Stresul si problemele digestive – ce legatura exista?

Stresul afecteaza intregul organism, mai ales daca vorbim de stres cronic. Iata ce efecte are asupra sistemului digestiv si ce legatura exista intre anxietate si problemele digestive.

Cuprins:

1. Stresul – efecte asupra organismului
2. Stresul si problemele digestive – cum afecteaza sistemul gastrointestinal?
3. Anxietatea si digestia
4. Sindromul de intestin iritabil – legat de stres?

Stresul – efecte asupra organismului

Stresul afecteaza toate sistemele corpului, inclusiv sistemul muscular, sistemul respirator, cardiovascular, endocrin, gastrointestinal, nervos si reproducator. Corpul nostru este conceput astfel incat sa faca fata stresului in doze mici, dar atunci cand stresul persista pe termen lung sau devine cronic, poate avea efecte grave asupra organismului.

Tensiunea musculara este aproape o reactie reflexa la stres – modul de protectie al organismului impotriva leziunilor si durerii. Probleme asociate pot fi cefaleea de tensiune, migrenele, tensiunea musculara in zona umerilor, gatului si capului. Stresul afecteaza si sistemul respirator si poate declansa simptome respiratorii, cum ar fi dificultati de respiratie si respiratie rapida. In plus, respiratia rapida – sau hiperventilatia – cauzata de stres poate provoca un atac de panica persoanelor predispuse la atacuri de panica.

Episoadele frecvente si persistente de stres afecteaza si sistemul cardiovascular. Determina o crestere a ritmului cardiac si contractii mai puternice ale muschiului cardiac. Creste tensiunea arteriala si poate contribui la probleme pe termen lung pentru inima si vasele de sange.

Stresul si hormonii de stres

De asemenea, sistemul endocrin este afectat de stres. Cand cineva percepe o situatie ca fiind stresanta, periculoasa sau de necontrolat, creierul initiaza o „cascada” de evenimente care implica axa hipotalamo-hipofizo-suprarenala (HPA), care este principalul motor al raspunsului la stres endocrin. Apare o crestere a productiei de hormoni steroizi numiti glucocorticoizi, care includ cortizol, adesea denumit „hormonul stresului”.

Glucocorticoizii, inclusiv cortizolul, sunt importanti pentru reglarea sistemului imunitar si reducerea inflamatiei. Desi acest lucru este important in situatiile stresante sau periculoase, stresul cronic poate duce la probleme de comunicare intre sistemul imunitar si axa HPA. Aceasta comunicare afectata a fost legata de dezvoltarea viitoare a numeroase probleme de sanatate fizica si mentala, inclusiv oboseala cronica, tulburari metabolice (de exemplu, diabet, obezitate), depresie si multe altele.

Stresul si problemele digestive – cum afecteaza stresul sistemul gastrointestinal?

Sistemul gastrointestinal este sensibil la emotii. Furia, anxietatea, tristetea, bucuria – toate aceste sentimente (si altele) pot declansa simptome gastrointestinale – stresul si problemele digestive. Creierul are un efect direct asupra stomacului si intestinelor. De exemplu, numai gandul de a manca poate duce la eliberarea de sucuri gastrice. Aceasta conexiune functioneaza in ambele sensuri. Problemele gastrointestinale ale unei persoane poate fi cauza sau produsul anxietatii, stresului sau depresiei.

Cu totii am auzit expresia „fluturi in stomac”. Ei bine, intestinul contine o multitudine de neuroni care pot functiona destul de independent si sunt in comunicare permanenta cu creierul. Stresul poate afecta aceasta comunicare creier-intestin si poate declansa dureri, balonare si alte simptome intestinale. Intestinul este, de asemenea, populat de milioane de bacterii care pot influenta sanatatea sa si a creierului.

Stresul si problemele digestive – tulburarile gastrointestinale functionale

Tulburarile gastro-intestinale functionale afecteaza 35 – 70% dintre oameni la un moment dat in viata, femeile mai des decat barbatii. Aceste tulburari nu au nicio cauza fizica aparenta – cum ar fi infectia. Cu toate acestea duc la durere, balonare si alte probleme.

Factori multipli – biologici, psihologici si sociali – contribuie la dezvoltarea unor tulburari gastrointestinale functionale. Relatia dintre stres si afectarea gastrointestinala este complexa si bidirectionala: stresul poate declansa si agrava o problema gastrointestinala si alte simptome si viceversa. Acesta este motivul pentru care terapiile psihologice sunt adesea folosite in combinatie cu alte tratamente pentru tratarea tulburarilor gastrointestinale functionale.

Cum afecteaza stresul tractul gastrointestinal?

Stresul si problemele digestive – ce legatura exista? Cand raspunsul la stres este activat, digestia este suprimata, astfel incat corpul sa-si poata redirectiona resursele pentru a declansa efectul „lupta sau fugi”. Sistemul nervos central opreste digestia prin incetinirea contractiilor muschilor digestivi si scaderea secretiilor pentru digestie. Daca raspunsul la stres apare ocazional, corpul se recupereaza si continua sa functioneze normal. Daca raspunsul la stres este declansat prea des, corpul se recupereaza mai greu. Acest lucru impiedica digestia normala si poate provoca probleme la stomac.

Sistemul digestiv nu poate functiona corect in conditii de stres persistent. Stresul si problemele digestive – stresul a fost legat de:

• reflux gastric;
• balonare;
• constipatie;
• crampe si dureri de stomac;
• diaree;
• flatulenta;
• arsuri la stomac;
• cresterea / scaderea poftei de mancare;
• indigestie;
• greata etc.

Stresul si problemele la nivel esofagian

Cand suntem stresati, putem manca mai mult sau mai putin decat de obicei, crescand riscul de disconfort gastric. Stresul poate intensifica, de asemenea, severitatea durerilor de stomac si poate declansa un spasm esofagian. Episoadele de stres pot afecta si inghitirea alimentelor si cresc cantitatea de aer inghitita, ceea ce creste riscul de gaze si balonare.

Stresul si problemele la nivel gastric

Stresul poate agrava durerea, balonarea, greata si alte probleme la nivelul stomacului. Uneori poate cauza varsaturi si scaderea poftei de mancare. Contrar credintei populare, stresul in sine nu provoaca ulcer gastric. Insa, cand suntem stresati, simptomele unui ulcer pot fi agravate.

Stresul si problemele la nivel intestinal

Stresul poate intensifica simptome la nivel intestinal, ca durere, balonare, disconfort. Poate afecta trecerea alimentelor prin intestin, ceea ce poate provoca diaree sau constipatie. In plus, stresul poate induce spasme musculare in intestin, care pot fi dureroase. Stresul poate afecta digestia si absorbtia elementelor nutritive in intestine. Poate afecta si bariera intestinala si permite ca bacteriile intestinale sa patrunda in organism.

Stresul si durerile abdominale

Ai simtit vreodata ca ai un gol in stomac atunci cand esti ingrijorat sau stresat?  Fie ca este vorba de un singur factor de stres sau de o ingrijorare persistenta, problemele gastrice sunt printre cele mai frecvente simptome de stres si anxietate. Cand o persoana este stresata, glandele suprarenale produc si elibereaza cortizol in fluxul sangvin. Acest lucru provoaca raspunsul de „lupta sau fugi” si poate declansa, de asemenea, disconfort abdominal, crampe, constipatie, diaree, greata si alte simptome. Persoanele care sufera de stres cronic pot, de asemenea, sa manance mai mult sau sa manance alimente nesanatoase, sa fumeze sau sa bea mai mult alcool sau cafea decat in ​​mod normal. Aceste obiceiuri pot provoca, de asemenea, disconfort gastro-intestinal.

Sistemul nervos enteric sau „creierul din stomac”

Functiile care sustin viata, cum ar fi respiratia, bataile inimii, tensiunea arteriala si temperatura corpului, sunt reglate prin sistemul nervos autonom. Aceasta retea complexa de nervi se extinde de la creier la toate organele majore ale corpului si are doua ramuri majore. Sistemul nervos simpatic declanseaza raspunsul de „lupta sau fugi”. Sistemul nervos parasimpatic are rolul de a „calma” corpul dupa ce pericolul a trecut. Atat sistemul nervos simpatic, cat si cel parasimpatic interactioneaza cu o alta componenta mai putin cunoscuta a sistemului nervos autonom – sistemul nervos enteric, ce ajuta la reglarea digestiei.

Sistemul nervos enteric este uneori denumit „al doilea creier”, deoarece se bazeaza pe aceleasi tipuri de neuroni si neurotransmitatori care se gasesc in sistemul nervos central (creier si maduva spinarii). Dupa ce identifica faptul ca alimentele au ajuns in intestin, neuronii care captusesc tractul digestiv semnaleaza celulele musculare pentru a initia o serie de contractii intestinale care vor propulsa alimentele mai departe, unde vor fi descompuse. In acelasi timp, sistemul nervos enteric foloseste neurotransmitatori precum serotonina pentru a comunica si interactiona cu sistemul nervos central.

Atunci cand o persoana este foarte stresata, digestia incetineste sau chiar se opreste, astfel incat corpul sa-si poata redirectiona toata energia interna spre a se confrunta cu o „amenintare perceputa”. Ca raspuns la stres, procesul digestiv poate incetini sau se poate intrerupe temporar, provocand dureri abdominale si alte simptome ale tulburarilor gastrointestinale functionale. Desigur, poate functiona si in sens invers: problemele gastro-intestinale persistente pot intensifica anxietatea si stresul.

Anxietatea si digestia

Ai simtit vreodata greata si dureri abdominale inaintea unui eveniment important? Factorii psihosociali influenteaza fiziologia intestinului, precum si simptomele. Cu alte cuvinte, stresul (sau alti factori psihologici) poate afecta tractul  gastro-intestinal. Multe persoane cu tulburari gastrointestinale functionale percep durerea mai acut decat alte persoane, deoarece creierul lor este mai receptiv la semnalele de durere din tractul gastrointestinal.

Persoanele cu anxietate se confrunta adesea cu oboseala, cefalee, disconfort gastric, greata, diaree, constipatie, ameteli si dureri musculo-scheletice. Simptomele gastrointestinale comune care au fost asociate cu tulburari de anxietate includ:

• constipatie;
• diaree;
• foame intensa;
• indigestie;
• pierderea poftei de mancare;
• greata;
• crampe.

In plus fata de aceste simptome generale, unele afectiuni gastro-intestinale – cum ar fi sindromul de intestin iritabil si boala de reflux gastroesofagian – au fost, de asemenea, legate de tulburarile de anxietate.

Anxietatea si starile de greata

Anxietatea poate provoca greata? Greata este unul dintre cele mai frecvente simptome fizice ale anxietatii. Anxietatea este un sentiment de frica sau neliniste care poate aparea ca raspuns la un stres sau pericol perceput. Cand o persoana este anxioasa, creierul elibereaza substante chimice numite neurotransmitatori, care pun corpul intr-o stare de alerta crescuta. Acest proces pregateste corpul pentru „lupta sau fugi” ca raspuns la o amenintare perceputa.

Unii dintre neurotransmitatori ajung in tractul digestiv, unde pot afecta microbiomul intestinal – echilibrul microorganismelor care traiesc in interiorul intestinului. Dezechilibrele din microbiomul intestinal pot duce la greata. Alte posibile simptome gastrointestinale de anxietate includ indigestie, crampe stomacale, diaree, constipatie, pierderea poftei de mancare sau foame intensa etc.

Anxietatea poate cauza diaree?

Desi o mare varietate de probleme de sanatate au diareea ca simptom, uneori cauza poate fi atribuita pur si simplu stresului sau anxietatii. Motivul pentru care puteti experimenta diaree cand sunteti stresat este direct legat de raspunsul la stres al corpului, ceea ce este denumit in mod obisnuit reactia noastra de „lupta sau fugi”. In caz de stres intens si anxietate, corpul reactioneaza printr-o varietate de schimbari fizice. Ritmul cardiac va creste, muschii se incordeaza, sangele este indreptat spre extremitati si vor creste contractiile la nivelul colonului. In unele cazuri, aceasta crestere a activitatii colonului poate duce la aparitia diareei.

Sindromul de intestin iritabil – legat de stres?

Sindromul intestinului iritabil este o tulburare gastro-intestinala care provoaca simptome ca durere, balonare, crampe si constipatie. Desi afectiunea nu pune viata in pericol, este cronica si poate avea un impact grav asupra calitatii vietii unei persoane. O modalitate de a intelege sindromul intestinului iritabil este ca exista un raspuns gastro-intestinal crescut la stres. Stresul poate aparea dintr-un eveniment perceput sau real care afecteaza echilibrul dintre minte, creier si corp. Poate aparea cu sau fara sentimente constiente de anxietate, suferinta sau furie. Poate fi acut (pe termen scurt) sau cronic (cu actiune indelungata, mai mult de 3 luni).

Sindromul de intestin iritabil rezulta dintr-o interactiune biologica destul de complexa intre creier si intestin. Pentru a intelege aceasta problema, este important sa recunoastem ca aceasta este o sensibilitate crescuta a intestinului si  se poate manifesta ca raspuns la factorii de stres interni si externi.

Cea mai frecventa problema mentala pe care o au persoanele cu sindromul de intestin iritabil este tulburarea de anxietate generalizata.

„Nervii la stomac”

„Nervii la stomac” sunt un exemplu al modului in care emotiile unei persoane pot afecta corpul. Tratamentele pentru „nervi la stomac” includ adesea tehnici de reducere a anxietatii, stresului si tensiunii. Simptomele asociate includ balonare, probleme de tranzit, diaree, gaze, greata, senzatie de „fluturi in stomac”, „gol in stomac”, senzatie de nervozitate sau anxietate, zvacniri ale muschilor, senzatie de rau etc.

Creierul si intestinul sunt conectate prin intermediul nervului vag, unul dintre cei mai mari nervi din corp. Acest nerv trimite semnale de la creier la intestin si invers, crescand iritabilitatea si afectarea digestiva atunci cand apar stresul si anxietatea. Elementele declansatoare pentru astfel de episoade pot include un eveniment viitor, cum ar fi un test sau o prezentare, probleme financiare, probleme in relatie sau in familie, un divort, schimbari la locul de munca etc. Tratamentele pot include psihoterapie, o serie de medicamente pentru anxietate si stres, tehnici de relaxare, sfaturi de nutritie, remedii naturiste (ceai de ghimbir, menta, lavanda etc.).

E important sa incercam sa gestionam stresul excesiv, pentru a proteja astfel sanatatea intregului organism. Pe langa schimbari ale stilului de viata si remedii antistres (stil de viata activ, alimentatie sanatoasa, limitarea alcoolului si a cofeinei etc.), e important si sa mergem la specialist pentru a gasi solutiile potrivite – consiliere psihologica. ▻ Citeste si Psihoterapia – moft sau necesitate? Terapia cognitiv-comportamentala va ajuta sa deprindeti anumite abilitati de gestionare a stresului si reglare emotionala. De asemenea, va poate ajuta sa identificati cauzele psihologice care contribuie la problemele gastrointestinale. Sunt utile tehnicile de relaxare – care includ respiratie profunda, yoga, meditatie, hipnoza, relaxarea musculara progresiva etc.

➤ Citeste pe larg despre Gestionarea stresului – metode sanatoase de a-i face fata.

Referinte:
(1) https://www.health.harvard.edu/newsletter_article/stress-and-the-sensitive-gut
(2) https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22314561/
(3) https://www.apa.org/topics/stress/body
(4) https://www.healthline.com/health/four-ways-to-improve-your-gut-if-youre-stressed
(5) https://adaa.org/learn-from-us/from-the-experts/blog-posts/consumer/how-calm-anxious-stomach-brain-gut-connection
(6) https://www.verywellhealth.com/anxiety-stress-and-diarrhea-1944810