Neurologie – Studiul bolilor neurologice
În Romania, incidența bolilor neurologice este foarte mare, pe primul loc situându-se accidentul vascular cerebral (AVC). Următoarele locuri – în domeniul neuroregenerării – sunt ocupate de boala Alzheimer și de boala Parkinson.
„România se află printre țările cu cel mai mare risc de accidente vasculare cerebrale. În țara noastră, incidența accidentelor vasculare cerebrale este de 3-4 ori mai mare decât în țările din vestul Europei. Cauzele: oamenii au un mod de viață greșit, hipertensiunea arterială, diabetul, obezitatea au o incidență crescută și mulți români neglijează aceste suferințe, activitatea fizică este deficitară, populația nu este atentă să meargă la controale medicale periodice. În plus, îmbătrânirea populației aduce cu sine un risc crescut pentru tulburările cognitive cronice, ce au drept consecință finală demența, cum sunt boala Alzheimer sau Parkinson”, a declarat prof. dr. Dafin Mureșanu, președinte al Societății de Neurologie din România (SNR) și președintele Societății pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității (SSNN).
Disfuncțiile neuro-psihice afectează 38% din populația Europei
Bolile neurologice și terapiilor moderne de neuroreabilitare au fost în centrul celei de-a doua ediții a Congresului European de Neuroreabilitare, desfășurat la București, în perioada 26-28 iunie.
Datele prezentate în cadrul evenimentului arată că disfuncțiile neuro-psihice afectează mai mult de 160 milioane de europeni – adică 38% din populația Europei – în fiecare an, conform unui raport al European Brain Council și European College of Neuropsycopharmacology din 2011. Acest raport are la bază un review sistematic, condus de Hans-Ulirch Wittchen, ce a arătat că 27% din populația adultă (cuprinzând persoane cu vârsta între 18-65 de ani) a suferit la un moment dat, pe parcursul ultimului an, o tulburare psihică (pihoze, anxietate, tulburări ale comportamentului alimentar). Prevalența bolilor neuro-psihice este mai crescută în rândul femeilor (cu excepția abuzului de alcool) 33,2:21,7.
Afecțiunile neurologice și psihiatrice nu au putut fi grupate în categorii diferite, ele manifestându-se, de multe ori, simultan la același pacient. Astfel nu a fost posibilă determinarea separată a prevalenței lor.
Bolile neuro-psihice, cea mai mare problemă de sănătate publică
Luând în considerare anii trăiți cu dizabilitate și moarte prematură, gradul de reintegrare socială și profesională, costurile suportate de sistemele de sănătate, afecțiunile neuro-psihice reprezintă cea mai importantă problemă de sănătate în Europa.
Afecțiunile care determină cele mai mari dizabilități sunt depresia, demența, abuzul de alcool și accidentele vasculare.
S-a estimat că aproximativ 83 de milioane de oameni suferă de boli neuro-psihice, dar și acest număr subestimează numărul real al pacienților, având în vedere faptul că au fost luate în considerare doar persoanele sub 65 de ani.
Afecțiunile neuro-psihice determină 19% din cazurile cu dizabilități, comparativ cu procentul de dizabilități secundare afecțiunilor cardio-vasculare – 4%. Dintre acestea cele mai severe sunt: tulburarea depresivă (5,6% din anii trăiți cu dizabilitate și moarte prematură), dependența etanolică (3,3%), automutilările (2%), boala Alzheimer și alte demențe (2%).
Afecțiunile neurologice și psihiatrice sunt, de departe, cele mai frecvente afecțiuni cronice. Sunt principala cauză care determină ani trăți cu dizabilitate – 39,7% din cazuri.
Rata anilor trăiți cu dizabilitate la 100 000 persoane a rămas constantă în timp, dar a crescut constant cu vârsta. Tulburările depresive determină singure 12,4% din rata anilor trăiți cu dizabilitate, dependența de alcool –6,8% , boala Alzheimer și alte demențe – 3,9%, iar schizofrenia și tulburările bipolare – 2,3% din rata anilor trăiți cu dizabilitate.
Bolile neuropsihice determină cheltuieli importante din partea sistemelor de sănătate, în 2010 alocându-se 798 miliarde de euro pentru aceste patologii. Mare parte din această sumă e reprezentată de cheltuieli directe (37% costuri de îngrijire medicală, 23% cheltuieli ne-medicale), iar 40% sunt pierderi datorate slabei reintegrări profesionale.
