Mobbing – hartuirea psihologica la locul de munca

Mobbing la locul de munca – este o forma de abuz psihologic, care presupune o serie de actiuni ale unui grup de colegi – acuzatii nefondate, umilire, teroare psihologica, abuz emotional – impotriva unei persoane tinta.

Cuprins:

(1) Ce este mobbing-ul?
(2) Cand si de ce apare hartuirea la locul de munca?
(3) Etapele mobbing-ului
(4) Ce efecte are mobbing-ul
(5) Cum se pot apara angajatii victime ale mobbing-ului?
(6) Sfaturi pentru prevenirea hartuirii la locul de munca

Ce este mobbing-ul?

Mobbing-ul la locul de munca este un comportament abuziv, subtil, din partea unui grup de colegi indreptat catre un angajat. Este un fenomen complex, cu efecte negative intense pentru persoana care este victima acestui tip de comportament.

Termenul de mobbing a fost folosit prima data pentru a descrie comportamentul animalelor atunci cand se folosesc de grup pentru a speria un animal de prada. Ulterior a fost folost conceptul de “mobbing la locul de munca” pentru a descrie acea situatie in care un grup de colegi coalizeaza impotriva unei tinte (un alt coleg) pe care il “terorizeaza psihologic”.

Mobbing-ul mai este numit si “bullying colectiv”, “agresiune colectiva”, “hartuire psihologica de grup”.

In ce consta aceasta forma de abuz psihologic?

Mobbing-ul presupune o serie de actiuni subtile, repetitive, menite sa discrediteze persoana (onoarea, abilitatile ei profesionale, credibilitatea) si in final sa o faca sa renunte la locul de munca.

Comportamente tipice pentru mobbing includ: barfe, zvonuri, aluzii si insinuari, acuzatii nefondate sau nejustificate, umilire, marginalizare. Hartuirea psihologica incepe de la un conflict organizational si treptat hartuirea devine tot mai intensa. Imaginea si reputatia victimei sunt in mod sistematic atacate in fata colegilor, departamentului de resurse umane, managementului, astfel incat victima ajunge sa nu mai poata conta pe sprijinul acestora.

De obicei, mobbing-ul nu se opreste decat atunci cand autorii isi vad scopul atins – fie eliminarea persoanei tinta din companie, fie a demonstra celorlalti ca persoana tinta nu este atat de competenta profesional precum pare.

Hartuirea sau abuzul psihologic la locul de munca – mai multe viziuni

In literatura de specialitate nu exista o uniformitate in ceea ce priveste termenii folositi pentru a descrie comportamentele abuzive psihologic la locul de munca. Hartuirea psihologica sau abuzul psihologic sunt notiunile mai generale, iar mobbing-ul si bullying-ul sunt fenomene specifice de abuz, fiecare avand particularitatile sale.

Mobbing vs bullying

Conceptul de mobbing nu este foarte cunoscut, cel putin nu la fel de bine precum este cel de bullying. Fenomenul de “bullying” este asociat mediului scolar, insa nu este limitat la acesta, putand avea loc (mai rar) si la locul de munca. Mobbing-ul si bullying-ul sunt ambele forme de abuz psihologic, dar prezinta o serie de diferente:

• mobbing-ul este un comportament al unui grup indreptat catre o persoana victima, in timp ce bullying-ul presupune actiuni individuale de abuz;
• bullying-ul este mai evident si mai agresiv, in timp ce mobbing-ul presupune actiuni mult mai subtile si indirecte;
• in ceea ce priveste scopul, bullying-ul vizeaza a-i face rau victimei, in timp ce in mobbing scopul este mai degraba eliminarea acesteia din companie;
• in bullying, atacul este de obicei direct, prin metode simple, in timp ce in mobbing atacul este indirect si se folosesc metode complexe pentru ca autorii sa isi atinga scopul.

Cand si de ce apare hartuirea la locul de munca?

Oricine poate fi o victima a hartuirii psihologice la locul de munca. Insa sunt anumite particularitati ale climatului organizational (mediul de lucru), cat si ale agresorilor si victimelor care pot creste riscul aparitiei mobbing-ului.

Factori care tin de mediul de lucru

Unele medii oranizationale sunt mult mai favorizante pentru aparitia hartuirii psihologice:

• acolo unde organizarea si managementul sunt slabe, unde nu exista abilitati de rezolvare a conflictelor si unde nu exista o politica privind hartuirea la locul de munca si consecintele acesteia;
• in organizatiile unde chiar conducerea foloseste intentionat tehnici de mobbing pentru a elimina din personal;
• acolo unde birocratia este foarte mare;
• in mediile unde exista putine posibilitati pentru angajati de a-si gasi alte locuri de munca similare (de exemplu, in cadrul unei universitati);
• in arii unde este predominant un singur gen, hartuirea psihologica fiind indreptata catre persoana de sex opus (de exemplu in armata sau in asistenta medicala);
• unde exista insecuritatea locului de munca.

Factori care tin de victime

Victimele mobbing-ului sunt in general acei angajati care sunt diferiti de “norma” din compania respectiva, adica de grupul dominant. Studiile arata ca acestea sunt de obicei persoane educate, cu un nivel educational peste medie, deschise, reziliente, de incredere, constiincioase, loiale companiei.

Uneori sunt alese ca tinta persoane care isi fac foarte bine treaba, iar agresorii incearca sa demonstreze contrariul. De obicei femeile sunt mai des victime ale mobbing-ului, de catre alte femei.
Victime pot fi angajati subordonati agresorilor, dar si persoane din management.

Trasaturi ale agresorilor

Unele studii sugereaza ca persoanele care abuzeaza sunt percepute ca fiind autoritare, manipulatoare, insensibile, carora le lipsesc abilitatile sociale, sadice sau chiar psihopate. Alte perspective sunt ca persoana care instiga la mobbing ar fi imature emotional si amenintate intr-un fel sau altul de persoana tinta.

Etapele mobbing-ului

Procesul mobbing-ului include mai multe faze. De obicei incepe cu un conflict minor, care in timp escaladeaza pana se ajunge la parasirea organizatiei de catre victima.
In primele etape, persoana tinta nu stie deocamdata despre faptul ca altii o vorbesc de rau sau ca este pe lista celor propusi spre concediere. E posibil chiar sa ignore eventualele semnale de alarma. Iar pana ajunge sa realizeze ca e o victima a hartuirii psihologice, din partea unui grup ostil de colegi si manageri, e posibil sa fie prea tarziu pentru a-si mai salva locul de munca.

Etapele includ:

1. Negarea si dezacordul

Mobbing-ul incepe printr-un conflict, de exemplu persoana este mustrata, avertizata, suspendata, pentru ceva ce nu a facut bine. Negarea se refera la faptul ca persoana nu stie deocamdata ca este victima unui abuz psihologic.

2. Furia si agresiunea

In aceasta etapa, agresiunea fata de victima devine tot mai evidenta si pare sa urmeze un pattern. Victima raspunde in general cu furie, intrucat sunt in joc reputatia ei, salariul, locul de munca. E normal sa simti furie atunci cand esti nedreptatit, iar furia este exact raspunsul dorit de catre agresori. Astfel, victima care se manifesta furios pare ca intr-adevar nu este potrivita pentru pozitia pe care o ocupa in companie sau poate fi chiar periculoasa.

3. Negocierea

In acest punct, agresorii incep sa implice si managementul, daca acesta nu este deja implicat. Victima, care se simte singura si neinteleasa, incearca sa isi sustina punctul de vedere in fata conducerii, insa de cele mai multe ori fara rezultate pozitive.

4. Depresia

Poate sa apara odata cu pierderea locului de munca sau inca din perioada mobbing-ului, accentuandu-se odata cu plecarea (prin demisie sau concediere).

5. Acceptarea

Pentru o victima a mobbing-ului, care a fost nedreptatita si si-a pierdut locul de munca, poate fi dificil sa accepte situatia. Deseori, distantarea de agresori ajuta persoana sa poata merge mai departe.
Mobbing-ul poate dura cateva luni sau chiar ani, de la conflictul initial pana la concedierea victimei sau renuntarea ei la locul de munca.

Ce efecte are mobbing-ul

Efectele hartuirii psihologice pot fi devastatoare pentru sanatatea si echilibrul emotional al victimei. Nu doar pentru ca ii sunt puse in pericol reputatia, identitatea profesionala, venitul financiar, locul de munca. Ci si pentru ca se creeaza un soi de cerc negativ din care persoana simte ca nu mai poate iesi. Impactul mobbing-ului se face simtit prin:

• stres;
• furie;
• dificultati de concentrare;
• scaderea performantei la lucru;
• tulburari de somn;
• atacuri de panica;
• consum de alcool sau de droguri;
• depresie;
• tulburarea de stres post-traumatic;
• boli psihosomatice.

Cum se pot apara angajatii victime ale mobbing-ului?

Desi la noi in tara nu exista o traditie in a sanctiona in instanta mobbingul, respectiv hartuirea psihologica la locul de munca, angajatii care sunt victime pot reclama acest tip de abuz. Totodata, ei pot solicita si daune morale, legislatia fiind de partea lor.

Atunci cand climatul organizational este unul nesanatos, toxic, cea mai buna protectie poate fi plecarea din organizatie.

Atunci cand mobbing-ul s-a produs pe o perioada indelungata si are efecte la nivel psihic si emotional, este foarte util daca persoana apeleaza la consiliere psihologica si/sau grupuri de suport pentru a depasi mai usor aceasta perioada dificila. Daca se confrunta cu depresia, anxietatea, stresul post-traumatic sau alte tulburari, este importanta apelarea la ajutor specializat.

Sfaturi pentru prevenirea hartuirii la locul de munca

Foarte important in prevenirea hartuirii psihologice este ca angajatii sa isi cunoasca drepturile si sa ia atitudine atunci cand acestea le sunt incalcate. Din pacate, atunci cand persoana tinta in mobbing nu lupta pentru drepturile sale si nu ia masuri din timp, ajunge deseori in situatia in care credibilitatea sa are atat de mult de suferit, incat nu va mai gasi sprijin nici in management, nici in alti colegi. Informati-va, in primul rand, despre drepturile voastre, vorbiti cu cineva de incredere din companie imediat cum observati ca ati putea fi victima unui mobbing si notati/pastrati orice dovada care va va ajuta intr-o eventuala actiune in instanta.

Hartuirea psihologica ar putea fi prevenit si daca s-ar lua masuri la nivel de companie care sa descurajeze astfel de comportamente. De exemplu, Agentia Europeana pentru Securitate si Sanatate in Munca recomanda ca masuri:

• crearea unei politici impotriva discriminarii si hartuirii la locul de munca, pe care toti angajatii sa o cunoasca;
• constientizarea la nivelul personalului despre mobbing si abuzul psihologic la locul de munca, prin programe educationale dedicate angajatilor;
• oferirea libertatii angajatilor de a-si realiza sarcinile asa cum considera;
• clarificarea pozitiilor si a sarcinilor de lucru.

Referinte:

(1) Surviving Workplace Mobbing: Identify the Stages – https://www.psychologytoday.com/us/blog/beyond-bullying/201303/surviving-workplace-mobbing-identify-the-stages
(2) Workplace Mobbing:Experiences in the Public Sector – https://research-repository.griffith.edu.au/bitstream/handle/10072/23095/55114_1.pdf
(3) Bullying at Work: Workplace Mobbing is on the Rise – https://psychcentral.com/blog/bullying-at-work-workplace-mobbing-is-on-the-rise/
(4) Are You Suffering From Workplace Mobbing? Here’s How To Handle It – https://www.betterhelp.com/advice/behavior/are-you-suffering-from-workplace-mobbing-heres-how-to-handle-it/
(5) Hartuirea la locul de munca. Ce spune legea? – https://legislatiamuncii.manager.ro/a/19229/hartuirea-la-locul-de-munca-ce-spune-legea-ce-trebuie-sa-stie-angajatii-si-angajatorii.html
(6) Psychological interventions against workplace mobbing – http://pepsic.bvsalud.org/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1413-389X2016000100018&lng=pt&nrm=iso&tlng=en