Tulburarile de anxietate – ce sunt si cum le gestionam
Tulburarile de anxietate sunt cele mai frecvente tulburari psihice la nivel global. In acelasi timp, rata de succes a tratamentului este foarte ridicata. Care sunt aceste tulburari, cum se manifesta si care sunt optiunile de tratament aflati din acest articol.
Cuprins:
1. Care sunt tulburarile de anxietate?
2. Cauze si factori de risc
3. Cum se manifesta tulburarile de anxietate?
4. Diagnostic
5. Tratament pentru tulburarile de anxietate
6. Complicatii si consecinte
Care sunt tulburarile de anxietate?
Tulburarile de anxietate sunt foarte raspandite la nivel global, fiind printre principalele probleme pentru care se apeleaza la psihoterapie. Se estimeaza ca aproximativ 30% dintre persoane sunt afectate, la un anumit moment in viata, de o tulburare de anxietate.
Tulburarile de anxietate se refera la acele tulburari psihice care se manifesta prin frica si/sau ingrijorare atat de severe, incat afecteaza calitatea vietii.
Tipuri de tulburari anxioase
Principalele tipuri de tulburari de anxietate sunt:
Anxietatea generalizata
Se manifesta printr-o anxietate cronica, ingrijorari exagerate si neliniste. Persoanele cu aceasta tulburare manifesta anxietate sau ingrijorare in privinta mai multor aspecte si domenii ale vietii lor (sanatate, interactiunile sociale, locul de munca, aspecte ale vietii de zi cu zi etc.)
Tulburarea obsesiv-compulsiva
Se manifesta prin aparitia unor ganduri sau imagini recurente, nedorite si incontrolabile (obsesii) si comportamente repetitive pe care persoana le realizeaza intr-un mod ritualic (compulsii), pentru a reduce obsesiile sau emotiile negative pe care acestea i le produc. Comportamente repetitive pot fi spalarea mainilor, verificarea, numaratul, curatarea etc. Insa aceste nu aduc decat o usurare de moment; in schimb a nu le face creste semnificativ anxietatea persoanei in cauza.
Tulburarea de panica
Consta in trairea unor atacuri de panica recurente (perioade bruste de frica intensa, care ajunge in cateva minute ajunge la maximum). Aceste atacuri de panica pot sa apara pe neasteptate sau pot fi declansate de o situatie sau un obiect de care persoana se teme foarte tare.
Fobia sociala (anxietatea sociala)
Se manifesta printr-o teama extrema de situatiile sociale, in care persoana crede ca ar putea fi observata, evaluata negativ sau respinsa de catre ceilalti.
Fobiile specifice
Sunt frici intense de anumite obiecte, animale sau situatii. Frica este o emotie normala, insa in cazul fobiilor frica este exagerata fata de pericolul real al expunerii la obiectul sau situatia respectiva.
Tulburarea de stres post-traumatic
Este o tulburare anxioasa ce apare in urma unui eveniment traumatizant pe care persoana l-a trait sau la care a fost martora, eveniment care i-a pus viata sau siguranta in pericol, ei sau unei/altor persoane. Evenimente care pot duce la PTSD pot fi abuzurile (fizice, sexuale), accidentele, razboaiele, dezastre naturale etc.
Cauze si factori de risc
Cauzele tulburarilor de anxietate, la fel ca in cazul altor tulburari, nu sunt cunoscute; ci se presupune ca exista o combinatie intre predispozitia genetica (aspecte mostenite), experientele de viata (cum ai fost crescut, evenimentele prin care ai trecut) si trasaturi de personalitate (modul in care gandesti, te simti si te comporti.
Posibili factori de risc care contribuie la aparitia tulburarilor de anxietate:
- expunerea la evenimente negative sau adverse de viata in copilarie sau la varsta adulta;
- un istoric de anxietate sau alte tulburari mintale la rudele biologice;
- anumite trasaturi de personalitate care pot creste riscul: perfectionismul, timiditatea, inhibitia, nevoia de control, stima de sine scazuta.
Cum se manifesta tulburarile de anxietate?
Fiecare tulburare de anxietate are caracteristici unice. Ceea ce au in comun este anxietatea la un nivel ridicat, care creeaza dificultati importante si afecteaza calitatea vietii persoanelor.
Anxietatea generalizata simptome
- griji permanente si intense in numeroase domenii (sanatate, relatii, bani, locul de munca, performanta academica sau la serviciu etc.);
- scenarii negative, catastrofice despre orice negativ ar putea sa se intample (“dar daca…?”);
- convingerea ca lucruri dezastruoase se vor intampla si ca lumea e un loc periculos;
- imposibilitatea sau dificultatea foarte mare de a controla ingrijorarea; de obicei, odata ce incep sa se ingrijoreze, au mari dificultati de a se mai putea concentra pe ceea ce faceau sau ar trebui sa faca;
- ruminatii – tendinta de a „despica firul in patru”, analizand excesiv ce s-a intamplat;
- stare de neliniste si agitatie permanenta;
- iritabilitate, senzatia de a “sta ca pe ghimpi”;
- teama ridicata in fata unor pericole nerealiste;
- oboseala permanenta, lipsa de energie;
- tensiune musculara, dureri musculare;
- simptome gastrointestinale, dureri de stomac;
- dureri de cap;
- senzatia de uscaciune a gurii, senzatia de nod in gat.
Tulburarea obsesiv-compulsiva simptome
Aceasta tulburare de anxietate se manifesta prin doua categorii de simptome:obsesiile si compulsiile.
Obsesiile sunt ganduri, imagini sau idei care apar in mod repetat si provoaca anxietate. Exemple: frica de germeni sau de contaminare; ganduri nedorite sau considerate tabu legate de sex, religie; impulsuri agresive; a aseza ceva in ordine sau in simetrie etc.
Compulsiile sunt comportamentele repetitive pe care persoana simte nevoia sa le faca ca raspuns la obsesii. Exemple: spalarea excesiva a mainilor; asezarea lucrurilor intr-o anumita ordine; numaratul compulsiv etc.
Tulburarea de panica simptome
Tulburarea de panica se manifesta prin aparitia unor atacuri de panica recurente si neasteptate. Persoanele cu aceasta tulburare sunt ingrijorate de urmatorul atac de panica ce ar putea sa apara si incearca sa-l previna, evitand locurile, situatiile sau comportamentele pe care le asociaza cu atacurile de panica. Aceste eforturi, alaturi de ingrijorarea privind atacurile de panica, pot crea dificultati si probleme in viata persoanei in cauza.
Fobia sociala simptome
Fobia sociala poate fi legata de situatiile in care persoana trebuie sa faca o activitate in public, sub privirile celorlalti (sa vorbeasca, sa cante la un instrument sau vocal etc.) Sau poate fi mai generala, in majoritatea situatiilor sociale, care presupun activitati in public sau cunoasterea altor persoane, respectiv interactiunea cu ceilalti. Se manifesta prin:
- frica de a fi judecat, evaluat negativ sau respins de catre ceilalti;
- teama ca ceilalti vor observa nelinistea, nervozitatea persoanei;
- atacuri de panica;
- jena, frustare, stanjeneala atunci cand se afla in fata celorlalti sau intr-un grup;
- frica anticipatorie (inainte ca evenimentul sau interactiunea sociala sa aiba loc).
- senzatia ca si cum mintea se goleste;
- preocupare exagerata fata de impresia proasta pe care le-ar putea-o crea celorlalti;
- hipervigilenta fata de posibile semne care arata ca lucrurile nu merg bine (pot fi propriile senzatii si simptome: inrosirea fetei, tremurul vocii, sau semne din partea celorlalti: un cascat, o anumita privire, rasul cuiva din public etc.);
- mentinerea atentiei pe aceste semne si interpretarea lor prin prisma ipotezei lor: ca nu se vor descurca, ca ceilalti vor rade de ei etc.
- evitarea interactiunilor sociale
- retinerea de la anumite comportamente de teama de a nu se face de ras.
Fobiile specifice
Fobiiile sunt tulburari anxioase marcate de o frica/aversiune intensa fata de anumite obiecte sau situatii, fiind o frica exagerata comparativ cu dimensiunea pericolului real.
Se manifesta prin:
- ingrijorari irationale sau excesive legate de posibilitatea de a intalni obiectul sau situatia care provoaca frica;
- evitarea situatiei sau obiectului respectiv;
- frica sau aversiune intensa atunci cand persoana este expusa la situatia sau obiectul respectiv.
Tulburarea de stres post-traumatic simptome
- retrairea aspectelor traumei (ganduri și amintiri intruzive si repetitive, flashback-uri, cosmaruri), suferinta intensa in fata unor stimuli reali sau simbolici ai evenimentului traumatizant;
- reactivitate ridicata (iritabilitate, hipervigilenta, reactivitate exagerata in fata unor pericole percepute – de exemplu, tresariri foarte frecvente); dificultatea de a adormi si de a ramane în starea de somn;
- evitarea a tot ce ii aminteste persoanei despre evenimentul traumatizant (ganduri, persoane, locuri, detalii ale evenimentului); nevoia de a se mentine ocupata, pentru a nu se mai gandi; sentimentul de detasare de realitate si de cei apropiati;
- ganduri si sentimente negative despre lume (ca nu poate avea incredere în nimeni, ca nimeni nu intelege, ca nu e in siguranta); autoinvinovatirea pentru ce s-a intamplat; sentimente de vina, rusine, furie, tristete.
Diagnostic
Diagnosticul unei tulburari de anxietate este stabilit de specialistul in sanatate mintala, in urma unei evaluari a simptomatologiei, istoricului personal si familial, la care se adauga rezultatele unor teste si chestionare psihologice si verificarea criteriilor de diagnostic specifice fiecarei tulburari.
In general, pentru stabilirea unui diagnostic de tulburare de anxietate, frica sau anxietatea cu care persoana in cauza se confrunta trebuie sa fie semnificativ mai mare raportata la situatie si la pericolul real si sa afecteze considerabil functionalitatea persoanei.
Tratament pentru tulburarile de anxietate
Tulburarile de anxietate sunt printre tulburarile psihice cu sansele cele mai bune de vindecare, mai ales daca persoanele solicita tratamentul in scurt timp de la debut. Chiar daca fiecare tulburare de anxietate are manifestarile proprii, tratamentul consta in psihoterapie si/sau tratament medicamentos.
Medicatia nu vindeca tulburarile de anxietate, insa poate ameliora simptomele. Tratamentul medicamentos poate fi prescris doar de catre un medic psihiatru. Cele mai frecvent utilizate sunt anxioliticele si antidepresivele.
In ceea ce priveste psihoterapia, terapia cognitiv-comportamentala este considerata interventia standard in acest tip de tulburari psihice. Persoanele invata cum sa gestioneze anxietatea, astfel incat sa nu fie ele controlate de anxietate; invata sa identifice si sa modifice acele tipare de gandire disfunctionale, sa reduca acei factori care mentin problemele. Terapia vizeaza si alte probleme care pot fi asociate cu tulburarile de anxietate, fie ca e vorba de alte tulburari (de exemplu depresia), fie ca e vorba de dificultati sau probleme de natura emotionala sau practica (o mai buna organizare a timpului, exersarea comunicarii asertive etc.)
Complicatii si consecinte
Anxietatea este o emotie pe care fiecare dintre noi o simte ocazional. De exemplu, anxietatea poate aparea inaintea unui examen, la un interviu de angajare, cand ai de rezolvat ceva cu care nu te-ai mai confruntat, cand ai de luat o decizie importanta etc. Anxietatea ocazionala, pe care o simti in astfel de situatii, este normala si trece odata ce factorul declansator dispare.
Cand vorbim de tulburarile de anxietate, teama si ingrijorarea sunt mult mai puternice decat ar fi normal, avand un impact serios asupra functionarii persoanei si calitatii vietii. Aceste tulburari ii provoaca suferinta, o fac sa evite lucruri si situatii sau sa renunte la aspecte placute ale vietii. Simptomele pot interfera cu activitati zilnice, precum performanta la locul de munca, scoala, relatiile.
Tulburarile de anxietate sunt cele mai frecvente tulburari pentru care se solicita ajutor de la specialistii in sanatatea mintala. In lipsa unui tratament adecvat, acestea nu trec de la sine. In schimb, devin cronice si se pot agrava.
Referinte:
(1) Anxiety Disorders – https://www.nimh.nih.gov/health/topics/anxiety-disorders/index.shtml
(2) What Are Anxiety Disorders? – https://www.psychiatry.org/patients-families/anxiety-disorders/what-are-anxiety-disorders
(3) What are the five major types of anxiety disorders? – https://www.hhs.gov/answers/mental-health-and-substance-abuse/what-are-the-five-major-types-of-anxiety-disorders/index.html
(4) Types of anxiety – https://www.beyondblue.org.au/the-facts/anxiety/types-of-anxiety
