Intoxicatia alimentara – simptome, tratament, preventie

Intoxicatia alimentara este o infectie gastro-intestinala produsa prin consu­marea alimentelor care contin bacterii, toxine, paraziti, virusuri sau substante chimice daunatoare. Mai multe despre intoxicatia alimentara puteti afla din textul urmator.

Cuprins:

1. Ce este intoxicatia alimentara?
2. Simptome: cum recunosti intoxicatia alimentara
3. Intoxicatie alimentara vs indigestie: cum faci diferenta?
4. Intoxicatia alimentara la copii
5. Cauze: cum se contamineaza alimentele
6. Diagnostic
7. Tratament
8. Masuri de preventie

Ce este intoxicatia alimentara?

Dureri de burta, diaree, stari de voma si/sau ameteala? Starea data de acestea este extrem de neplacuta, iar simptomele pot ascunde o afectiune cunoscuta. Intoxicatia alimentara este o boala provocata de alimente improprii consumului. Ingerarea mancarurilor care contin o toxina, un agent chimic sau un agent infectios (cum ar fi o bacterie, un virus sau un parazit) poate provoca efecte adverse in organism. Aceste simptome pot fi legate de tractul gastrointestinal provocand varsaturi si diaree sau pot implica alte organe, cum ar fi rinichii, creierul sau muschii. Printre cele mai frecvente cauze ale intoxicatiei alimentare sunt bacteriile de tipul Campylobacter, Salmonella, Escherichia coli si listeria, precum si virusurile de tip Norwalk.

In mod obisnuit, majoritatea afectiunilor cauzate de alimente provoaca voma si diaree care tind sa fie scurte si rezolvate pe cont propriu. Pot aparea, insa, deshidratarea si tulburari ale electrolitilor. Se estimeaza ca aproximativ 48 de milioane de persoane se imbolnavesc in fiecare an de maladii legate de alimente, ducand la 128.000 de spitalizari si la 3.000 de decese.

Simptome: cum recunosti intoxicatia alimentara

Toxinfectiile alimentare prezinta simptome evidente. Acestea pot varia in functie de sursa infectiei. Durata de timp pentru aparitia simptomelor depinde de sursa infectiei, dar poate varia de la o ora pana la 28 de zile. Unele bacterii cauzeaza in mod obisnuit eruptii ale pielii, cum ar fi bubitele.

Cazurile obisnuite de intoxicatie alimentera vor include de obicei cel putin trei dintre urmatoarele simptome:

• crampe abdominale
• diaree
• varsaturi
• pierderea poftei de mancare
• febra usoara
• slabiciune
• greata
• dureri de cap

Simptomele de intoxicatie alimentara care poate pune viata in pericol includ:

• diareea persistenta mai mult de trei zile
• febra mare
• dificultati de vedere sau de vorbire
• simptome de deshidratare severa, printre care gura uscata si dificultati in retinerea lichidelor
• urinari cu sange

Daca prezentati oricare dintre aceste simptome, trebuie sa va adresati imediat medicului.

intoxicatie alimentara

Intoxicatie alimentara vs indigestie: cum faci diferenta?

Daca stomacul este deranjat sau persoana in cauza prezinta arsuri la stomac, balonare sau gaze, dar fara varsaturi sau diaree, cel mai probabil este vorba de indigestie, nu de o infectie.

Dupa cum va spuneam, simptomele intoxicatiei alimentare sunt urmatoarele:

• crampe abdominale
• diaree
• varsaturi
• pierderea poftei de mancare
• febra usoara
• slabiciune
• greata
• dureri de cap

In schimb, indigestia este adesea un semn al unei tulburari digestive cum ar fi boala numita reflux gastroesofagian, ulcer sau boala vezicii biliare, mai degraba decat o conditie proprie. Chiar si tratamentul se recomanda in functie de cauza.

Simptomele care ar putea aparea in cazul indigestiei:

• balonare
• eructatii (ragaieli)
• gaze
• greata si varsaturi
• un gust acid in gura
• senzatia de preaplin in timpul sau dupa masa
• Bolboroseli ale stomacului
• senzatii de arsuri in stomac sau in burta
• durere de burta

Aceste simptome ar putea fi mai accentuate atunci cand sunteti stresati. Daca inghiti prea mult aer atunci cand mancati, puteti inrautati balonarea si eructatiile.

Pe langa indigestie, oamenii pot acuza si senzatii de arsuri puternice in piept. Acestea apar cand acidul gastric se ridica pana in esofag.

Intoxicatia alimentara la copii

Intoxicatia alimentara poate aparea la oricine, insa copiii mai mici de 5 ani au riscuri mai mari de imbolnavire. Acest lucru se intampla deoarece sistemele lor imunitare nu sunt, inca, la fel de bine antrenate in lupta impotriva germenilor. In plus, cei mici nu au suficient acid gastric, care nu numai ca descompuna alimentele, dar poate sa si ucida germenii.

Situatia este mai complicata in cazul copiilor pentru ca acestia au corpuri mai mici, iar diareea si varsaturile repetate pot avea un impact major si rapid asupra lor. De aceea, este nevoie de precautie.

Simptome

In mod obisnuit, semnele pot aparea oricand dupa primele 30 de minute pana la 2 zile dupa ce alimentele au fost consumate. Pot aparea unul sau mai multe dintre urmatoarele simptome:

• greata
• varsaturi
• diaree
• febra
• stomac deranjat
• crampe si durere de burta
• slabiciune
• durere de cap

Tratamente recomandate copiilor

In majoritatea cazurilor, copilul isi va reveni fara tratament. Este, totusi, indicat ca parintii sa ia legatura cu medicul daca apar semnele intoxicatiei alimentare.

Daca cel mic varsa toate lichidele pe care le consuma sau prezinta semne de deshidratare, poate fi necesara transportarea la spital pentru a compensa lichidele pierdute si pentru a restabili nivelul de electroliti.

Cauze: cum se contamineaza alimentele

Exista multe cauze ale intoxicatiei alimentare. Acestea pot fi clasificate in functie de rapiditatea aparitiei simptomelor dupa ce au fost consumate alimentele potential contaminate. Mai precis, in functie de perioada de incubatie de la momentul in care alimentele intra in organism pana cand simptomele incep sa apara. Cum sunt clasificate acestea:

Perioada scurta de incubatie, de la mai putin de 16 pana la 24 de ore

Cauze chimice

• Intoxicatia scromboida apare, de obicei, din cauza depozitarii sau prepararii precare a pestelui. Persoana afectata va prezenta inrosire, dificultati de respiratie si dificultati la inghitire in decurs de 1-2 ore de la masa.
• Ciguatera este o alta intoxicatie care apare dupa consumarea unor pesti, cum ar fi grouper sau baracuda. Simptomele includ varsaturi si diaree, dureri musculare si tulburari neurologice, inclusiv dureri de cap, amorteala, furnicaturi, halucinatii si dificultati de echilibru (ataxie).
• Ingerarea ciupercilor poate provoca simptome initiale, cum ar fi varsaturi si diaree. Consumarea ciupercilor Amanita poate provoca insuficienta hepatica si de rinichi, ducand pana la deces.

Bacterii

• Intoxicatia cu stafilococul auriu apare din cauza unei toxine care se formeaza in produsele alimentare inainte de a fi consumata. In acest caz, apar varsaturi in decurs de 1 pana la 6 ore dupa consumarea alimentelor contaminate.
• Bacillus cereus este o infectie care apare dupa consumarea orezului slab gatit sau a branzei.
• Clostridium perfringens produce un spor care poate sa germineze in carnea gatita care a fost depozitata intr-un mediu prea cald. In decurs de 8 pana la 12 ore, poate provoca diaree puternica.

Perioada intermediara de incubare, intre 1-3 zile

Infectiile intestinului gros sau ale colonului pot provoca diaree cu sange, asociata cu crampe si dureri abdominale.

• Potrivit statisticilor, Campylobacter este cauza principala a afectiunilor provocate de alimente.
• Shigella spp contamineaza alimentele si apa si provoaca dizenterie (diaree severa care contine adesea mucus si sange).
• Infectiile cu Salmonella apar adesea din cauza folosirii precare a carnii de pasare si a oualor. La persoanele cu sistem imunitar slabit, inclusiv la varstnici, infectia poate intra in sange si poate provoca infectii potential periculoase pentru viata.
• Vibrio parahaemolyticus poate contamina crustaceele de apa sarata si poate provoca diaree apoasa.

Diareea datorata infectiei intestinului subtire nu tinde sa prezinte sangerari, dar infectiile pot afecta atat intestinul mic cat si pe cel mare in acelasi timp.

• Escherichia coli (enterotoxigenic) este cea mai frecventa cauza a diareei calatorului.
• Vibrio cholerae, de multe ori din cauza consumului de alcool contaminat, produce o diaree voluminoasa apoasa asemanatoare cu apa de orez.
• Botulismul este cauzat de toxina botulinica de Clostridium, iar persoanele afectate poate prezenta febra, varsaturi, diaree usoara, amorteala si slabiciune care duc la paralizie.

Perioada lunga de incubatie, de la 3 pana la 5 zile

• Escherichia coli entero-hemoragice (in special E. coli 0157: H7) pot provoca inflamatia colonului, producand scaune cu sange. Toxinele din bacterii intra in sange si distrug celulele rosii din sange. In plus, toxinele provoaca insuficienta renala si uremie.
• Yersinia enterocolitica poate provoca inflamatia ganglionilor limfatici in mucoasa abdomenului si poate imita apendicita.

Perioada foarte lunga de incubatie, de pana la o luna

Paraziti

• Giardia poate aparea dupa ce a fost ingerata apa din lacuri sau rauri, apa care a fost contaminata de catre oile care au pasunat, de exemplu. De asemenea, poate fi transmisa de la o persoana la alta.
• Amoebiaza se intalneste in apa potabila contaminata, de obicei in climatul tropical si poate fi transmisa de la o persoana la alta.
• Trichineloza apare din cauza unei infectii de la consumul de carne de porc sau vanat salbatic, cum ar fi carnea de urs. In afara de febra si dureri gastrointestinale, simptomele includ dureri musculare, umflaturi ale fetei si sangerari in jurul ochilor si sub unghii.

Diagnostic

Examinarea fizica

Examinarea fizica incepe prin verificarea semnelor vitale ale pacientului (tensiunea arteriala, rata de puls si temperatura). Semnele clinice ale deshidratarii includ: piele uscata, ochi adanciti, gura uscata si lipsa transpiratiei in axile. La sugari mai pot aparea: tonusul muscular scazut si alaptarea proasta

Testele de sange

Testele de sange de rutina nu sunt comandate de obicei daca exista doar varsaturi si diaree. La pacientii cu deshidratare semnificativa, medicul poate dori sa verifice nivelurile de electroliti din sange, precum si functia renala. Daca exista ingrijorare cu privire la sindromul hemolitic uremic, poate fi comandata o analiza de sange pentru a verifica celulele rosii, celulele albe si numarul de trombocite. Daca exista ingrijorare cu privire la hepatita, pot fi comandate teste specifice.

Probele de scaun

Acestea pot fi utile, in special, daca exista ingrijorari legate de infectiile cauzate de Salmonella, Shigella si Campylobacter. Acest lucru este valabil mai ales cand pacientul prezinta diaree cu sange, considerata a fi una din cauzele infectiei. Probele de scaun pot fi examinate si daca exista ingrijorare cu privire la o infectie cu paraziti.

Teste imunologice

In functie de cauza suspectata a intoxicatiei alimentare, exista cateva teste imunologice (de exemplu, detectarea toxinelor Shiga). Cyclospora poate fi detectata in scaun folosind testarea moleculara numita reactie in lant a polimerazei.

intoxicatie alimentara

Tratament

• Mentinerea unei hidratari bune este prioritara in tratarea intoxicatiei alimentare. Spitalizarea poate fi o solutie daca pacientul este deshidratat sau daca are alte afectiuni medicale.
• Medicamentele pot fi prescrise pentru a ajuta la gestionarea greturilor si varsaturilor.
• Medicamentele pentru scaderea frecventei diareei pot fi indicate. Daca se suspecteaza intoxicatii alimentare, este recomandata consultarea unui medic, deoarece acestea pot cauza probleme suplimentarepacientului.
• Cu exceptia infectiilor specifice, antibioticele nu sunt prescrise in tratarea majoritatii intoxicatiilor alimentare. Adesea, medicul va decide asupra administrarii acestora in functie de intensitatea simptomelor bolii, starea de sanatate a pacientului si posibila afectare a organelor.

Remedii naturale

Cheia ingrijirii la domiciliu este mentinerea hidratarii. O persoana poate pierde o cantitate semnificativa de lichid prin diaree si / sau varsaturi, iar aceste lichide trebuie inlocuite. Persoanele care prezinta semne de deshidratare, cum ar fi urinarea slaba, ameteli sau mucoase uscate, trebuie sa consulte de urgenta un specialist.

Masuri de preventie

Masurile de prevenire a toxiinfectiilor alimentare au la baza aceleasi principii, indiferent de etiologia vizata, cunoscute sub numele de ”Cele 10 reguli de aur pentru pregatirea corecta a alimentelor”, stabilite de Organizatia Mondiala a Sanatatii:

• Alegerea unor alimente corect prelucrate;
• Prelucrarea completa a hranei;
• Consumarea alimentelor imediat dupa pregatirea lor;
• Pastrarea corecta a alimentelor preparate/gatite
• Reincalzirea integrala a alimentelor preparate/gatite;
• Evitarea contactului intre alimentele crude neprelucrate si cele preparate/gatite;
• Spalarea repetata a mainilor, nu numai dupa utilizarea toaletei si inainte de masa
• Pastrarea unei curatenii meticuloase pe toate suprafetele din bucatarie;
• Protejarea alimentelor fata de accesul insectelor, rozatoarelor si a altor animale;
• Folosirea doar a apei potabile la prepararea alimentelor.

Metodele de prevenire sunt simple si la indemana oricui. Riguros aplicate, va scutesc de multa suferinta. Atitudinea fiecarei persoane este, si in acest caz, hotaratoare pentru apararea sanatatii tuturor.

Recomandari

Pentru prevenirea toxiinfectiilor alimentare si a altor boli cu transmitere digestiva aveti grija la:

• evitarea prepararii alimentelor cu mai mult de 2-3 ore inaintea consumului, in cazul in care nu se pot asigura conditiile de temperatura necesare pastrarii alimentelor preperate;
• asigurarea pastrarii alimentelor la temperaturi de 4-8 grade C in cazul alimentelor ce vor fi consumate la mai mult de 2-3 ore de la preperare (refrigerare);
• consumarea alimentelor pregatite pentru sugari imediat dupa prepararea lor fara a fi reincalzite sau pastrate in frigider;
• in cazul alimentelor gatite, asigurarea unei temperaturi de preparare de peste 70 grade C;
• evitarea contactului intre alimentele nepreparate si cele preparate;
• spalarea atenta a recipientelor in care se realizeaza prepararea si pastrarea alimentelor;
• spalarea atenta a mainilor inainte de prepararea alimentelor, inainte de fiecare masa si dupa folosirea toaletei;
• evitarea prepararii alimentelor de catre persoane care prezinta o leziune sau infectie (panaritiu) la nivelul mainilor/degetelor, in cazul in care acest lucru nu este posibil, asigurarea unui pansament steril care sa izoleze complet leziunea/infectia de exterior;
• spalarea atenta a fructelor, zarzavaturilor si verdeturilor in cazul in care acestea se vor consuma crude;
• pastrarea in conditii de maxima igiena a tuturor suprafetelor destinate prepararii alimentelor;
• asigurarea conditiilor necesare evitarii oricarui contact intre alimentele destinate consumului si insecte sau alte animale;
• folosirea doar a surselor sigure de apa potabila pentru prepararea alimentelor si consumul uman; o atentie deosebita trebuie acordata apei folosite la prepararea alimentelor pentru copii;
• fierberea apei este obligatorie in cazul in care exista indoieli asupra calitatii surselor de apa potabila ce sunt folosite pentru consumul uman si prepararea alimentelor;
• evitarea consumarii alimentelor vandute pe strada precum inghetata, prajituri, produse de patiserie, hot-dog, mici, hamburger, etc.;
• fierberea laptelui in cazul in care acesta nu este pasteurizat.

Referinte:

https://www.medicinenet.com/food_poisoning/article.htm#what_is_food_poisoning

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/food-poisoning/symptoms-causes/syc-20356230

https://www.healthline.com/health/food-poisoning

https://www.healthline.com/health/digestive-health/stomach-bug-or-food-poisoning

https://www.webmd.com/food-recipes/food-poisoning/food-poisoning-in-children-what-to-know#1

https://www.webmd.com/heartburn-gerd/indigestion#1