Intolerantele alimentare – unele persoane se pot confrunta cu intolerante alimentare, cand organismul nu este capabil sa digere corect anumite alimente. Iata care sunt cele mai comune intolerante alimentare.
1. Ce este o intoleranta alimentara?
2. Simptome
3. Cele mai comune intolerante alimentare
4. Sfaturi pentru persoanele cu intolerante alimentare
Termenul „hipersensibilitate alimentara” se refera atat la alergiile alimentare, cat si la intolerantele alimentare. O intoleranta alimentara nu este acelasi lucru cu o alergie alimentara, desi unele simptome pot fi similare. Cand aveti o intoleranta alimentara, simptomele incep de obicei la cateva ore de la consumul alimentelor responsabile. Cu toate acestea, simptomele pot sa apara uneori dupa aproximativ 48 de ore si pot dura ore sau chiar zile, ceea ce face ca alimentele „vinovate” sa fie dificil de identificat. In timp ce simptomele intolerantelor alimentare variaza, ele implica cel mai adesea sistemul digestiv, pielea si sistemul respirator.
Intoleranta alimentara este mai degraba un raspuns al sistemului digestiv decat un raspuns al sistemului imunitar. Apare atunci cand anumite elemente din alimente irita sistemul digestiv sau cand organismul nu este in masura sa digere sau sa descompuna in mod corespunzator alimentele. Intoleranta la lactoza este cea mai frecventa intoleranta alimentara.
Simptomele frecvente ale intolerantelor alimentare includ:
Intolerantele alimentare sunt diagnosticate in mod obisnuit prin diete de eliminare special concepute pentru a restrange lista alimentelor care pot cauza simptomele sau prin alte metode de testare. Dietele de eliminare presupun eliminarea alimentelor cel mai frecvent asociate cu intolerantele alimentare pentru o perioada de timp, pana cand simptomele dispar. Alimentele sunt apoi reintroduse pe rand, in timp ce se urmaresc simptomele. Acest tip de dieta ii ajuta pe oameni sa identifice acele alimente care cauzeaza simptome.
In caz de intoleranta alimentara, cantitatea de alimente pe care o consuma o persoana determina gravitatea simptomelor.
Aceste afectiuni au unele simptome in comun. In timp ce o alergie alimentara rezulta dintr-o reactie a sistemului imunitar la un anumit aliment, o intoleranta alimentara implica sistemul digestiv, mai degraba decat sistemul imunitar. In caz de intoleranta alimentara, cantitatea de alimente pe care o consuma persoana este legata de gravitatea simptomelor. Pe de alta parte, in caz de alergie alimentara, chiar si o cantitate mica de alimente poate declansa o reactie alergica severa.
O alergie alimentara este o reactie a sistemului imunitar – sistemul imunitar identifica gresit proteinele care se gasesc in alimente ca pe o amenintare si poate declansa simptome alergice, cum ar fi eruptii cutanate, respiratie suieratoare si mancarime, dupa ce ati mancat chiar si o cantitate mica de aliment (aceste simptome apar de obicei rapid). Alergiile alimentare obisnuite la adulti includ alergia la peste si crustacee si alergia la nuci.
O intoleranta alimentara NU implica sistemul imunitar – nu exista nicio reactie alergica si nu pune viata in pericol, provoaca simptome care apar treptat, adesea la cateva ore dupa ce ati mancat alimentele respective si are ca rezultat simptome numai daca mancati o cantitate substantiala de alimente (spre deosebire de alergie, unde doar anumite urme de aliment pot declansa o reactie).
Care sunt cauzele intolerantelor alimentare? Intolerantele alimentare apar daca organismul este incapabil sa digere un anumit aliment. Aceasta problema poate sa apara din cauza lipsei enzimelor digestive sau a sensibilitatii la anumite substante chimice. Intolerantele sunt adesea legate de anumite elemente din alimente, cum ar fi:
Organismul foloseste enzime digestive pentru a descompune alimentele. Daca unei persoane ii lipsesc anumite enzime, este posibil ca organismul sa fie mai putin capabil sa digere anumite alimente. Lactoza este un zahar care se gaseste in lapte. Persoanele cu intoleranta la lactoza nu au suficienta lactaza, o enzima care descompune lactoza in molecule mai mici pe care organismul le poate absorbi cu usurinta prin intestin. Daca lactoza ramane in tractul digestiv, aceasta poate provoca spasme, dureri de stomac, balonare, diaree si gaze. Se estimeaza ca 65% din populatia lumii are probleme cu digestia lactozei.
Fructoza este un zahar prezent in fructe, unele legume si miere. Intoleranta la fructoza poate fi din cauza lipsei unei enzime, desi acest lucru este rar. In astfel de cazuri, este cunoscuta sub numele de intoleranta ereditara la fructoza. Malabsorbtia fructozei, in care organismului ii lipseste o proteina care ii permite sa absoarba zaharul din intestin, este mult mai frecventa. In acest caz, fructoza din alimente fermenteaza in intestin, ducand la gaze, senzatie de plenitudine, balonare, crampe si diaree.
Fructoza malabsorbita se deplaseaza catre intestinul gros, unde este fermentata de bacteriile intestinale, provocand disconfort digestiv. Persoanele cu intoleranta la fructoza sunt adesea sensibile si la alte elemente FODMAP si pot beneficia de pe urma unei diete cu continut scazut in elemente FODMAP.
Glutenul este o proteina care se gaseste in unele cereale, inclusiv grau, orz si secara. O persoana cu intoleranta la gluten se confrunta cu disconfort, cum ar fi durere, balonare sau greata, dupa ce a mancat alimente care contin gluten. Intoleranta la gluten este, de asemenea, asociata cu simptome nedigestive, cum ar fi:
Intoleranta la gluten este diferita de boala celiaca – aceasta din urma este un raspuns al sistemului autoimun la gluten, iar alergia la grau este un raspuns alergic la proteinele din grau. Cu toate acestea, simptomele acestor afectiuni pot fi similare. Intoleranta la gluten este, de asemenea, cunoscuta sub numele de sensibilitate la gluten nonceliaca. Simptomele bolii celiace si ale intolerantei la gluten se reduc de obicei atunci cand o persoana elimina glutenul din dieta.
Alergiile la grau sunt adesea confundate cu boala celiaca din cauza simptomelor similare. Ele difera prin faptul ca alergiile la grau genereaza un anticorp ce duce la alergii la proteinele din grau, in timp ce boala celiaca este cauzata de o reactie imuna anormala la gluten in special.
Salicilatii sunt compusi care se gasesc in multe alimente de origine vegetala, inclusiv fructe, legume, ierburi si condimente. Sunt, de asemenea, frecvent intalniti in aromele si conservantii artificiali, inclusiv in pastele de dinti, guma de mestecat si bomboane. Desi cantitatile excesive de salicilati pot provoca probleme de sanatate, majoritatea oamenilor nu au nicio problema in ceea ce priveste consumul unor cantitati normale de salicilati care se gasesc in alimente. Cu toate acestea, unii oameni sunt extrem de sensibili la acesti compusi si dezvolta reactii adverse atunci cand consuma chiar si cantitati mici.
Simptomele pot include:
Desi eliminarea completa a salicilatilor din dieta este imposibila, cei cu intoleranta la salicilati ar trebui sa evite alimentele bogate in salicilati precum condimentele, cafeaua, stafidele si portocalele, precum si produsele cosmetice si medicamentele care contin salicilati.
Aminele sunt produse de bacterii in timpul depozitarii si fermentarii alimentelor si se gasesc intr-o varietate de alimente. Desi exista multe tipuri de amine, histamina este cel mai frecvent asociata cu intolerantele alimentare. Histamina este o substanta chimica ce joaca un rol in sistemul imunitar, digestiv si nervos. Ajuta la protejarea organismului de infectii prin crearea unui raspuns inflamator rapid la alergeni. Acest lucru declanseaza stranutul, mancarimea si secretiile oculare, pentru a excreta potentialii invadatori daunatori.
In cazul celor fara intoleranta, histamina este usor metabolizata si eliminata. Cu toate acestea, unele persoane nu pot sa descompuna histamina in mod corespunzator, si rezulta acumularea sa in organism. Cel mai frecvent motiv al intolerantei la histamina este o functie afectata a enzimelor responsabile de descompunerea histaminei – diamin oxidaza si N-metiltransferaza.
Simptomele intolerantei la histamina includ:
Persoanele cu intoleranta la histamina ar trebui sa evite sau sa limiteze alimentele bogate in histamina, inclusiv:
FODMAP este o abreviere care inseamna oligo-, di-, mono-zaharide si polioli fermentabili. Acestia sunt un grup de carbohidrati cu lant scurt care se gasesc in mod natural in multe alimente ce pot provoca disconfort gastric. Aceste elemente sunt slab absorbite in intestinul subtire si se deplaseaza catre intestinul gros, unde sunt utilizate ca o forma de „combustibil” pentru bacteriile intestinale. Bacteriile descompun sau „fermenteaza” elementele FODMAP, care produc gaze si provoaca balonare si disconfort. Acesti carbohidrati au, de asemenea, proprietati osmotice, adica atrag apa in sistemul digestiv, provocand diaree si disconfort.
Simptomele unei intolerante la elementele FODMAP includ:
Intolerantele FODMAP sunt foarte frecvente la persoanele cu sindrom de colon iritabil.
Sulfitii sunt substante chimice care sunt utilizate in principal drept conservanti in alimente, bauturi si unele medicamente. De asemenea, pot fi gasiti in mod natural in unele alimente, cum ar fi strugurii si branzeturile. Sulfitii sunt adaugati in alimente precum fructele uscate si vinul pentru a preveni deteriorarea cauzata de bacterii. In general, oamenii pot tolera sulfitii din alimente si bauturi, dar unii sunt sensibili la aceste substante chimice.
Sensibilitatea la sulfiti este mai frecventa la persoanele cu astm, dar nu numai. Simptomele frecvente ale sensibilitatii la sulfiti includ:
Sulfitii pot provoca uneori constrictia cailor respiratorii la pacientii astmatici cu sensibilitate la sulfiti si, in cazuri severe, pot duce la reactii care pun viata in pericol.
Majoritatea studiilor arata ca putini aditivi provoaca probleme si ca aceste probleme afecteaza relativ putine persoane. Producatorii de alimente folosesc adesea aditivi pentru a potenta aromele, pentru a face alimentele sa para mai atragatoare si pentru a creste durata de valabilitate. Exemple de aditivi alimentari includ:
In general, doar cativa aditivi pot cauza probleme:
Unele alimente contin substante chimice naturale, care au un efect toxic asupra oamenilor, provocand diaree, greata, eruptii cutanate si varsaturi. De exemplu, fasolea gatita prea putin contine aflatoxine care pot provoca probleme digestive. Fasolea complet gatita nu are astfel de toxine. In mod similar, ingestia anumitor tipuri de peste poate duce la o reactie toxica – ce apare din cauza consumului de peste cu un continut ridicat de histamina ca urmare a depozitarii sau gatirii necorespunzatoare.
Cofeina este o substanta chimica ce se gaseste intr-o varietate de bauturi, inclusiv cafea, ceai si bauturi energizante. Este un stimulent, ceea ce inseamna ca reduce oboseala si creste vigilenta atunci cand este consumata. Asta prin blocarea receptorilor pentru adenozina, un neurotransmitator care regleaza ciclul somn-veghe si provoaca somnolenta. In general, adultii pot consuma in siguranta pana la 400 mg de cofeina pe zi, fara efecte secundare. Cu toate acestea, unii oameni sunt mai sensibili la cofeina si au reactii chiar si dupa ce au consumat o cantitate mica.
Aceasta hipersensibilitate la cofeina a fost legata de genetica, precum si de o scadere a capacitatii de a metaboliza si excreta cofeina. Sensibilitatea la cofeina este diferita de o alergie la cofeina, care implica sistemul imunitar. Persoanele cu hipersensibilitate la cofeina pot prezenta urmatoarele simptome dupa ce au consumat chiar si o cantitate mica de cofeina:
O intoleranta alimentara este uneori dificil de identificat, deoarece este posibil sa puteti consuma cantitati mici dintr-un aliment fara a avea probleme. In schimb, simptomele pot aparea numai dupa ce ati consumat o portie mare sau daca mancati acele alimente frecvent. Cel mai bun mod de a identifica alimentele cu probleme este sa tineti un jurnal alimentar detaliat. Scrieti ceea ce mancati la fiecare masa – alimente si portii individuale – apoi enumerati orice simptome care apar si evaluati intensitatea pe o scara de la 1 la 10 (1 fiind „fara reactie” si 10 fiind „reactie foarte severa”). Notati in jurnal timp de 2-4 saptamani si apoi examinati, pentru a gasi o legatura intre alimente, portii si simptome comune.
Odata ce ati identificat unul sau mai multe alimente care coincid cu simptomele, eliminati-le din dieta – dieta de eliminare. Dupa cateva zile, adaugati in dieta doar unul dintre alimentele respective si monitorizati reactia. Daca simptomele revin, inseamna ca respectivul aliment se gaseste pe lista intoleratelor.
In afara de intoleranta la lactoza si boala celiaca, nu exista teste precise, fiabile si validate pentru a identifica intolerantele alimentare. Cel mai bun instrument de diagnosticare este o dieta de eliminare. Luati in considerare vizita la un dietetician pentru a va asigura ca primiti toti nutrientii zilnici recomandati in timp ce efectuati acest proces.
Este important ca dietele de eliminare sa fie temporare, doar pentru o perioada scurta de timp, sub supraveghere medicala, ca instrument de diagnostic. Dietele restrictive prelungite pot duce la probleme de nutritie, in special la copii. Nu exista tratament pentru intoleranta alimentara, dar simptomele pot fi evitate prin eliminarea alimentelor care cauzeaza probleme din dieta, avand grija, in acelasi timp, sa inlocuiti acele alimente cu altele care sa ofere aceiasi nutrienti.
Referinte:
(1) https://www.healthline.com/nutrition/common-food-intolerances
(2) https://www.nhs.uk/conditions/food-intolerance/
(3) https://www.medicalnewstoday.com/articles/263965
(4) https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/food-allergy/expert-answers/food-allergy/faq-20058538
(5) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6682924/
(6) https://www.aaaai.org/conditions-and-treatments/conditions-dictionary/food-intolerance