Boli autoimune – pe scurt despre autoimunitate
O boala autoimuna este o afectiune in care sistemul imunitar ataca in mod gresit propriul organism. In aceasta sectiune prezentam cele mai frecvente boli autoimune, cauzele lor, simptome, diagnostic, tratament.
In mod normal, sistemul imunitar protejeaza organismul impotriva germenilor, cum ar fi bacteriile si virusurile. Cand simte acesti invadatori straini, sistemul imunitar trimite o armata de celule pentru a-i ataca. El face diferenta intre celulele straine si propriile celule.Insa intr-o boala autoimuna, sistemul imunitar confunda anumite tesuturi ale corpului, le considera straine si incepe sa le atace. De exemplu, sunt atacate articulatiile, pielea, tiroida, pancreasul s.a. Sistemul imunitar elibereaza proteine, numite anticorpi, care ataca celulele sanatoase.
Astfel apar bolile autoimune. Unele boli autoimune tintesc doar un singur organ. Spre exemplu, diabetul de tip 1 ataca pancreasul, boala Hashimoto ataca tiroida, scleroza multipla ataca creierul. Alte boli autoimune, cum ar fi lupusul eritematos sistemic, poliartrita reumatoida, psoriazisul, ataca intregul organism.
Boli autoimune, boli misterioase
Medicii nu stiu exact ce cauzeaza confuzia sistemului imunitar. Ei au observat insa o serie de caracteristici.
Conform unui studiu efectuat în 2014, femeile suferă de boli autoimune in proportie mai mare decat barbatii (raportul este de 2 femei la 1 barbat). Incidenta este de 6,4% in randul femeilor fata de 2,7% la barbati. Deseori, bolile autoimune incep in timpul perioadei de fertilitate a femeii (varste cuprinse intre 15 si 44 de ani).
Unele boli autoimune sunt mai frecvente in anumite grupuri etnice. De exemplu, lupusul afecteaza mai multi oameni afro-americani si hispanici decat caucazieni.
Anumite boli autoimune, cum ar fi scleroza multipla si lupus, se transmit ereditar in unele familii. Nu fiecare membru al familiei va avea neaparat aceeasi boala, dar mostenesc o susceptibilitate la o afectiune autoimuna.
Stilul modern de viata, pe lista acuzatilor
Deoarece incidenta bolilor autoimune este in crestere, cercetatorii suspecteaza factori de mediu cum ar fi infectii si expunerea la substante chimice sau solventi ar putea fi, de asemenea, implicate.
O „dietă occidentala” este un alt factor suspectat de risc pentru dezvoltarea unei boli autoimune. Consumul de alimente bogate în grasimi, cu continut ridicat de zahar si alimente foarte prelucrate, este considerat a fi legat de inflamatie, ceea ce ar putea declansa un raspuns imun exagerat. Aceasta teorie este studiata inca in momentul de fata.
Un studiu din 2015 s-a axat pe o alta teorie numita „ipoteza igienei”. Ca urmare a vaccinurilor si a utilizarii in exces a antisepticelor, copiii de astazi nu mai sunt atat de expusi germenilor ca in trecut. Numai ca acest lucru nu ii protejeaza, ci dimpotriva. Sistemul lor imunitar este imatur si neantrenat in lupta contra agresiunilor externe. Lipsa de expunere ar putea face sistemul lor imunitar să reactioneze excesiv la substante inofensive.
In concluzie, in aparitia bolilor autoimune sunt implicati factori genetici, dieta, infectiile si expunerea la substante chimice, inclusiv fumatul.
Simptome nespecifice
Bolile autoimune se manifesta printr-o varietate de simptome comune, generale.
- Oboseala cronica.
- Inflamarea unor articulatii sau tesuturi.
- Dezvoltarea anormala a articulatiilor sau a tesuturilor.
- Febra usoara.
- Dificultati de concentrare.
- Tulburari si / sau amorteala la nivelul mainilor si / sau picioarelor.
- Caderea parului.
- Iritatii ale pielii etc.
Fiecare tip de boala autoimuna are si simptome specifice, unice. Unele au simptome care evolueaza sub forma de pusee urmate de perioade de remisie, cum se intampla in poliartrita reumatoida, scleroza multipla sau psoriazis.
Prezentarea precoce la medic, de la primele simptome, si diagnosticul corect asigura mai multe sanse de reusita pentru tratament.
Strategii terapeutice
Bolile autoimune, in general, nu pot fi vindecate, dar simptomele pot fi tinute sub control cu ajutorul tratamentelor actuale.
- Medicamente antiinflamatoare – pentru a reduce inflamatia si durerea.
- Corticosteroizi – pentru a reduce inflamatia.
- Medicamente analgezice – pentru a reduce durerea.
- Medicamente imunosupresoare – pentru a inhiba activitatea sistemului imunitar.
- Kinetoterapie – pentru a incuraja mobilitatea.
- Tratament pentru deficiente – de exemplu, injectii cu insulina in cazul diabetului zaharat.
- Interventii chirurgicale – de exemplu, pentru a trata blocajele intestinale in cazul bolii Crohn.
