Ce este gastroenterologia?

Gastroenterologia este specialitatea medicala care asigura diagnosticarea si tratarea afectiunilor esofagului, stomacului, intestinului subtire, colonului si rectului, pancreasului, vezicii biliare, cailor biliare si ficatului. Implica o intelegere detaliata a actiunii normale (fiziologia) a organelor gastro-intestinale, inclusiv tranzitul prin stomac si intestin (motilitatea), digestia si absorbtia nutrientilor in organism, indepartarea deseurilor din organism si functia ficatului ca organ digestiv.

Include afectiuni comune si importante, cum ar fi polipii si cancerul de colon, hepatita, refluxul gastroesofagian (arsuri la stomac), ulcerul peptic, colita, boala vezicii biliare si a tractului biliar, probleme nutritionale, sindromul intestinului iritabil (IBS) si pancreatita.

Tulburari gastrointestinale

Tulburarile gastrointestinale includ afectiuni precum constipatia, sindromul intestinului iritabil, hemoroizii, fisurile anale, abcesele perianale, fistulele anale, infectiile perianale, diverticulita, colita, polipii colonului si cancerul. Multe dintre acestea pot fi prevenite sau poate fi redus riscul prin mentinerea unui stil de viata sanatos, practicarea obiceiurilor intestinale corecte si screening periodic pentru cancer.

Afectiunile gastro-intestinale functionale

Tulburarile functionale sunt cele in care tractul gastrointestinal (GI) pare normal, dar nu functioneaza corect. Acestea sunt cele mai frecvente probleme care afecteaza tractul gastrointestinal (inclusiv colonul si rectul). Constipatia si sindromul intestinului iritabil (IBS) sunt doua exemple comune.

Factorii care pot afecta tractul gastrointestinal si motilitatea includ:

• alimentatia saraca in fibre;
• sedentarismul;
• consumul crescut de lactate;
• stres;
• abtinerea de la defecare;
• supraconsumul de laxative, care in timp slabesc muschii intestinului;
• administrarea de medicamente antiacide care contin calciu sau aluminiu;
• utilizarea anumitor medicamente (in special antidepresive, suplimente de fier si medicamente analgezice cum sunt narcoticele);
• sarcina.

Constipatia

Constipatia inseamna dificultate in defecare sau in trecerea scaunelor. Acestea pot fi rare (mai putin de trei ori pe saptamana) sau incomplete. Constipatia este, de obicei, cauzata de consumul insuficient de fibre. Poate provoca scaune mici, dure si uneori probleme anale, cum ar fi fisuri si hemoroizi.

Sindromul intestinului iritabil (IBS)

Sindromul intestinului iritabil (numit si colon spastic, colon iritabil) este o afectiune in care muschiul colonului se contracta mai des decat la persoanele fara aceasta problema. Anumite alimente, medicamente si stresul emotional sunt unii factori care pot declansa sindromul intestinului iritabil.

Simptomele includ:

• dureri abdominale si crampe;
• gaze abdominale in exces;
• balonare;
• modificari de tranzit;
• constipatie care alterneaza cu diaree etc.

Tulburarile gastro-intestinale structurale

Tulburarile structurale sunt cele in care intestinul arata anormal si nu functioneaza corespunzator. Uneori, anomaliile structurale trebuie indepartate chirurgical. Exemple comune de tulburari structurale ale sistemului gastrointestinal includ hemoroizii, diverticulita, polipii colonului, cancerul de colon si boala inflamatorie intestinala.

Hemoroizi

Hemoroizii sunt vase de sange umflate in captuseala deschiderii anale. Sunt cauzati de excesul de presiune cronica in timpul unei miscari intestinale, diaree persistenta sau sarcina.

Exista doua tipuri de hemoroizi: interni si externi. Hemoroizii interni sunt vase de sange in interiorul deschiderii anale. Cand coboara in anus ca rezultat al efortului, devin iritati si incep sa sangereze. In cele din urma, hemoroizii interni pot cadea suficient pentru a cauza prolaps din anus.

Hemoroizii externi sunt venele de sange care se afla chiar sub piele, la exterior din anus. Uneori, dupa intindere, venele hemoroidale externe se umfla si se formeaza un cheag de sange sub piele.

Fisurile anale

Fisurile anale sunt leziuni sau crapaturi in mucoasa deschiderii anale. Cea mai obisnuita cauza a fisurii anale este trecerea unor scaune foarte dure sau apoase. Leziunea deschisa din captuseala anala expune muschii subiacenti care controleaza trecerea scaunului prin anus in afara corpului. O fisura anala este una dintre cele mai dureroase probleme, deoarece muschii expusi devin iritati de expunerea la scaun sau aer si duc la durere intensa si denzatie de arsura, sangerare sau spasm dupa miscari ale intestinului.

Abcese perianale

Abcesele perianale pot aparea atunci cand glandele anale mici care se deschid in interiorul anusului sunt blocate, iar bacteriile prezente intotdeauna in aceste glande cauzeaza o infectie. Cand se dezvolta puroi, se formeaza un abces.

Fistula anala

O fistula anala apare adesea dupa drenajul unui abces si este un pasaj anormal de la canalul anal pana la un orificiu din piele in apropierea deschiderii anusului. Deseurile de corp care circula prin canalul anal sunt deviate prin acest canal mic si ajung in piele, provocand mancarime si iritatii.

Alte infectii perianale

Uneori, glandele pielii din apropierea anusului se infecteaza si trebuie sa fie drenate. Chiar in spatele anusului, se pot forma abcese (numit chist pilonidal). Bolile cu transmitere sexuala care pot afecta anusul includ verucile anale, herpes, SIDA, Chlamydia si gonoreea.

Boala diverticulara

Diverticuloza este prezenta unor mici diveticuli in peretele muscular al intestinului gros care se formeaza in zonele slabite ale intestinului. Acestea apar de obicei in colonul sigmoid, in zona de inalta presiune a intestinului gros inferior.

Boala diverticulara este foarte frecventa si apare la 10% dintre persoanele de peste 40 de ani si la 50% dintre persoanele de peste 60 de ani. Diverticuloza rareori provoaca simptome.

Polipii de colon si cancerul

Aproape toate cancerele colorectale incep ca polipi, cresteri benigne (non-canceroase) in tesuturile care captusesc colonul si rectul. Cancerul se dezvolta atunci cand acesti polipi cresc, iar celulele anormale se dezvolta si incep sa invadeze tesutul din jur. Eliminarea polipilor poate preveni dezvoltarea cancerului colorectal. Aproape toti polipii precancerosi pot fi indepartati fara dureri folosind un tub flexibil luminat numit colonoscop. Cancerul mai avansat necesita tehnici chirurgicale mai complicate.

Cele mai multe cazuri de cancer colorectal sunt detectate in unul dintre cele patru moduri:

1. prin screening-ul persoanelor cu risc mediu de cancer colorectal incepand cu varsta de 50 de ani;
2. prin screening-ul persoanelor cu risc crescut de cancer colorectal (de exemplu, cei cu istoric familial sau cu antecedente personale de polipi sau cancer de colon);
3. prin examinarea intestinului la pacientii cu simptome;
4. controale periodice de rutina, in absenta simptomelor.

Colita

Exista mai multe tipuri de colita, afectiune care provoaca o inflamatie a intestinului. Acestea includ:

• colita infectioasa;
• colita ulcerativa;
• boala Crohn;
• colita ischemica (cauzata de lipsa de sange care duce la colon) etc.

Colita provoaca diaree, sangerare rectala, crampe abdominale si nevoia frecventa de a defeca.