reprezinta realitatea, nu sunt dovezi, semne si nici predictii despre viitor. Tu nu esti gandurile tale. Constientizeaza aceste ganduri care iti apar in mine („nu sunt suficient de bun”, „n-am sa pot face asta”); apoi concentreaza-te pe ceea ce iti doresti sa faci si pe cine ai ajuta facand asta. Cand te axezi pe a-i ajuta pe ceilalti, e mai putin probabil sa iti spui ca nu esti suficient de bun.

Expune-te la situatiile de care ti-este teama

Expune-te treptat la situatiile de care te temi si pe care de obicei le eviti. Implica-te in acel proiect de care nu esti sigur ca te vei descurca asa cum iti doresti; reia ceva ce ai abandonat pentru ca ti-a fost teama de esec. Nimic nu functioneaza mai bine impotriva fricilor decat a le confrunta. Cu cat evitam, cu atat ne intarim convingerea ca nu putem, ca lucrul acela nu e pentru noi etc.

Daca ai tendinta de a evita luarea deciziilor, incepe sa iei decizii, incepand cu cele mai simple.

Aminteste-ti de situatiile in care ai avut succes

Unori poate fi dificil sa ne motivam; mai ales atunci cand situatia in care ne aflam nu e cea mai pozitiva. Dar chiar si in astfel de circumstante, gandeste-te la cum ai reusit in trecut sa treci peste provocari si cum in ciuda temerilor pe care le aveai, nu ai stat pe loc.

Care e cel mai rau scenariu posibil?

Intr-o situatie care iti activeaza nevoie de control, intreaba-te „Care e cel mai rau lucru care s-ar putea intampla daca renunt la nevoia mea de control?” Apoi „Ce parte din aceasta situatie as putea sa influentez?” Si gandeste-te la un plan de actiune daca acel scenariu s-ar intampla.

Referinte:

(1) 4 Reasons You Grew Up Feeling Not Good Enough – https://psychcentral.com/blog/psychology-self/2018/04/not-good-enough#1