Sistemul nervos enteric – „creierul din intestin”
Citeste mai multe despre al doilea creier, creierul din intestin sau sistemul nervos enteric – iata ce rol are, componente, probleme asociate si alte recomandari.
Cuprins:
1. Ce este sistemul nervos enteric?
2. Ce functii are sistemul nervos enteric?
3. Conexiunea creier-intestin
4. Probleme legate de sistemul nervos enteric
5. Recomandari pentru a mentine buna functionare a sistemului nervos enteric
Ce este sistemul nervos enteric?
Sistemul nervos enteric controleaza sistemul digestiv. Mai este numit „al doilea creier” sau sistemul nervos de la nivelul intestinului. Determina miscarile tractului gastrointestinal, regleaza secretia de acid gastric, modificarile fluxului sangvin local impreuna cu eliberarea hormonilor intestinali si interactioneaza cu sistemul imunitar din intestin. Este o parte a sistemului nervos autonom, care include, de asemenea, sistemul nervos simpatic si sistemul nervos parasimpatic.
Componentele sistemului nervos enteric
Similar celorlalte sisteme nervoase periferice, conexiunile sistemului nervos enteric dintre intestin si creier contin atat neuroni senzitivi, cat si neuroni motoii. Neuronii sunt incorporati in peretele sistemului gastrointestinal, de la treimea inferioara a esofagului pana la rect. Neuronii senzitivi detecteaza stimulii chimici si mecanici din digestie, de obicei alimente si bauturi. Neuronii motori sunt responsabili de coordonarea peristaltismlui, a contractiilor ritmice ale mushcilor ce misca alimentele de-a lungul tractului digestiv. Mai sunt si neuroni enterici care pot regla reflexul de voma. Intestinul si creierul sunt conectate fizic prin milioane de nervi, cel mai important fiind nervul vag.
Sistemul nervos enteric contine intre 200 – 600 milioane de neuroni – de aceea este uneori denumit „al doilea creier” sau „creierul din intestin”.
Nervul vag este unul dintre cei mai mari nervi care conecteaza intestinul si creierul. Trimite semnale in ambele directii. Intestinul si creierul sunt, de asemenea, conectate prin substante chimice numite neurotransmitatori. Neurotransmitatorii produsi in creier controleaza emotiile. De exemplu, serotonina contribuie la sentimentele de fericire. Multi dintre acesti neurotransmitatori sunt produsi si de celulele intestinale si de bacteriile benefice de acolo.
Ce functii are sistemul nervos enteric?
Sistemul nervos de la nivel intestinal este responsabil de diferite aspecte ale procesului digestiv. Proceseaza o serie de senzatii, cum ar fi natura continutului intestinal si distensia intestinala si integreaza aceste informatii cu informatiile din sistemul nervos autonom. Astfel, regleaza activitatea musculara si secretorie a tractului gastrointestinal.
Sistemul nervos enteric poate functiona independent de sistemul nervos central. Cand trebuie sa comunice cu creierul, comunica prin nervul vag si axa creier-intestin. Este sensibil la raspunsul sau la nevoile digestiei, cum ar fi modificarile dietei sau daca un virus sau o bacterie afecteaza tractul gastrointestinal. Se comporta diferit in functie de alimentatie sau atunci cand exista tulburari ale tractului digestiv, cum ar fi prezenta unor bacterii straine sau virusuri care pot provoca boli. Regleaza, de asemenea, raspunsul la alimente si bauturi care sunt consumate. De exemplu, poate raspunde prin varsaturi si diaree in caz de toxiinfectie alimentara cu bacterii sau virusuri.
Microbiomul din tractul digestiv, poate avea, de asemenea, un efect asupra sistemului nervos enteric. Modificarile microbiomului pot influenta modul in care se comporta sistemul nervos enteric pentru a regla digestia.
Axa intestin-creier este, de asemenea, conectata prin sistemul imunitar. Microbiomul intestinal joaca un rol important in sistemul imunitar si in inflamatie, controland ceea ce ajunge in organism si ceea ce este excretat. Daca sistemul imunitar este activat prea mult timp, poate duce la inflamatie, care este asociata cu o serie de tulburari ale creierului, cum ar fi depresia si boala Alzheimer.
Conexiunea creier-intestin
Axa intestin-creier este un termen pentru reteaua ce conecteaza intestinul si creierul. Aceste doua organe sunt conectate atat fizic, cat si biochimic. Deoarece sistemul nervos enteric se bazeaza pe acelasi tip de neuroni si neurotransmitatori care se gasesc in sistemul nervos central, este numit uneori „al doilea creier”. „Al doilea creier” din intestin, in legatura cu creierul, joaca un rol cheie in anumite boli fizice si mentale si starea generala de bine.
De exemplu, cand o persoana simte un pericol, se declanseaza raspunsul „lupta sau fugi” al sistemului nervos central. In acelasi timp, raspunsul sistemului nervos enteric este de a incetini sau opri digestia. De asemenea, anumite frici, ca frica de a vorbi in public, pot sa incetineasca sau sa accelereze sistemul digestiv, si pot provoca dureri abdominale, diaree si alte simptome. Emotiile, sentimentele de entuziasm sau nervozitatea pot provoca disconfort gastric. Vezi aici mai multe despre stres si efectele asupra sistemului digestiv. Conexiunea intestin-creier functioneaza in acest caz si in ambele directii. De exemplu, problemele gastrointestinale pot crea anxietate si stres. Axa creier-intestin nu implica doar creierul si sistemul nervos enteric. Implica si sistemul endocrin, sistemul imunitar, microbiomul etc.
Probleme legate de sistemul nervos enteric
Se crede ca anumite probleme in legatura intestin-creier pot fi asociate cu mai multe afectiuni, mai ales afectiuni neurologice. Aceste conditii include boala Parkinson, Alzheimer, autism, anxietate etc. De asemenea, anxietatea, depresia si stresul pot fi legate de anumite tulburari gastrointestinale. Sistemul nervos enteric poate influenta emotiile. La randul lor, emotiile pot avea un efect asupra anumitor conditii, cum ar fi sindromul intestinului iritabil, constipatia, balonarea, durerea. In plus, se crede sistemul nervos enteric ar putea contribui la afectiuni precum pierderea memoriei, hipertensiunea arteriala, obezitatea si diabetul de tip 2. De asemenea, pot exista conexiuni creier-intestin in originile unor boli autoimune, cum ar fi artrita reumatoida.
In plus, mai multe afectiuni diferite au fost identificate ca fiind legate de anumite probleme cu sistemul nervos enteric:
- Boala Hirschsprung – Boala Hirschsprung este o afectiune congenitala rara in care unii dintre ganglionii din sistemul nervos enteric nu se dezvolta in ultima parte a intestinului gros. Acest lucru lasa intestinul incapabil sa miste alimentele printr-o parte a intestinului si sa completeze miscarea intestinala. Cel mai obisnuit tratament este indepartarea partii de intestin care este implicata.
- Acalazia esofagiana – Acalazia esofagiana este o afectiune autoimuna rara a esofagului. Anumiti nervi sunt atacati de sistemul imunitar al organismului si nu mai pot functiona corect. Astfel apare incapacitatea de a inghiti alimente cu usurinta.
- Gastropareza – Gastropareza inseamna ca alimentele nu se golesc din stomac in timp util. Cauza gastroparezei este necunoscuta in aproape jumatate dintre cazuri. Se crede ca modificarile neuronilor sistemului nervos enteric pot duce la dezvoltarea gastroparezei.
- Pseudo-obstructie intestinala cronica idiopatica – Este o tulburare rara in care intestinul se comporta ca si cum ar fi obstructionat, dar nu exista niciun motiv mecanic identificat pentru obstructie. Aceasta afectiune poate fi prezenta la nastere sau poate progresa in timp.
Recomandari pentru a mentine buna functionare a sistemului nervos enteric
- Consumati alimente sanatoase, naturale, cat mai putin procesate.
- Discutati cu medicul despre diagnosticarea anumitor alergii si intolerante alimentare, pentru a putea evita acele alimente.
- Acordati timp momentelor de relaxare, inclusiv prin plimbari si timp petrecut in natura, meditatie, exercitii de respiratie, bai relaxante, yoga, mindfulness etc.
- Faceti zilnic miscare pentru a ajuta organismul sa elibereze hormoni implicati in starea de bine.
Alimentele recomandate pentru a sustine axa creier-intestin includ:
- alimente bogate in grasimi Omega-3 – ca peste gras;
- alimente fermentate – ca iaurt, varza murata etc.;
- alimente bogate in fibre – cereale integrale, nuci, seminte, fructe si legume;
- alimente bogate in polifenoli – cacao, ceai verde, ulei de masline, cafea etc.;
- alimente bogate in triptofan – carne de curcan, branza, oua etc.
Intuitia si „gut feeling”
Este posibil ca la un moment dat sa fi simtit un anumit impuls sau o vibratie in anumite situatii, ca o senzatie la nivelul stomacului si intestinului, in legatura cu anumite persoane, situatii, decizii etc. Acestea se considera ca sunt manifestari fizice ale intuitiei, ce pot avea anumite beneficii. De exemplu, pot fi legate de sentimentul de „lupta sau fugi”, pentru a ne proteja de o situatie potential amenintatoare sau periculoasa. Frica sau pericolul se prezinta adesea ca o senzatie de contractie in intestin sau un sentiment general de anxietate.
De asemenea, aceste sentimente sunt adesea de fapt senzatii fizice asociate cu anxietatea. Cum le putem deosebi? O modalitate ar fi prin faptul ca gut feeling apare in situatii specifice, care duc spre o decizie sau actiune concreta, cu claritate. Anxietatea, pe de alta parte, tinde sa se concentreze asupra viitorului si apar tot felul de preocupari si incertitudini.
Cum se explica?
Dintr-o perspectiva neurologica, acest „gut feeling” este legat de bacteriile intestinale ce comunica direct cu creierul prin mesageri chimici din sange si conexiunea neuronilor intestinali cu partea limbica (emotionala si intuitiva) a creierului. Cand abordezi o decizie intuitiv, creierul lucreaza in tandem cu intestinul pentru a evalua rapid toate amintirile, experientele din trecut, nevoile personale si preferintele si apoi ia cea mai buna decizie, avand in vedere contextul. In acest fel, intuitia este o forma de date emotionale si experientiale.
Este bine ca in orice situatii sa ne ascultam corpul si intuitia. Emotiile pot juca un rol important in decizii, asa ca este important sa avem incredere in ele in unele cazuri. In plus, timpul si practica pot perfectiona intuitia, asa ca este important sa acordam atentie sentimentelor de acest fel. Incercati sa distingeti sentimentele de acest fel de frica si anxietate. De asemenea, incepeti prin a tine cont de aceste emotii pentru decizii minore in prima etapa. In cele din urma, retineti ca intuitia nu poate se se dezvolte in situatii de agitatie si stres.
Referinte:
(1) https://gut.bmj.com/content/47/suppl_4/iv15
(2) https://www.health.harvard.edu/diseases-and-conditions/the-gut-brain-connection
(3) https://www.webmd.com/digestive-disorders/what-to-know-about-gut-brain-link
(4) https://www.nature.com/articles/nrgastro.2016.107
