Cardiologie | Bolile cardiovasculare reprezinta principala cauza de deces in lume

Bolile cardiovasculare (BCV) devin din ce in ce mai mult o pandemie globala, fiind cauza a mai mult de 30% din decese pe plan mondial, nu numai in tarile dezvoltate.

Organizatia Mondiala a Sanatatii estimeaza ca tarile sarace si cele in curs de dezvoltare sunt afectate in mod disproportionat: 82% din decesele de cauza cardiovasculara au loc in aceste tari si apar aproape in mod egal la barbati si femei. OMS estimeaza ca, pana in 2030, aproape 23,6 milioane de oameni vor muri prin BCV.

Povara BCV nu trebuie sa fie masurata doar in decese. Acestea sunt insa doar costurile economice… adevaratul cost, cel in termeni umani, de suferinta si vieti pierdute fiind incalculabil.

Costurile bolilor cardiovasculare implica, in primul rand, costuri directe care includ: cheltuielile pentru asistenta medicala din spitale, cheltuielile cu personalul medical, medicamentele, costuri de ingrijire in alte institutii pentru recuperare, consultatii la alte specialitati etc.

La acestea se adauga costurile indirecte, care includ pierderile economice din cauza unui handicap de scurta sau lunga durata sau ca urmare a unui deces prematur, alte costuri generate de absenta de la locul de munca si/sau de la activitati efectuate de catre membrii familiei sau prieteni ce trebuie sa aiba grija de pacienti (ex: ingrijire permanenta la domiciliu).

Bolile cardiovasculare sunt un grup de afectiuni ale inimii si vaselor de sange, ce includ:

• angina pectorala – boala a vaselor de sange care duc sangele catre inima
• boli cerebrovasculare – boala a vaselor de sange care duc sangele catre creier
• hipertensiune arteriala – presiunea prea mare a sangelui in artere
• boala arteriala periferica – boala a vaselor de sange care duc sangele catre brate si picioare
• valvulopatii – deteriorare a valvelor inimii din cauza infectiei cu un anume tip de streptococ
• insuficienta cardiaca – o afectiune in care o problema de structura sau de functionare a inimii pune in pericol capacitatea acesteia de a asigura fluxul de sange necesar pentru a satisface nevoile organismului
• boli cardiace congenitale – malformatie a structurii inimii, existenta inca de la nastere.
• tromboza venoasa profunda si embolie pulmonara – cheaguri de sange formate in venele de la picioare, care se pot desprinde si ajunge in inima si plamani. Infarctul miocardic si accidentele vasculare cerebrale sunt evenimente acute, provocate in principal de un blocaj care impiedica sangele sa circule catre inima sau creier. Cel mai frecvent factor declansator al acestora este acumularea de grasime in peretii interiori ai vaselor de sange care aprovizioneaza inima sau creierul. Accidentele vasculare cerebrale pot fi, de asemenea, declansate de o sangerare produsa intr-un vas de sange de la nivelul creierului sau de cheaguri de sange.

„Conceptul nou de risc cardiovascular global, la care contribuie desigur si colesterolul, reprezinta o noua abordare profilactica populationala a dramelor cardiovasculare. Riscul cardiovascular global nu se afla in opozitie, ci vine sa completeze interventia asupra factorilor de risc luati separat”, ne-a declarat Prof Dr. Marius Vintila.

Prof. dr. Marius Vintila – sef Clinica de Cardiologie Spital Sf. Pantelimon Bucuresti

In Romania, la fiecare 4 minute un om moare prin boala cardiovasculara (adaptat dupa Heart Disease and Stroke Statistics—2010 Update; Circulation. 2010;121:e46-e215).

Datele de prevalenta din Romania arata: 450 000 pacienti au istoric de infarct miocardic 600 000 pacienti au istoric de accident vascular cerebral
1 din 4 adulti sufera de hipertensiune arteriala
1 din 4 adulti fumeaza
1 din 4 adulti au colesterol crescut
Dintre pacientii cu hipercolesterolemie, doar 44% sunt tratati (1 din 10 persoane) si, dintre acestia, doar 16% ating valorile normale de colesterol (1 din 50 persoane).

„Sanatatea vasculara a adultului incepe din copilarie. Este greu de reparat un drum initial marcat de greseli. Au fost observate, in ultimii ani, tot mai multe cazuri de infarct miocardic la varste tinere. Cea mai buna strategie este prevenirea si tratamentul hipercolesterolemiei la copil si adolescent”, precizeaza Prof. Dr. Nicolae Hancu, Presedintele Federatiei Romane de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice. “Este o obligatie a parintilor si a medicilor ca, pentru sanatatea copiilor si adolescentilor, sa le controleze greutatea, colesterolul si tensiunea arteriala”, a mai adaugat Prof. Dr. Nicolae Hancu.

Prof. dr. Nicolae Hancu – Presedintele Federatiei Romane de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice

Ce reprezinta riscul cardiovascular?

Riscul cardiovascular se calculeaza luand in considerare mai multi factori, dintre care hipercolesterolemia ocupa un loc central. Cauza principala a hipercolesterolemiei este productia excesiva de LDL-Colesterol (colesterol „rau”) in ficat. Cel mai adesea hipercolesterolemia se asociaza cu alti factori de risc majori, cum ar fi hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, obezitatea, sedentarismul, fumatul. La toate acestea se pot adauga factorii de risc, din pacate, nemodificabili: sex, varsta, ereditate. Suma factorilor de risc ai unui subiect reprezinta riscul sau cardiovascular global.

Statinele

Introduse in arsenalul terapeutic cu mai putin de 20 de ani in urma, statinele sunt considerate cel mai important progres din medicina in aceasta perioada. Folosite initial la pacientii cu dislipidemie, statinele se administreaza acum la categorii de pacienti cu diferite niveluri de risc cardiovascular.

Hipercolesterolemia familiala (HF) este o boala genetica relativ frecventa (1 la 500 de persoane). Aceasta determina cresteri importante ale LDL-Colesterolui (colesterolul “rau”), ceea ce duce la aparitia prematura a evenimentelor cardiovasculare aterosclerotice.