Stresul – cum il poti combate si cum poti evita factorii de stres

Stresul reprezinta o reactie fizica si mentala naturala care se declanseaza ca un raspuns biologic deosebit asupra experientelor de viata, a responsabilitatilor de zi cu zi, cum ar fi munca sau grija pentru familie.

Cuprins:

1. Ce este stresul?

2. Clasificarea stresului

3. Cauze: factorii de stres

4. Consecintele stresului

5. Stresul cronic: simptome

6. Stresul la copii

7. Combaterea stresului

8. Sfaturi pentru o viata fara stres

Ce este stresul?

Cand percepeti o amenintare sau o provocare majora, substantele chimice si hormonii cresc in tot corpul. Astfel, stresul se declanseaza ca raspuns sau ca o metoda de aparare impotriva stresorului. De obicei, dupa ce se produce raspunsul, corpul dumneavoastra ar trebui sa se relaxeze. Prea mult stres constant poate avea efecte negative asupra sanatatii dumneavoastra pe termen lung.

Simptomele stresului

Daca insa actiunea agentului stresor se prelungeste si persoana este supusa timp indelungat unei suprasolicitari, acele reactii adaptative care initial erau de ajutor se permanentizeaza, suprasolicita organismul zi de zi, iar organismul se epuizeaza si incep sa apara diferite tulburari:

• Iritabilitate
• Insomnie
• Oboseala
• Inapetenta
• Depresie
• Cresteri ale valorilor tensiunii arteriale
• Palpitatii
• Cefalee
• Scaderea imunitatii
• Amenoree
• Scaderea poftei de mancare
• Tulburari digestive

Cum ne afecteaza stresul?

Stresul poate avea un impact serios asupra sanatatii mai ales daca este vorba despre stres cronic. Stresul afecteaza inima si vasele de sange, sistemul nervos si sistemul imunitar.

Stresul poate cauza dificultati de concentrare, schimbari de dispozitie, anxietate.

Poate determina agravarea unor boli preexistente cum ar fi afectiunile coronariene, diabetul sau astmul bronsic. In timp poate duce la depresie, tulburari de comportment in relatiile cu cei din jur, rezultate slabe la servici sau la scoala.

In timpul stresului organismul secreta un hormon care creste frecventa cardiaca si creste consumul de energie. Toate organele (inima, vasele, creierul, sistemul imunitar, plamanii, sistemul digestiv) se pregatesc sa infrunte pericolul. Este ceea ce se numeste raspuns la stres de tip „lupta sau fuga”. Acest raspuns poate fi de intensitate diferita, de la nesemnificativ la foarte intens in functie de fiecare situatie in parte. Cand situatia stresanta trece, functiile rganismului revin la normal.

Unele tipuri de stres  sunt normale si chiar necesare pentru a face viata interesanta si provocatoare. Raspunsul la stres poate fi benefic atunci cand este necesara o reactie rapida. De asemenea, poate interfera cu abilitatea de a executa unele manevre complexe. Daca apar prea multe situatii stresante intr-un interval de timp, atunci pot aparea depresia sau alte probleme de sanatate. Vestea buna este exista tot mai multe mijloace de relaxare si de prevenire a stresului cotidian.

Clasificarea stresului

Stresul va poate afecta sanatatea fizica si psihica, dar si comportamentul dumneavoastra. Corpul raspunde stresului prin producerea de substante chimice si hormoni, iar ritmul cardiac creste, creierul functioneaza mai repede si ceea ce determina o izbucnire brusca ca o explozie de energie care poate fi cu greu controlata.

De-a lungul timpului, aceste solicitari fiziologice pot avea un impact major asupra corpului daca nu este tinut sub supraveghere de catre un medic specialist.

Tipuri de stres

• Stresul acut

Stresul acut este cel mai frecvent tip de stres. Este reactia imediata a corpului dvs. la o noua provocare, eveniment sau cerere si declanseaza raspunsul dumnevoastra impulsiv.

Episoadele izolate de stres acut nu trebuie sa aiba efecte persistente asupra sanatatii. De fapt, acestea ar putea fi de fapt sanatoase pentru dumeavoastra, deoarece aceste situatii stresante va dau corpului si idei creierului ce tin de dezvoltarea celui mai bun raspuns la viitoarele situatii stresante.

Stresul acut sever, cum ar fi stresul suferit ca victima a unei infractiuni sau a unei situatii care v-ar pune viata in pericol, poate duce la probleme de sanatate mintala, cum ar fi tulburarea de stres post-traumatic sau tulburarea de stres acuta.

• Stresul acut episodic

Cand episoadele de stres acut au loc in mod frecvent, atunci va confruntati cu stres acut episodic. Practic, ati trecut la urmatoarea faza de stres. Persoanele care par sa aiba intotdeauna o criza tind sa aiba stres acut episodic. Ele sunt adesea scurte, iritabile si anxioase. Persoanele care sunt „nefericite” sau mereu sunt „ingrijorate”, fie sunt pesimiste sau tind mereu sa vada partea negativa a lucrurilor, tind sa se confrunte cu stresul acut episodic.

Efectele negative asupra sanatatii sunt persistente asupra persoanele cu stres acut episodic. Ar putea fi dificil pentru persoanele care sufera de acest tip de stres sa isi schimbe stilul de viata, deoarece accepta stresul ca parte sau ca lucru obisnuit al vietii.

• Stresul cronic

Daca stresul acut nu este rezolvat, vindecat si tinut sub observatia medicului specialist, atunci starile de agitatie si stres vor incepe sa creasca sau sa dureze perioade mai lungi de timp, pana cand se ajunge la declansarea de stres cronic. Acest tip de stres este constant si nu dispare prea repede.

In unele cazuri, stresul cronic poate rezulta din lucruri precum:

• saracie
• o familie disfunctionala
• o casnicie nefericita
• o slujba proasta

Stresul cronic poate fi in detrimentul sanatatii dumneavoastra, deoarece poate contribui la declansarea mai multor boli grave sau riscuri care v-ar afecta sanatate, cum ar fi:

• boala de inima
• cancer
• boli pulmonare
• accidente
• ciroza hepatica
• sinucidere

Cauze: factorii de stres

Investigand peste 5000 pacienti suferind de boli organice grave, cum ar fi infarct, stomacul perforat, cancer, etc., Homles a constatat ca intre elementele cele mai stresante petrecute in ultimul an de viata, apar unele ca o anumita frecventa; ordonand aceste evenimente in ordinea descrescatoare a frecventi si acordandu-le un punctaj, el a alcatuit ceea ce se numeste scala Homles.

Scala Homles – Factorii stresului

Scala Homles care de la premiza ca cele mai stresante evenimente din viata unei persoane sunt schimbarile majore. Pe aceasta scala, moartea sotului sau sotiei, pierderea credintei, primeste 100 puncte; urmeaza divortul, pierderea locuintei, a locului de munca, inchisoarea, dar si evenimente fericite, ca nasterea unui copil, pregatirea concediului, sau a unei aniversari.

Un cumul de pana la 150 de puncte in ultimele 12 luni, este considerat normal; intre 150-200 stare de stress, intre 200-300 feze de alarma, cand se impun masuri de protectie si control al stresului, iar peste 300 puncte, clacarea cu pierderea sanatatii este iminenta.

Consecintele stresului

Stresul cotidian reprezinta un fenomen din ce in ce mai prezent in vietile noastre. Unul dintre efectele prezentei stresului in existenta umana il reprezinta influenta nefasta a acestuia asupra starii de sanatate a individului.

In societatea noastra, stresul este foarte frecvent asociat, in mod simplist, cu un efort fizic istovitor sau cu surmenarea psihica.

De obicei, stresul apare ca raspuns al organismului uman la o noua provocare aparuta in viata. Pana la un punct, efectul sau asupra individului este unul benefic: ajuta la mobilizarea „energetica” a organismului, astfel incat individul reuseste sa faca fata cu succes unei schimbari sau presiuni aparute in mediul ambiant. Stresul creeaza probleme doar atunci cand devine patologic – adica atunci cand raspunsul organismului este disproportionat fata de amploarea stimulului.

Cauzele stresului

Cauzele stresului sunt complexe si, adeseori, dincolo de controlul personal. Fiintele umane au un mecanism interior de reactie la stres, care le determina sa lupte sau sa fuga atunci cand sunt puse fata in fata cu pericolul. In vremurile de demult, aceasta reactie de “fuga sau lupta” era adecvata. In prezent insa, pericolele nu mai sunt atat de evidente sau de simple. Ne expunem unui stress indelungat, de cele mai multe ori ambiguu, care nu poate fi combatut prin actiuni imediate.

Ce anume genereaza prezenta stresului in viata noastra?

Unde si cum traim si activam ne afecteaza permanent sanatatea. Fie ca vorbim despre factori biologici (virusi, bacterii, paraziti), factori de mediu (temperatura, radiatiile din mediu), factori chimici (substante chimice din alimente, aer, apa, mediul profesional, medicamente) sau sociali (mediul familial, mediul profesional), efectele acestor factori asupra organismului uman determina atat un disconfort temporar, cat si consecinte pe termen lung.

Efectele stresului

Impactul stresului asupra organismului se resimte deopotriva la nivelul sanatatii fizice si psihice, prin:

– migrene,

– hipertensiune arteriala,

– insomnii,

– sensibilitate crescuta la gripa si alte boli,

– inrautatirea starii generale de sanatate,

– acutizarea bolilor cronice,

– anxietate, depresii,

– irascibilitate, disperare.

In trecut, cercetarile in domeniu subliniau faptul ca impactul stresului era mai ridicat asupra femeilor decat asupra barbatilor. Populatia – tinta era formata din: femeile care imbinau serviciul cu responsabilitatile nelimitate pentru casa si pentru cresterea copiilor, mamele singure cu venituri mici, femeile-victime ale violentei in familie. Studii recente arata insa ca impactul stresului este la fel de ridicat si asupra barbatilor. Data fiind situatia actuala traversata de societatea noastra, neajunsurile financiare reprezinta, in cazul barbatilor,  principala sursa generatoare de stres.

Stresul cronic: simptome

Stresul cronic afecteaza intregul corp. Poate avea mai multe simptome fizice sau psihologice. Tipul si severitatea simptomelor variaza considerabil de la o persoana la alta.

Semnele si simptomele stresului cronic pot include:

• iritabilitate, care poate fi extrema
• oboseala
• dureri de cap
• dificultati de concentrare
• ganduri rapide, dezorganizate
• dificultati de somn
• probleme digestive
• modificari ale apetitului
• sentimentul de neajutorat
• pierdere perceputa de control
• stima de sine scazuta
• pierderea dorintei sexuale
• nervozitate
• aparitia frecventa de boli si infectii

Stresul la copii

Cercetatorii de la Karolinska Institutet din Suedia au demonstrat o legatura importanta intre stresul psihic si reactiile inflamatorii complexe care au loc in organism, in primul rand la cei care sufera de boli alergice, cum ar fi astmul.

Pentru a intelege cum influenteaza stresul reactia alergica, savantii au studiat efectul unui examen greu asupra nivelul hormonilor de stres, sistemul imunitar si functia pulmonara in cazul studentilor la medicina. Testele au fost facute intr-o perioada a anului universitar fara examene si apoi repetate in sesiune, inaintea unui examen greu. Au participat 22 de studenti care au suferit de rinita alergica si/sau astm si 19 de studenti sanatosi.

Numarul limfocitelor T helper (LcTh), care joaca un rol central in sistemul imunitar uman, creste brusc in caz de stres psihic. Acest raspuns a fost prezent la ambele grupuri de studenti.

In acelasi timp, cercetatorii au gasit o crestere a concentratiilor de citokine cu un pattern caracteristic inflamatiei alergice la studentii cunoscuti cu atopie, nivelul substantelor respective ramanand normal la cei sanatosi.

Combaterea stresului

Din pacate ne gandim la stres numai cand deja ne afecteaza si pe noi.Ar trebui insa sa ne straduim sa recunoastem inca din timp cauzele cedetermina suprasolicitarea, sa evitam imbolnavirea, sa prevenimaparitia stresului.

Nici fortati de imprejurari externe, nici de buna voie sa nu intram in situatii de stres.  Majoritatea cauzelor ce determina stresul, asa numitii factori de stres, pot fi evitati daca evitam suprasolicitarea.

Relatiile echilibrate de cuplu, de familie, relatiile apropiate cu prietenii, rudele, vecinii si colegii de munca reduc considerabil pericolul aparitiei stresului. De sarbatori si la sfarsit de saptamana sa incercam sa ne delimitam in mod constient de problemele de serviciu. Bucuria inlatura stresul. Acordati in mod constient si regulat timp hobby-ului dumneavoastra. Acordati-va linistit aceasta mica relaxare.

In cazuri extreme vrem sa ne planificam pana si ultimul minut din timpul nostru liber. Avantajos pe de o parte, pe de alta poate fi deosebit de periculos. Psihologii intalnesc adesea bolnavi suferind de „stresul timpului liber”, care isi programeaza mult prea multe lucruri pentru sfarsitul de saptamana si concedii. Realizarea numeroaselor programe este adesea problematica.

De obicei cei care sunt suprasolicitati la locul de munca vor sa isi planifice fiecare minut din timpul liber, deoarece pur si simplu nu indraznesc si nu concep sa”nu faca nimic”.

Responsabilitatea serioasa, apasand ca o greutate ingrozitoare, este un factor de stres foarte important. Stresul nu dispare pana cand presiunea exista. Dintr-o astfel de situatie putem scapa numai prin impartirea responsabilitatilor.

Sa nu credeti ca nu exista scapare. Nu se poate evita in totalitate responsabilitatea, insa putem sa ne usuram considerabil situatia.

Sa ne relaxam!

Training Autogen: intr-un timp foarte scurt si oriunde putem sa ne relaxam, sa ne improspatam.In cazul in care cu ajutorul autosugestiei ne „programam” corect, ne vom descurca mai bine cu sarcinile noastre.

Yoga: ca efect al exercitiilor de relaxare va scade stresul fizic si psihic. Metodele de relaxare pot fi insusite la cursuri speciale. Metodele de mai sus nu pot fi insusite perfect din carti, este nevoie si de ajutorul unui profesor experimentat. In caz contrar s-ar putea sa insusim gresit exercitiile si sa ajungem la efecte contrare, chiar daunatoare.

Combate stresul cu plante medicinale

• Valeriana este cunoscuta pentru calitatile ei sedative si abilitatea de a relaxa sistemul nervos central.
• Sunatoarea are actiune antidepresiva, protejeaza sistemul cardiovascular si este o sursa de vitamine B3.
• Talpa gastei si melisa au actiuni sedative si spasmolitice, protejeaza sistemul cardiovascular, scad tensiunea arteriala si palpitatiile.
• Cretusca stabilizeaza emotiile in situatii de criza si are un impact pozitiv asupra tractului gastro-intestinal, avand proprietati antiulceroase.
• Paducelul este folosit in prezent ca tonic cardiac pentru o varietate de tulburari ale functionalitatii inimii.
• Extractul de hamei este evidentiat ca un ajutor pentru somn si totodata, datorita proprietatii estrogenice a acestuia, este benefic pentru sanatatea functiei de reproducere. Are de asemenea actiune sedativa, spasmolitica, analgezica si este o sursa de vitamine B si E.

Dieta anti-stres

In plus, exista cateva alimente pe care le puteti manca in oricare parte a zilei, care va pot ajuta la scaderea severitatii simptomelor de orice tip de stres.

Iata cateva alimente si bauturi care pot fi sustinute de stiinta si care pot combate intr-o oarecare masura stresul:

• somon
• musetel (consumat sub forma de ceai)
• ghimbir
• ciocolata neagra
• iaurt simplu
• ceai verde
• banane
• oua
• ovaz
• citrice (portocale, grapefruit, lamaie)
• migdale
• fructe de padure (afine, zmeura, mure)

Sfaturi pentru o viata fara stres

Strategii de control ale stresului

Acestea ar putea fi grupate dupa trei directii: propria persoana – ABC – ul controlului stresului, persoana semenilor – comunicarea si relatii interpersonale si, filosofia sau conceptia asupra vietii.
ABC-ul controlului stresului este o forma mnemotehnica care atrage atentia asupra a trei repere:

Ascultare

Ascultare – capacitatea da a-ti recepta propriul organism asa cum aratam mai sus;

Balanta

Balanta – sau echilibru, porneste de la conceptia holistica si unitara asupra fiintei umane in toate dimensiunile sale, considerand ca atat bunastarea, cat si suferinta oricarei parti le antreneaza si pe celelalte. De asemenea, ca atat antrenarea, cat si uzura trebuie sa fie pe cat posibil uniforme, astfel incat oamenii sa nu mai moara de inima, de ficat, sau de rinichi, ci fericiti si satui de zile.

Respectul fata de legile sanatatii si luarea in considerare a factorilor sanogeni naturali: apa, aer, soare, exercitiul fizic, actuvitate si odihna echilibrata, o alimentatie sanatoasa, cumpatarea in cele necesare si evitarea oricaror toxice – alcool, tutun, cafea, droguri, grasimi saturate, hipercolesterol, ca si cultivarea unei relatii de incredere in Dumnezeu concura la acest deziderat. Cernerea sau selectivitatea presupune ca din hatisul de informatii, solicitari si tentatii sa le alegem pe cele esentiale, fundamentale si, mai ales, ele sa fie asimilate ca propriile noastre comandamente si sa le punem in practica.

In ceea ce priveste comunicarea si relatiile interpersonale sunt mult de spus.

Comunicarea

Comunicarea poate detensiona relatiile. Desi noi avem impresia ca tot ceea ce comunicam este cuprins in limbajul articulat, acesta nu detine decat o pondere de 20%; 17%  apartine tonului si inflexiunilor vocii, iar restul de 63% este transmis de gestica, mimica si limpajul corporal. S-a spus ca exista 5 nivele de comunicare, de la cel mai superficial pana la cel mai profund: (5) banalitati, (4) fapte, anecdote, (3) idei, retionamente, (2) sentimente, (1) comunicarea autentica de sine, fara rezerve. Tehnicile transmiterii mesajelor si tenicile ascultarii sunt foarte importante in procesul comunicarii. Oamenii suparati, stresati, nu comunica, desi aceasta este calea regala pentru a solutiona problemele.

Comunicarea si relatiile interpersonale

In privinta relatiilor interpersonale, am vazut mai sus cat de nociva este singuratatea si se stie cat de importante sunt prieteniile sau grupul suport. Ca si in privinta comunicarii, noi trebuie sa invatam sa cultivam relatiile interpersonale, fiindca nu ne nastem cu astfel de abilitati.

In cultivare relatiilor exista cateva reguli simple:

1. aloca timp, efort si preocupare pentru relatii;
2. cultiva sinceritatea, abandoneaza masca lasandu-te cunoscut cu defecte si calitati ca un om real si nu o fantoma artificiala;
3. vorbeste despre simtamintele tale – dregostea care nu este exprimata moare;
4. deprinde-te cu gesturile de dragoste – atentii, flori, solicitudine;
5. acorda libertate prietenului si nu-l sufoca, nici nu incerca sa fii prea posesiv, sau manipulativ in a-l modela dupa  chipul si asemanarea ta.

Cat priveste filosofia de viata, aceasta este un aspect esential in strategia de lupta impotriva stresului. Orice fiinta umana detine, constient sau nu, o anumita conceptie de viata, in functie de care isi modeleaza deciziile, atitudinile si actiunile.

Deseori nu putem modifica datele esentiale ale vietii, dar ne putem optimiza filosofia de viata. S-a spus despre oameni ca se impart in 2 mari categorii: optimisti si pesimisti. Albert Schweitzer spunea ca optimistul vede doar verdele semaforului, pesimistul doar rosul de la stop, dar realistul percepe intreaga gama a culorilor si le combina in mod creator.

Atitudinea

In privinta Atitudinii in fata existentei, si aceasta a fost structurata în mai multe directii, debutand toate cu A: Alegere, Acceptare, Apreciere, Actiune.

Alegerea

Pe scurt Alegerea consta din a alege sa nu te concentrezi asupra esecurilor sau necazurilor, ci asupra reusitelor, nu asupra problemelor, ci asupra soluriilor, cultivand o atitudine pozitiva in fata vietii, o mentalitate de invingator.

Acceptarea

Acceptarea este orientata catre sine, catre semeni si catre situatii. O imagine de sine realista necontaminata de complexul de grandoare, nici de cel de inferioritate. Capodoperele sunt licitate la zeci si sute de milioane de dolari. De ce? Pentru ca sunt unicate. Si tu esti unic! In fata ta se deschid posibilitati nelimitate.

Adaptarea

Adaptarea presupune capacitate de a te acomoda unor situatii limita. Nu are rost sa investesti 1 milion pentru a obtine 10 lei. Nu e rentabil. Trebuie sa stii cum sa actionezi, deoarece ocazia ocazia si momentul potrivit este acum.

Apreciere

Apreciere. Simtamantul de multumire si recunostinta.

Actiune

Actiune. Lao Tse spune ca orice calatorie de 1000 km incepe cu un pas. Toate aceste cunostinte trebuie aplicate in viata de zi cu zi. Ele trebuie sa devina o a doua noastra natura.

Esentialul despre stres

Am identificat initial intre simptomele stresului: anxietate, durere, depresie si am putea adauga pustiire, instrainare, rusine, sentimentul de vinovatie si multe altele, facand parte din cortegiul de suferinte ale omenirii.

Referinte:

1. https://www.healthline.com/health/stress
2. https://www.healthline.com/health/stress/effects-on-body#1
3. https://www.healthline.com/health/whats-your-stress-type
4. https://www.healthline.com/nutrition/16-ways-relieve-stress-anxiety#section11
5. https://www.medicalnewstoday.com/articles/323324.php
6. https://www.health.com/food/12-superfoods-for-stress-relief