Sindromul de apertura toracica este o afectiune caracterizata prin dureri, amorteala, furnicaturi si slabiciune la nivelul mainilor si gatului. Aflati mai multe despre cauzele, simptomele si tratamentul pentru sindrom de apertura toracica.
Sindromul de apertura toracica reprezinta un grup de afectiuni care se dezvolta atunci cand vasele de sange sau nervii aflati in spatiul dintre clavicula si prima coasta (apertura toracica) sunt comprimate. Acest lucru poate provoca dureri la nivelul umerilor si gatului si amorteala la nivelul degetelor.
Cauzele comune ale sindromului de apertura toracica sunt traumatismele fizice produse de accidentele de masina, leziunile repetitive aparute in urma activitatilor legate de munca sau sport, anumite defecte anatomice (cum ar fi o coasta in plus) si sarcina. Uneori, medicii nu pot determina cauza sindromului de apertura toracica.
Aceasta tulburare poate fi tratata prin fizioterapie si alte masuri de ameliorare a durerii. Majoritatea oamenilor isi imbunatatesc starea cu ajutorul acestor abordari. In unele cazuri, insa, medicul poate recomanda interventia chirurgicala.
De obicei, sindromul de apertura toracica este provocat de comprimarea nervilor sau a vaselor de sange din apertura toracica, aflata chiar sub clavicula. Cauzele compresiei pot fi variate:
Unii oameni pot avea anumite defecte mostenite care sunt prezente inca de la nastere (probleme congenitale). Printre acestea se numara o coasta suplimentara situata deasupra primei coaste (coasta cervicala) sau o banda fibroasa anormal de ingusta care leaga coloana vertebrala de coasta.
Cei care au umerii lasati sau isi tin capul prea in fata pot dezvolta o compresie in zona de apertura toracica.
Un eveniment traumatic, cum ar fi un accident de masina, poate produce modificari in interiorul corpului care apoi comprima nervii in apertura toracica. Simptomele cauzate de un accident traumatic apar de obicei mai tarziu.
Cei care fac aceleasi lucruri in mod repetat isi pot uza, in timp, tesuturile corpului. Simptomele de sindrom de apertura toracica pot aparea daca activitatea de la locul de munca presupune efectuarea unor miscari repetitive, cum ar fi tastarea sau ridicarea lucrurilor deasupra capului, cum se intampla in cazul celor care aseaza produse pe raft. Sportivii, cum ar fi inotatorii, pot dezvolta sindromul de apertura toracica in urma miscarilor repetitive facute de-a lungul anilor.
Obezitatea poate suprasolicita articulatiile. La fel se intampla si in cazul persoanelor care transporta genti sau rucsacuri prea mari.
Semnele de sindrom de apertura toracica pot aparea la gravide, deoarece articulatiile se extind in timpul sarcinii.
Exista mai multi factori care par sa creasca riscul de sindrom de apertura toracica, printre care:
Exista cateva tipuri de sindrom de apertura toracica, de exemplu:
Acesta este cea mai intalnita forma de sindrom de apertura toracica, fiind caracterizata de compresia plexului brahial. Plexul brahial este o retea de nervi care provin din maduva spinarii si controleaza miscarile musculare si sensibilitatea la nivelul umerilor si mainilor.
Acest tip de sindrom de apertura toracica apare atunci cand una sau mai multe vene (sindromul de apertura toracica venoasa) sau artere (sindromul de evacuare toracica arteriala) de sub clavicula sunt comprimate.
Unii medici nu cred ca aceasta forma exista, in timp ce altii spun ca este o afectiune foarte intalnita. Persoanele cu sindrom de apertura toracica de tip nespecific au dureri cronice in zona aperturii toracice. Acestea se agraveaza in timpul desfasurarii diverselor activitati, insa nu poate fi determinata o cauza specifica a durerii.
Simptomele de sindrom de apertura toracica pot varia, in functie de structurile afectate. Cand nervii sunt comprimati, semnele si simptomele sindromului de evacuare toracica sunt:
Semnele si simptomele sindromului de apertura toracica vascular sunt:
Consultati medicul daca prezentati in mod constant vreunul dintre semnele si simptomele sindromului de apertura toracica.
Stabilirea unui diagnostic corect este cel mai important pas. Printre medicii care trateaza aceasta afectiune se numara chirurgii vasculari si chirurgii toracici.
Pentru a va diagnostica starea, doctorul va efectua un examen fizic complet si va verifica rezultatele testelor de diagnostic efectuate anterior.
In unele cazuri, poate fi recomandata o evaluare amanuntita de catre un neurolog priceput pentru a exclude o boala la nivelul coloanei cervicale sau alte afectiuni neurologice care pot imita sau cauza simptomele.
Testele suplimentare efectuate pentru diagnosticarea sindromului de evacuare toracica sunt:
In cele mai multe cazuri, medicii recomanda un tratament conservator, mai ales daca starea este diagnosticata din timp. Tratamentul poate include:
In caz de sindrom de apertura toracica neurogenic, fizioterapia este prima recomandata. Astfel, veti invata cum sa faceti exercitii care va intaresc si va intind muschii umarului, pentru a va imbunatati capacitatea de miscare si postura. Aceste exercitii, efectuate in timp, pot indeparta presiunea asupra vaselor de sange si a nervilor din apertura toracica.
Medicul va poate prescrie antiinflamatoare, analgezice sau relaxante musculare pentru a reduce inflamatia, durerea si pentru a stimula relaxarea musculara.
Daca aveti sindrom de apertura toracica venoasa sau arteriala si aveti si cheaguri de sange, doctorul va poate administra medicamente care dizolva cheagurile (trombolitice) din vene sau artere. Dupa ce vi s-au administrat trombolitice, medicul va poate prescrie medicamente care previn formarea cheagurilor de sange (anticoagulante).
Doctorul va poate recomanda interventia chirurgicala in cazul in care nu au dat roade alte tratamente, daca simptomele se afla in plina desfasurare sau daca pacientul are probleme neurologice progresive.
Un chirurg instruit in chirurgia toracica sau vasculara efectueaza de obicei procedura.
Operatia prezinta si anumite riscuri de complicatii, cum ar fi afectarea plexului brahial. De asemenea, este posibil ca procedura sa nu amelioreze simptomele. In plus, exista riscul ca acestea sa reapara.
Operatia de tratare a sindromului de apertura toracica, numita decompresiune toracica, poate fi efectuata in mai multe tipuri diferite, cum ar fi:
In cadrul acestei operatii, chirurgul efectueaza o incizie la nivelul pieptului pentru a accesa prima coasta, separa muschii din dreptul coastei si indeparteaza o portiune a primei coaste pentru a ameliora compresia. Prin intermediul acestei abordari, chirurgul are acces facil la prima coasta, fara a deranja nervii sau vasele de sange. Cu toate acestea, chirurgul are acces limitat, acesta neputand sa vada muschii si coastele cervicale care pot comprima nervii si vasele de sange.
Aceasta abordare repara vasele de sange comprimate. Medicul face o incizie chiar sub gat pentru a avea acces la zona plexului brahial.
Chirurgul verifica apoi daca exista semne de traumatisme sau muschi care comprima prima (superioara) coasta. Chirurgul poate indeparta zonele musculare care produc compresia si poate repara vasele de sange comprimate. Prima coasta, cea superioara, poate fi indepartata daca astfel se poate elimina compresia.
In cadrul acestei abordari, chirurgul face o incizie sub clavicula si deasupra pieptului. Aceasta procedura poate fi utilizata pentru tratarea venelor comprimate care au nevoie de interventii mai ample.
La persoanele cu sindrom de apertura toracica venoasa sau arteriala, chirurgul poate administra medicamente care dizolva cheagurile de sange inainte de procedura de decompresie toracica. De asemenea, in unele cazuri, medicul poate efectua o procedura pentru a elimina un cheag sau pentru a reface vena sau artera inainte de decompresia toracica.
In caz de sindrom de apertura toracica arteriala, chirurgul poate inlocui artera deteriorata cu o bucata de artera preluata dintr-o alta parte a corpului (grefa) sau cu o grefa artificiala.
Daca simptomele nu sunt tratate la timp, pacientul ar putea dezvolta leziuni nervoase progresive si ar putea fi supus astfel unei interventii chirurgicale. Medicii recomanda interventia chirurgicala pentru a trata sindromul de apertura toracica numai in cazul in care problema nu a fost vindecata prin alte metode si remedii. Interventia chirurgicala prezinta riscuri mai mari decat alte tratamente si este posibil sa nu va trateze intotdeauna simptomele.
Daca nu este tratata timp de ani de zile, sindromul de apertura toracica poate provoca leziuni neurologice permanente. De aceea este important ca un specialist sa va evalueze simptomele si sa le trateze la timp. O alta varianta ar fi sa luati masuri pentru a preveni aparitia bolii.
Daca sunteti predispusi la aceasta afectiune, evitati miscarile repetitive si nu ridicati obiecte grele. Daca aveti kilograme in plus, puteti preveni sau ameliora simptomele sindromului de apertura toracica prin pierderea in greutate.
Chiar daca nu aveti simptome ale sindromului de evacuare toracica, evitati sa tineti genti sau pungi grele pe umar, deoarece acest lucru poate creste presiunea pe apertura toracica. Faceti zilnic miscari de intindere si exercitii care va mentin puternici muschii umarului.
Intinderile zilnice care se concentreaza asupra pieptului, gatului si umerilor pot imbunatati forta musculara a umarului si pot preveni sindromul de apertura toracica.
Referinte: