Infectia cu virusul Epstein Barr – tot ce trebuie sa stii
Iata ce trebuie sa stii despre infectia cu virusul Epstein Barr, cum se manifesta, ce complicatii pot sa apara, precum si ce implica metodele de tratament.
Cuprins:
1. Ce este virusul Epstein-Barr?
2. Mod de transmitere
3. Diagnostic
4. Ce tratament exista?
5. Complicatii posibile
6. Reactivarea virusului Epstein-Barr
7. Recomandari pentru a tine sub control virusul Epstein-Barr
Ce este virusul Epstein-Barr?
Virusul Epstein-Barr (EBV) este un virus din familia herpesvirusurilor, care se raspandeste prin saliva si fluidele corporale. Infectiile cu acest virus sunt foarte frecvente – se estimeaza ca peste 90% din populatia lumii are virusul. Majoritatea cazurilor nu provoaca simptome. Alte cazuri, in special la adolescenti si adultii tineri, pot duce la mononucleoza infectioasa, numita si „boala sarutului”.
Simptomele infectiei cu virusul Epstein Barr
Infectia cu acest virus poate varia de la asimptomatica la mononucleoza infectioasa. Complicatiile sunt rare. Odata ca virusul patrunde in corp, raman pentru toata viata, ulterior in stare latenta. Uneori virusul se poate reactiva.
Infectiile cu acest virus nu provoaca intotdeauna simptome. Acest lucru este valabil mai ales la copii. Adolescentii si adultii au mai multe riscuri de a prezenta simptome, care pot include:
- febra;
- senzatie de oboseala;
- dureri de cap;
- dureri in gat;
- ganglioni limfatici umflati la gat sau axile;
- amigdale umflate;
- splina marita (splenomegalie) sau ficat marit;
- dureri corporale;
- eruptii cutanate.
Majoritatea oamenilor sunt infectati cu virusul Epstein-Barr la un moment dat in viata, dar nu toti dezvolta simptome. Pana la 50% dintre persoanele infectate cu virusul Epstein-Barr vor dezvolta simptome la infectia primara. Aceste simptome pot dura intre 2 – 4 saptamani, desi starea de oboseala poate persista saptamani sau luni. Unii oameni prezinta simptome timp de 6 luni sau mai mult. Dupa o infectie cu Epstein Barr, virusul devine latent (inactiv) in corp. In unele cazuri, virusul se poate reactiva. Acest lucru nu provoaca intotdeauna simptome, dar persoanele cu sistemul imunitar slabit sunt mai susceptibile de a dezvolta simptome daca virusul se reactiveaza.
Vezi si: Virusurile – tot ce trebuie sa stii
Mod de transmitere
Virusul Epstein Barr se transmite de la o persoana la alta prin fluide corporale, in special prin saliva. Acesta este motivul pentru care mononucleoza, una dintre cele mai cunoscute infectii cu Epstein Barr, este cunoscuta ca „boala sarutului”. Se transmite astfel prin sarut, tuse, stranut. Insa, puteti lua virusul si folosind in comun obiecte personale, cum ar fi periute de dinti sau tacamuri cu o persoana care are o infectie activa cu Epstein Barr. Virusul se poate raspandi si prin sange si material seminal.
Este nevoie de 4 – 6 saptamani (perioada de incubatie) de la momentul infectiei pentru a se dezvolta mononucleoza. Virusul poate fi transmis chiar inainte sa incepeti sa aveti simptome ale unei infectii active. Odata ce virusul devine inactiv, nu il mai puteti raspandi altora, decat daca se reactiveaza.
Diagnostic
Diagnosticul se bazeaza pe analiza simptomelor, examinare fizica si teste de sange pentru a vedea daca aveti anticorpi impotriva virusului Epstein-Barr:
- anticorpi anti Epstein Barr VCA – anticorpii VCA IgM dispar dupa cateva saptamani, in timp ce IgG persista pe viata;
- anticorpi anti virus Epstein Barr EA apar in timpul unei infectii active si devin de obicei nedetectabili dupa cateva luni, desi pot persista mai mult timp la unii oameni;
- anticorpi anti virus Epstein Barr EBNA – apar lent in lunile de dupa infectie si pot fi detectati de-a lungul vietii.
Ce tratament exista?
Nu exista un tratament specific pentru virusul Epstien Barr si pentru mononucleoza. In mod normal, simptomele vor disparea de la sine dupa cateva saptamani. Este o boala virala, asa ca antibioticele NU functioneaza (antibioticele actioneaza doar impotriva infectiilor bacteriene). Tratamentul principal implica odihna si consum crescut de lichide. De asemenea, pot ajuta pastilele pentru dureri in gat si gargara cu apa sarata. Medicamentele pentru ameliorarea durerii, cum ar fi paracetamolul si medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene pot ajuta la ameliorarea durerii si a febrei. Aceste medicamente nu vor vindeca sau ucide virusul – ajuta doar la ameliorarea simptomelor.
Complicatii posibile
Principala complicatie a mononucleozei este splina marita. Uneori, oamenii se confrunta cu oboseala si somnolenta pentru mai mult de 6 luni dupa infectie. Boala poate fi mai severa in cazul celor cu imunitatea scazuta.
In unele cazuri, infectiile cu Epstein Barr pot duce la complicatii, unele usoare si altele grave. Acestea includ:
- ruptura splinei;
- anemie;
- numar scazut de trombocite (trombocitopenie);
- hepatita;
- miocardita;
- probleme care afecteaza sistemul nervos, inclusiv encefalita, meningita si sindromul Guillain-Barré.
Daca banuiti ca ati putea avea o infectie activa cu EBV, cel mai bine este sa mergeti la medic daca sunteti ingrijorat de simptome. Studii recente arata ca inflamatia cauzata de infectia cu COVID-19 poate reactiva virusul EBV si poate duce la simptome de long COVID sau sindrom post-COVID.
Virusul Epstein Barr si bolile autoimune
O infectie cu Epstein Barr poate creste riscul de a dezvolta boli autoimune, conform anumitor studii. Se crede ca acest lucru este din cauza faptului ca infectia poate activa gene care afecteaza functia sistemului imunitar. Daca o persoana are o predispozitie genetica la o anumita boala, este mai probabil sa o dezvolte pe baza diferitilor factori de mediu. Unul dintre acesti factori de mediu este reprezentat de virusurile, infectiile si inflamatiile care pot fi cauzate de infectii. Pentru unii oameni, Epstein barr poate fi unul dintre factorii declansatori de mediu ce stabilesc mediul potrivit pentru ca o persoana sa dezvolte o tulburare autoimuna. Bolile care au fost legate de virusul Epstein-Barr includ boala celiaca, artrita reumatoida, scleroza multipla, tulburarile tiroidiene, boala inflamatorie intestinala.
Virusul Epstein Barr si riscul de cancer
De asemenea, infectia cu Epstein-Barr poate creste riscul de a dezvolta anumite tipuri de cancer, conform unor date. Acest lucru este din cauza faptului ca mutatiile in celulele infectate cu Epstein-Barr pot duce la modificari canceroase. Unele tipuri de cancer care pot fi asociate cu acest virus includ cancere nazofaringiene sau cancere in partea din spate a nasului, anumite tipuri de limfom, inclusiv limfomul Burkitt, limfomul Hodgkin si adenocarcinom gastric.
Insa, retineti ca majoritatea persoanelor care au avut o infectie cu Epstein-Barr se recupereaza fara probleme si nu dezvolta complicatii – nici boli autoimune sau cancer.
Epstein Barr – infectia cronica
Virusul Epstein-Barr este unul dintre cele mai comune virusuri care infecteaza oamenii. Aproape toata lumea il poarta. Dupa infectia primara, cu sau fara simptome, virusul ramane de obicei in stare latenta. Daca devine activ din nou – reactivare, un sistem imunitar sanatos il poate aduce cu usurinta inapoi la o stare latenta.
Uneori, insa, infectia initiala poate provoca probleme pe termen lung. Poate activa gene ce afecteaza modul in care functioneaza sistemul imunitar. Acesta este unul dintre posibilele efecte pe termen lung ale acestui virus. Desi rar, Epstein Barr cronic apare atunci cand sistemul imunitar al unei persoane nu este capabil sa controleze infectia. Simptomele includ:
- dureri de cap;
- febra;
- ganglioni limfatici mariti;
- rigiditatea articulatiilor;
- dureri in gat;
- anemie etc.
Reactivarea virusului Epstein-Barr
Odata ce virusul patrunde in organism si dupa infectia primara, acesta ramane inactiv in corp pentru tot restul vietii – stare latenta. Insa, in unele cazuri, virusul se poate reactiva. De obicei nu provoaca simptome, dar in unele cazuri poate provoca infectii cronice sau in serie. Virusul reactivat poate provoca simptome similare cu cele ale unei infectii initiale la oamenii care au un sistem imunitar slabit.
Unele studii sugereaza ca inflamatia cauzata de COVID-19 poate provoca reactivarea Epstein-Barr la unii oameni. Long COVID, cunoscut si sub numele de sindrom post-COVID, si reactivarea Epstein-Barr au multe simptome in comun.
Virusul Epstein-Barr reactivat cronic
Dupa infectia primara cu Epstein-Barr, virusul poate ramane latent in corp, pana cand sistemul imunitar este din nou afectat. Cand se intampla acest lucru, virusul se poate reactiva provocand in unele cazuri virusul Epstein Barr reactivat cronic – CREBV. Virusul Epstein-Barr reactivat cronic este considerat o problema progresiva rara, care poate dura 6 luni sau mai mult.
Simptomele variaza in functie de varsta si starea sistemului imunitar, dar pot include:
- oboseala;
- febra (de multe ori de grad scazut);
- umflarea gatului si a ganglionilor limfatici;
- durere de cap;
- splina marita;
- ficat marit;
- eczeme;
- slabiciune musculara;
- simptome neurologice;
- anemie.
Virusul cronic reactivat poate incepe cu simptome care imita gripa si urmate de oboseala cronica prelungita. Cresterea anticorpilor virali este un semn al unei infectii active. Testarea IgM indica o infectie mai recenta, iar IgG indica o infectie in trecut.
Infectia cu virusul Epstein-Barr cronic reactivat este diferita de infectia cronic activa cu virusul Epstein-Barr (CAEBV). Aceasta este o problema rara in care persoanele nu pot controla infectia cu virusul. Infectia cronica activa cu virusul Epstein-Barr (CAEBV) este o complicatie foarte rara a unei infectii cu virusul Epstein Barr (EBV). Simptomele pot include febra, ganglioni limfatici umflati si ficatul si/sau splina marite. Complicatiile mai grave pot include anemie, leziuni ale nervilor, insuficienta hepatica si/sau pneumonie interstitiala. Forma sistemica a bolii se caracterizeaza prin febra, hepatita persistenta, hepatosplenomegalie si limfadenopatie, care prezinta grade variate de severitate clinica in functie de raspunsul imun al gazdei si de incarcatura virala. CAEBV incepe ca o infectie tipica cu Epstein Barr. Cu toate acestea, sistemul imunitar al unor oameni nu este capabil sa controleze infectia, permitand virusului sa ramana activ in loc sa devina latent.
Infectia cu EBV devine cronica atunci cand sistemul imunitar al pacientului nu poate controla virusul. Globulele albe se infecteaza, iar nivelurile de virus din sange raman ridicate. Nu exista o abordare standard actuala a bolilor si complicatiilor legate de EBV, deoarece multe dintre terapiile incercate nu au avut succes. Cel mai bun tratament este ameliorarea simptomelor si a afectiunilor cauzate de infectie.
Recomandari pentru a tine sub control virusul Epstein-Barr
Nu exista un remediu cunoscut pentru virusul Epstein-Barr si, prin urmare, tratamentele ar trebui sa se concentreze pe readucerea virusului la starea de latenta – mentinerea sa sub control. Primul pas al procesului de vindecare este sa identificati infectia si sa stiti ca acest virus este sau nu cauza problemelor si a simptomelor. Pentru a reduce riscul de reactivare a virusului si pentru mentinerea problemei sub control este esential sa sustinem functia imunitara, mai ales prin alimentatie sanatoasa si stil de viata sanatos.
Odihna fizica este o necesitate dupa infectie si in timpul sau, deoarece acest virus activat tinde sa uzeze mitocondriile si sa epuizeze energia. Astfel, odihna este foarte importanta si ii permite corpului sa-si concentreze energia spre eliminarea virusului din sistem.
Recomandari alimentare
Se recomanda in primul pas o alimentatie sanatoasa, naturala si nutritiva, pentru a reduce inflamatia si efectele asupra sistemului imunitar. Adoptati o dieta saraca in zahar si alimente ultra-procesate, dar bogata in proteine, grasimi sanatoase si antioxidanti din legume si fructe. Includeti grasimi sanatoase precum ulei de cocos sau peste si alimente cu probiotice precum iaurt sau chefir. In general se recomanda teste pentru intolerante si eliminarea acelor alimente pe care organismul nu le poate tolera, ca gluten sau lactate, dupa caz. De asemenea, zaharul este un puternic imunosupresor, astfel ca trebuie redus sau eliminat din dieta.
In continuare, trebuie mentinuta sanatatea intestinala. In caz de permeabilitate intestinala crescuta, toxinele se pot scurge prin mucoasa gastro-intestinala deteriorata si pot provoca o reactie exagerata a sistemului imunitar.
Alimentele recomandate includ si:
- fructe si legume – mai ales telina, afine, zmeura, rodie, lamaie, cartof dulce, salata verde, kale, sparanghel, spanac etc.;
- ierburi si condimente – ghimbir, turmeric, usturoi etc.;
- ulei de cocos – are proprietati antivirale si actioneaza ca un agent antiinflamator;
- grasimi sanatoase – nuci, seminte, avocado, uleiuri naturale presate la rece etc.
Suplimente alimentare ce pot fi utile
Suplimentele, desi nu inlocuiesc cu siguranta un stil de viata sanatos sau un obicei alimentar sanatos, pot completa golurile si pot creste aportul de nutrienti. Desi suplimentele nu trateaza mononucleoza in mod specific si nu distrug virusul, unele pot ajuta la reducerea efectelor pe termen lung ale infectiei si ale complicatiilor legate de Epstein Barr. Discutati intotdeauna cu medicul despre orice ierburi si suplimente utilizati sau intentionati sa utilizati.
Unele suplimente alimentare pot intari si mai mult sistemul imunitar si ajuta corpul sa se vindece de efectele virusului. Acestea se administreaza la recomandarea medicului. Exemple includ:
- suplimente de multivitamine – care sa contina mai multi nutrienti esentiali, pentru a asigura necesare de vitamine si minerale;
- vitamina D – mai ales daca exista o lipsa de vitamina D;
- zinc – activeaza celulele imunitare;
- vitamina C;
- vitamina B12 (sub forma de metilcobalamina si/sau adenozilcobalamina) – intareste sistemul nervos central;
- seleniu – intareste si protejeaza sistemul nervos central;
- acizi grasi Omega-3, cum ar fi uleiul de peste – pentru a ajuta la reducerea inflamatiei si la imbunatatirea imunitatii;
- probiotice – sustin sanatatea intestinala, necesara pentru un sistem imunitar sanatos;
- radacina de lemn dulce;
- ashwagandha – poate creste nivelul de energie, sustine imunitatea si are efect antiinflamator;
- echinaceea – intareste sistemul imunitar si are proprietati antiinflamatorii;
- astragalus – are efect antiinflamator, adaptogen si sustine imunitatea;
- spirulina;
- andrographis – este un antiviral si un stimulent imunitar, reducand astfel incarcatura virala;
- curcumina – componenta a turmericului care ajuta la intarirea imunitatii, a sistemului endocrin si a sistemului nervos central.
Recomandari suplimentare privind stilul de viata:
- Adoptati un stil de viata activ. Miscarea este importanta nu doar pentru sanatatea fizica, ci si pentru sanatatea mentala. Poate include inclusiv plimbari in natura, mers pe jos, pilates, yoga etc. Retineti ca in perioada de activare a virusului sau in infectia primara este esentiala odihna pentru recuperare. De asemenea, in aceasta etapa, din cauza riscului de splina marita si ruptura de splina se recomanda odihna si evitarea activitatii fizice crescute. Insa, dupa recuperare, se recomanda sa adoptati un stil de viata activ pentru a sustine sanatatea organismului si functia imunitara.
- Mentineti igiena somnului – Stabiliti un program sanatos de somn, asigurati-va ca dormiti suficient si ca aveti o rutina relaxanta de seara.
- Incercati sa mentineti stresul sub control pentru a sustine sistemul imunitar. Incercati diferite remedii pentru ameliorarea stresului, inclusiv exercitii usoare, yoga, meditatie, lectura, scris in jurnal, exercitii fizice, folosirea uleiurilor esentiale si petrecerea timpului in natura.
- Tratati orice parazitoze, care pot cauza probleme de absorbtie, ceea ce inseamna ca organismul nu primeste nutrientii din alimentele pe care le consumam.
- Limitati expunerea la toxine de mediu.
Referinte:
(1) https://www.cdc.gov/epstein-barr/about-ebv.html
(2) https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/conditionsandtreatments/glandular-fever
(3) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK559285/
(4) https://www.webmd.com/a-to-z-guides/can-ebv-come-back
(5) https://rarediseases.info.nih.gov/diseases/9534/chronic-active-epstein-barr-virus-infection
Surse foto: Pixabay, Pexels
