Bolile psihosomatice – ce este somatizarea?

Citeste pe larg despre bolile psihosomatice si somatizare – care pot fi cauzele, simptomele asociate, cum este stabilit diagnosticul si ce implica metodele de tratament.

Cuprins:

1. Ce sunt bolile psihosomatice?
2. Cum se manifesta bolile psihosomatice?
3. Somatizarea – care sunt cauzele?
4. Metode de diagnostic
5. Tratament pentru bolile psihosomatice

Ce sunt bolile psihosomatice?

Fiecare dintre noi a resimtit in anumite cazuri palpitatii, transpiratii, dificultati respiratorii, senzatie de „fluturi in stomac” sau alte simptome ca raspuns la stres sau anxietate – simptome psihosomatice. Insa, in unele cazuri, astfel de simptome apar frecvent sau afecteaza desfasurarea activitatilor zilnice si calitatea vietii.

Termenul tulburare psihosomatica este folosit pentru a descrie o boala fizica despre care se crede ca este cauzata sau agravata de factori mentali. Persoanele cu aceasta afectiune pot avea ganduri, sentimente sau ingrijorari excesive cu privire la simptome – ceea ce le afecteaza capacitatea de a functiona bine. Termenul este folosit si atunci cand factorii psihici provoaca simptome fizice, dar nu exista de fapt o problema fizica identificata. Practic, simptomele sunt influentate de starea emotionala a persoanei. O persoana cu aceasta afectiune se confrunta adesea cu preocupari excesive cu privire la sanatatea sa si poate prezenta comportamente neobisnuite ca raspuns la aceste preocupari.

Afectiunile medicale si legatura minte-corp

Intr-o anumita masura, majoritatea bolilor sunt psihosomatice – implicand atat mintea, cat si corpul. Vezi mai multe aici despre sanatatea holistica. Fiecare boala fizica are un aspect mental. Modul in care reactionam la boala si felul in care facem fata bolii variaza foarte mult de la o persoana la alta. De asemenea, pot exista efecte fizice din cauza bolilor mentale si efecte mentale din cauza bolilor fizice. Unele boli fizice sunt mai predispuse sa fie agravate de factori mentali, cum ar fi stresul si anxietatea. De exemplu, acestea includ psoriazis, eczeme, problemele gastrointestinale, hipertensiunea arteriala si bolile de inima.

Citeste si: Stresul si problemele digestive – ce legatura exista?

Persoanele cu tulburari de acest fel se vor simti prea preocupate de orice simptome fizice pe care le prezinta si le vor conecta in mod fals la semnele unei boli mai severe. De asemenea, resimt multa anxietate cu privire la simptomele pe care le au. O conceptie gresita este ca „totul este in mintea persoanei”, ca i se pare sau ca nu este real nimic. Insa, aceste simptome sunt reale si pot afecta destul de mult persoana in unele cazuri.

Se crede ca unele boli fizice pot fi agravate mai usor de factori mentali precum stresul si anxietatea. Starea mentala a unei persoane poate afecta severitatea unor simptome sau boli fizice. Simptomele fizice care sunt cauzate de factori psihici sunt numite si tulburari de somatizare sau tulburari somatoforme.

Cum se manifesta bolile psihosomatice?

Tulburarea simptomatica somatica este diagnosticata atunci cand o persoana se concentreaza semnificativ asupra simptomelor fizice, cum ar fi durerea, slabiciunea sau dificultatile de respiratie, la un nivel care duce la stres major si/sau probleme de functionare. Apar ganduri, sentimente si comportamente excesive legate de simptomele fizice. Simptomele fizice pot fi asociate sau nu cu o afectiune medicala diagnosticata, dar persoana se confrunta cu simptome.

Insa, retineti ca o persoana nu este diagnosticata cu tulburare psihosomatica doar pentru ca o cauza medicala nu poate fi identificata pentru un simptom fizic. Accentul se pune pe masura in care gandurile, sentimentele si comportamentele legate de boala sunt excesive sau disproportionate. Este practic o forma de boala mentala ce provoaca sau agraveaza unul sau mai multe simptome fizice, inclusiv durerea. Simptomele pot fi legata sau nu de o cauza fizica.

Simptomele pot implica unul sau mai multe organe si sisteme diferite ale corpului. Pot include dureri, probleme neurologice, probleme gastrointestinale, simptome sexuale etc.. Multe persoane cu tulburari psihosomatice au si o tulburare de anxietate. Persoanele cu boli psihosomatice nu se prefac si nu imita simptomele. Suferinta este reala, indiferent daca poate fi gasita sau nu o explicatie fizica.

Simptome care pot sa apara

Somatizare inseamna ca acele simptome care apar nu au o cauza fizica, sau simptomele fizice sunt agravate sau induse de starea emotionala si mentala. Simptomele variaza ca severitate si sunt reale. Unele dintre cele mai comune simptome ale tulburarii includ:

• dureri – zonele in care se resimte durerea variaza de la o persoana la alta;
• dificultati respiratorii;
• oboseala;
• slabiciune;
• palpitatii;
• ameteli si tremuraturi;
• spasme musculare:
• dureri de cap;
• dureri in timpul actului sexual;
• dureri abdominale;
• greata si varsaturi;
• diaree si constipatie;
• iritabilitate.

Durerea psihogena si durerea psihosomatica descriu ambele semne si simptome fizice, dar sensul lor este usor diferit. Durerea psihogena rezulta din tulburari psihologice sau probleme precum stresul mental sau emotional. Cu alte cuvinte, problemele psihologice sunt principala cauza a durerii. In durerea psihosomatica, problemele psihologice, cum ar fi anxietatea, joaca un rol in modul in care durerea progreseaza.

Pacientii prezinta ganduri si comportamente specifice centrate in jurul simptomelor fizice si senzatia ca ceva este in neregula cu ei. De asemenea, persoana in cauza se ingrijoreaza excesiv cu privire la simptome, are senzatia ca simptomele usoare sunt legate de anumite probleme severe si aceasta ingrijorare afecteaza activitatile zilnice.

Alte simptome asociate

De asemenea, pacientul poate manifesta:

• ingrijorare constanta cu privire la o posibila boala;
• senzatii fizice normale percepute ca un semn al unei afectiuni grave;
• teama ca simptomele sunt grave, chiar si atunci cand nu exista dovezi;
• sentimentul ca diagnosticul nu este corect si tratamentele prescrise nu sunt cele corecte;
• teama ca activitatea fizica poate afecta negativ sanatatea.

Tulburarile psihosomatice afecteaza frecvent sistemul respirator si sistemul gastrointestinal, precum si sistemul cardiovascular.

Tulburari legate de tulburarea psihosomatica

Exista si alte tulburari de sanatate mintala care afecteaza modul in care oamenii isi percep problemele de sanatate. Mai multe afectiuni legate de tulburarile psihosomatice includ:

• ipohondria;
• anxietatea generalizata;
• tulburari de conversie – simptome neurologice functionale – aceasta problema este diagnosticata atunci cand apar simptome neurologice pentru care nu este gasita o cauza medicala (de exemplu, pot aparea simptome precum slabiciune sau amorteala, tremur, mers instabil, afectarea vederii sau a auzului, spasme etc., iar stresul agraveaza de obicei simptomele).

Bolile psihosomatice sunt diferite de tulburarile factice – cand pacientul isi produce o serie de simptome cu scopul de a obtine statutul de persoana bolnava.

Somatizarea – care sunt cauzele?

Nu exista o cauza unica pentru bolile psihosomatice. Persoanele cu anxietate si un prag scazut al durerii sunt mai susceptibile la dezvoltarea acestor probleme. Anumiti factori de risc pot creste riscul de boli psihosomatice. Acesti factori includ:

• stres prelungit si epuizare – stresul poate afecta inclusiv imunitatea – Vezi aici 10 efecte ale stresului cronic
• factori genetici si biologici, cum ar fi o sensibilitate crescuta la durere;
• factori familiali si de mediu;
• trasaturi de personalitate – ca negativismul, ce poate afecta modul in care percepeti anumite boli si simptome;
• scaderea constientizarii sau probleme de procesare a emotiilor, ceea ce face ca simptomele fizice sa devina punctul central, mai degraba decat problemele emotionale;
• comportamentul invatat;
• anxietate sau depresie;
• factori de risc pentru anumite afectiuni medicale – persoana traieste cu teama ca va dezvolta acele boli;
• istoric de evenimente de viata stresante, traume sau violenta, abuzuri etc.;
• experienta unor boli cronice in copilarie.

Stresul cronic si somatizarea

Raspunsul „lupta sau fuga” este legat de stres. Creste productia de hormoni de stres: adrenalina si cortizolul. Acestia cresc ritmul cardiac si tensiunea arteriala, suprima sistemul digestiv si afecteaza sistemul imunitar. Este un raspuns evolutiv care este menit sa ne mentina in siguranta. Un anumit nivel de anxietate cunoscut sub numele de „anxietate optima” poate fi de ajutor in anumite cazuri. Insa, daca suntem intr-o stare constanta de stres sau anxietate, efectele asupra organismului pot fi foarte grave.

Stresul constant inseamna ca nivelurile de cortizol si adrenalina vor fi in mod constant crescute, ceea ce poate avea un efect negativ asupra organelor si functiilor corpului. De asemenea, anxietatea si depresia pot reduce toleranta la durere.

Simptomele stresului cronic includ:

• dureri de cap;
• migrene;
• tensiune musculara si dureri musculare;
• probleme digestive, cum ar fi diaree, dureri de stomac si modificari ale apetitului;
• probleme sau tulburari de somn;
• oboseala intensa.

Stresul si traumele pot declansa, de asemenea, tulburari autoimune, cum ar fi tiroidita Hashimoto, psoriazisul, artrita reumatica si multe altele.

Metode de diagnostic

Criteriile de diagnostic pentru identificarea tulburarilor psihosomatice includ:

• intampinati simptome somatice care provoaca suferinta semnificativa si va afecteaza functionarea zilnica;
• simptomele persista de mai mult de 6 luni;
• experimentarea gandurilor sau comportamentelor anxioase ca raspuns la simptomele somatice.

Cu toate acestea, diagnosticarea este dificila, deoarece, in majoritatea cazurilor, simptomele fizice prezentate nu pot fi legate de nicio afectiune medicala. De obicei, medicul va analiza istoricul personal si medical si se vor recomanda o serie de teste de laborator. Daca rezultatele de laborator nu indica nicio afectiune medicala, pacientul va fi indrumat catre un profesionist in domeniul sanatatii mintale pentru a ajuta la stabilirea unui diagnostic.

Tratament pentru bolile psihosomatice

Pacientii care sufera de boli psihosomatice se pot agata de credinta ca simptomele lor au o cauza fizica subiacenta, in ciuda lipsei de dovezi pentru o explicatie fizica. Uneori, pacientii pot respinge orice sugestie ca factorii mentali joaca un rol in simptomele lor. Accentul tratamentului este pe imbunatatirea functionarii zilnice mai ales. Reducerea stresului este o parte importanta a gestionarii problemei.

Deoarece simptomele fizice pot fi legate de suferinta psihologica si un nivel ridicat de anxietate, psihoterapia – in special terapia cognitiv comportamentala – poate ajuta la imbunatatirea simptomelor fizice. Terapia se concentreaza pe corectarea distorsiunilor cognitive, a credintelor nerealiste si a comportamentelor ce alimenteaza anxietatea. Medicamentele antidepresive sau anti-anxietate pot fi utile daca persoana se confrunta cu depresie sau anxietate semnificativa.

Cu toate acestea, abordarea stresului si a emotiilor care declanseaza simptomele psihosomatice poate sa nu fie suficienta. In unele cazuri, este important sa tratati simptomele psihosomatice din punct de vedere medical. De exemplu, daca va confruntati cu dureri cronice ca urmare a stresului, pot fi prescrise analgezice. Acelasi lucru este valabil si pentru problemele digestive si simptomele de greata etc.

Gestionarea stresului care provoaca boli psihosomatice

In afara de a vorbi cu un psiholog ce va poate ajuta sa identificati tiparele de gandire, relatiile, circumstantele de viata sau alte dinamici care pot cauza stres, exista si alte schimbari ale stilului de viata pe care le puteti implementa pentru a reduce stresul si, de asemenea, pentru a imbunatati calitatea vietii. Tehnicile de gestionare a stresului si de relaxare, cum ar fi relaxarea musculara progresiva, pot ajuta la imbunatatirea simptomelor. Ideea principala aici este sa va calmati simptomele nervoase, sa va exprimati sentimentele si sa invatati cum sa recunoasteti primele semne de stres pentru a le gestiona eficient.

De asemenea, un program de activitate fizica poate avea un efect calmant asupra starii de spirit, poate imbunatati simptomele fizice si va poate ajuta sa va imbunatatiti functia fizica. Este importanta si mentinerea relatiilor sociale, sa practicati grija de sine, sa va faceti timp pentru hobby-uri, activitati care va dau o stare de bine etc. Poate fi util si scrisul in jurnal, alaturi de meditatie, exercitii de respiratie, un program odihnitor de somn, limitarea consumului de zahar si cofeina.

Retineti ca desi simptomele sunt de natura psihosomatica, ele ar trebui luate in serios si este important sa primiti ingrijirea necesara. Simptomele sunt reale, iar tratamentul exista pentru a va ajuta sa gestionati stresul, sa va reduceti simptomele si sa aveti o viata sanatoasa si echilibrata.

Referinte:
(1) https://www.webmd.com/mental-health/somatoform-disorders-symptoms-types-treatment
(2) https://www.psychiatry.org/patients-families/somatic-symptom-disorder/what-is-somatic-symptom-disorder
(3) https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/somatic-symptom-disorder/diagnosis-treatment/drc-20377781
(4) https://www.verywellmind.com/somatic-symptom-disorder-definition-symptoms-causes-5217625
(5) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6955780/