Stresul profesional – cauze, simptome, efecte si solutii

Stresul profesional este una dintre sursele considerabile de stres cu care ne confruntam si care a crescut in amploare in ultimii ani. Ce efecte poate avea si cum gestionam stresul la locul de munca?

Cuprins:

(1) Informatii generale despre stresul profesional
(2) Cauzele stresului profesional
(3) Simptome si efecte ale stresului la locul de munca
(4) Solutii pentru a gestiona stresul profesional
(5) Masuri de prevenire

Informatii generale despre stresul profesional

Stresul ocupational sau stresul la locul de munca este raspunsul organismului in fata cerintelor si presiunilor legate de locul de munca care nu se potrivesc cu abilitatile si cunostintele persoanei.

Circumstantele stresante de la locul de munca pot fi agravate atunci cand angajatii nu simt ca au sprijinul colegilor sau al superiorilor, la fel si in situatia lipsei de control asupra proceselor de lucru.

Stresul este o experienta subiectiva. In situatii de lucru identice, doua persoane pot resimti diferit presiunea, incarcarea cu sarcini, cerintele si conditiile de lucru.

Pe termen scurt, stresul motiveaza si mobilizeaza. Participarea la un interviu, un deadline strans pe care trebuie sa il respecti, un proiect nou pentru care nu ai toate cunostintele sau abilitatile – te motiveaza sa depui efort pentru a reusi. Insa cand te confrunti cu stresul excesiv pe termen lung, iti poate fi afectata productivitatea si performanta la lucru, iar efectele pot fi coplesitoare si in ceea ce priveste sanatatea fizica si emotionala.

Atunci cand stresul este excesiv si pe termen lung, persoana poate ajunge la burnout, daca nu ia masurile necesare pentru a gestiona epuizarea.

Cauzele stresului profesional

Orice loc de munca are si elemente stresante, chiar si atunci cand angajatilor le place mult ceea ce fac. Stresul profesional poata aparea in numeroase circumstante ale locului de munca.

Factori externi

Acesti factori tin de locul de munca si activitatea profesionala. Pot fi impartiti in factori legati de continutul muncii si factori legati de contextul locului de munca.

Factori privind continutul activitatii de lucru:

• supraincarcarea cu sarcini;
• suprasolicitarea (cantitate prea mare de informatii care trebuie procesata);
• sarcini repetitive, monotone, neinteresante;
• lipsa varietatii activitatilor de lucru;
• conditii fizice speciale;
• lucrul in schimburi;
• stimulare excesiva sau insuficienta;
• program neregulat, ore peste program;
• ritm de lucru prea rapid sau prea lent;
• program de lucru inflexibil;
• lipsa controlului privind procesele, metodele, programul, mediul de lucru;
• neparticiparea la luarea deciziilor la locul de munca;
• activitate ce implica pericol fizic.

Factori privind contextul activitatii de lucru:

• insecuritatea locului de munca;
• roluri profesionale neclare sau contradictorii;
• putine oportunitati de crestere si dezvoltare (sau deloc);
• obiective profesionale contradictorii sau asteptari de performanta neclare sau incorecte;
• conflicte la locul de munca;
• bullying, hartuire, discriminare, violenta;
• activitatea solitara sau izolata;
• obiective organizationale, strategii si structuri neclare;
• lipsa suportului la locul de munca pentru dificultatile din viata personala;
• absenta unor reguli sau politici organizationale care sa sustina un echilibru intre viata profesionala si cea personala.

Factori interni

Factorii care tin de persoana si de relatiile cu ceilalti:

• spiritul de competitie;
• presiunea ierarhiei;
• conflicte mascate sau deschise;
• critici;
• dificultati de comunicare;
• relatii dificile intre colegi;
• lipsa suportului din partea colegilor si superiorilor.

Anumite trasaturi de personalitate pot predispune persoanele la stres. Este vorba de cei cu o personalitate de tip A, caracterizati prin:

• hiperactivitate;
• nivel de implicare ridicat in activitatea profesionala;
• spirit de competitie;
• risc crescut de probleme relationale;
• standarde ridicate;
• iritabilitate;
• risc crescut de boli cardiovasculare.

Sursele de stres pot fi numeroase. Insa conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii, cel mai stresant tip de loc de munca este cel:

• care promoveaza cerintele si presiunea care sunt peste abilitatile si cunostintele angajatilor;
• in care posibilitatea de a alege sau de a avea control este foarte scazuta si
• in care sprijinul din partea celorlalti (colegi, superiori) este foarte mic.

La polul opus, nivelul de stres este semnificativ mai mic atunci cand lucrurile stau invers:

• cerintele si presiunea locului de munca se potrivesc cu abilitatile si cunostintele angajatilor;
• angajatii au control asupra muncii lor si asupra modului in care o realizeaza si
• au sprijin din partea colegilor si superiorilor si pot participa la luarea deciziilor legate de locul lor de munca.

Simptome si efecte ale stresului la locul de munca

Daca lucrezi intr-un mediu de lucru stresant, poti observa o serie de semne si manifestari ale stresului.

Semne fizice:

• durere in piept;
• accelerarea batailor inimii;
• tensiune musculara;
• oboseala;
• dureri de cap;
• dureri de stomac;
• ameteala;
• diaree sau constipatie;
• pierderea poftei de mancare;
• tulburari de somn.

Semne de natura psihica:

• sentimentul de a fi coplesit;
• frustrare;
• anxietate, iritabilitate, deprimare;
• apatie, scaderea interesului fata de activitatile de lucru;
• dificultati de concentrare;
• scaderea increderii in sine;
• ganduri negative;
• probleme de memorie;
• ingrijorare excesiva;
• consumul de alcool sau de droguri pentru a putea face fata.

Cand stresul devine cronic, poate contribui la anxietate, insomnie, afectarea sistemului imun. De asemenea, stresul profesional poate deveni un factor de risc pentru depresie, boli cardiovasculare (hipertensiune arteriala, infarct), obezitate, tulburari digestive (gastrita, diaree); boli digestive (colon iritabil, rectocolita hemoragica), poliartrita, alergii, boli dermatologice, tulburari endocrine.

Pe langa impactul asupra sanatatii, stresul profesional poate avea efecte negative si indirect, prin modalitatile nesanatoase prin care angajatii incearca sa ii faca fata – consumul (sau excesul) de alcool, excesul alimentar, consumul de fast food, fumatul, consumul de droguri.

Efectele negative sunt si pentru companii:

• scaderea productivitatii angajatilor;
• accidente de munca;
• absenteism;
• demisii.

Daca stresul profesional nu este gestionat, iar persoana este supusa stresului excesiv pe termen lung, se poate ajunge la epuizare, respectiv burnout.

Solutii pentru a gestiona stresul professional

Daca locul de munca este solicitant si simti ca iti sunt afectate performanta, productivitatea, sanatatea sau chiar relatiile interpersonale, poti lua masuri pentru a reduce stresul cu care te confrunti. Este important, totodata, sa observi daca exista si alte surse de stres si in viata persoanala.

Daca te confrunti cu stresul la locul de munca, poti incepe prin a identifica factorii de stres si modul in care reactionezi la acestia. Dintre toate conditiile de la locul de munca, unele sunt mult mai stresante decat restul. Afla daca poti evita aceste situatii stresante sau testeaza cum le poti gestiona. Apoi vezi care e modul tau de face fata stresului. Ai tendinta sa fumezi mai mult, sa bei mai mult alcool, sa eviti problemele? Si aici poti interveni, inlocuind aceste obiceiuri cu altele mai eficiente.

Cum poti gestiona stresul profesional

• Odata identificati factorii de stres, incearca sa vezi care sunt in controlul tau si care nu. Factorii care sunt in controlul tau pot viza un mai bun management al timpului, invatarea de noi abilitati (fie persoanale, fie legate de activitatea profesionala). Factorii care nu tin de tine ii poti discuta cu superiorii tai, pentru a-i imbunatati. De exemplu, clarifica aspectele neclare sau ambigui legate de responsabilitatile, criteriile de performanta, cerintele etc.
• Stabileste limite clare intre timpul dedicat serviciului si cel dedicat vietii personale. (De exemplu, dupa incheierea programului sa nu mai verifici emailurile sau sa nu mai raspunzi la telefon.)

• Vorbeste despre aspectele stresante cu care te confrunti cu colegii, familia, prietenii. Simplul fapt de a fi ascultat te poate ajuta sa gestionezi mai bine stresul. Pe de alta parte, lipsa unor persoane care sa iti ofere sprijin iti poate creste vulnerabilitatea la stres.
• Ia pauze regulate in timpul zilei de la ritmul alert cu care esti obisnuit si respecta pauzele de la locul de munca. In aceste pauze, opteaza pentru activitati placute si relaxante, precum a vorbi cu o persoana cu care rezonezi, a iesi sau a face o plimbare in aer liber, a lua masa cu colegii in locul pranzului luat in fata calculatorului etc. Cand te afli intr-o situatie foarte stresanta la serviciu, ia o scurta pauza in care sa te detasezi de situatia respectiva.
• Nu lasa zilele de concediu sa se piarda, ci foloseste-le periodic pentru a te detasa de serviciu. De asemenea, weekendurile in care faci alte activitati decat in timpul saptamanii, te ajuta sa revii pregatit pentru o noua saptamana de lucru.
• Exercitiile de respiratie, tehnicile de relaxare, meditatia (mindfulness) practicate cateva minute in fiecare zi ajuta la combaterea stresului si creste capacitatea de concentrare a atentiei.

Masuri de prevenire

Oricat de solicitant este locul de munca, poti lua masuri pentru a preveni stresul excesiv si a te proteja de efectele sale negative. Toate metodele de gestionare a stresului profesional prezentate mai sus pot fi aplicate si pentru a-l preveni. In plus, pentru a preveni stresul la locul de munca, este importanta in primul rand adoptarea unei igiene de viata corecte: ritmul somn-veghe, activitate fizica, alimentatie, mentinerea echilibrului intre viata persoanala si cea profesionala. Atunci cand majoritatea timpului si energiei sunt dedicate serviciului, este foarte usor sa ajungi sa iti neglijezi sanatatea.

Cum poti preveni stresul profesional

• Limiteaza timpul petrecut peste program sau lucratul acasa, dupa terminarea programului. Aceasta practica ar trebui sa fie o exceptie, si nu sa devina regula. In cazul in care nu reusesti sa te incadrezi in programul de lucru, observa daca e o problema legata de gestiunea timpului sau e o supraincarcare cu sarcini prin natura locului de munca.
• Prioritizeaza in programul tau hobby-urile si activitatile relaxante si placute. Ca sa functionam bine, avem nevoie de un echilibru intre viata profesionala, viata personala si activitatile placute, relaxante. Asigura-te ca timpul dedicat serviciului nu iti ocupa timpul pe care ar trebui sa il aloci familiei, hobbyurilor, relaxarii.
• Sportul, practicat sub orice forma, inclusiv plimbarile pe jos, este foarte benefic pentru a elimina tensiunea acumulata peste zi.
• Identifica aspectele locului de munca pozitive, utile, care iti aduc satisfactie. Plictiseala si insatisfactia legate de ceea ce faci ca activitate profesionala se poate adauga la nivelul de stres. O schimbare de atitudine, prin concentrarea pe aspectele mai sus mentionate iti poate oferi mai mult sens si control, lucruri care scad nivelul de stres.
• Evita multitasking-ul. Desi ofera iluzia realizarii cu succes a mai multor sarcini simultan, aceasta practica nu doar ca nu iti economiseste din timp, ci iti afecteaza productivitatea. Creierul nu proceseaza in acelasi timp doua sau mai multe sarcini, ci atentia se muta foarte rapid de la una la alta.

Referinte:

(1) Stress at the workplace – https://www.who.int/occupational_health/topics/stressatwp/en/
(2) Workplace Stress – https://www.stress.org/workplace-stress
(3) Coping with stress at work – https://www.apa.org/helpcenter/work-stress
(4) Stress in the Workplace – https://www.helpguide.org/articles/stress/stress-in-the-workplace.htm
(5) Workplace Stress – https://www.headsup.org.au/healthy-workplaces/workplace-stressors
(6) Stress in the workplace – https://www.apa.org/helpcenter/workplace-stress