Virusurile – tot ce trebuie sa stii
Virusurile – iata ce sunt virusurile, cum se transmit, cum ajung sa duca la aparitia infectiilor virale si cum pot fi tratate si prevenite acestea.
Cuprins:
1. Ce sunt virusurile?
2. Infectiile virale
3. Tipuri de infectii virale
4. Tratamentul infectiilor virale
5. Prevenirea bolilor virale
Ce sunt virusurile?
Un virus este o particula foarte mica ce este capabila sa infecteze o celula si sa cauzeze boli. Celula care este infectata de un virus este numita celula gazda. Ramura microbiologiei care studiaza virusurile se numeste virologie.
In 1898, Friedrich Loeffler si Paul Frosch au gasit primele dovezi privind cauza febrei aftoase a animalelor ca fiind o particula infectioasa mai mica decat orice bacterie.
Uneori, un virus poate provoca o boala fatala, dar alte infectii virale nu declanseaza nicio reactie vizibila. Un virus poate avea, de asemenea, un efect asupra unui tip de organism, dar un efect diferit asupra altui organism.
Compozitie si forma
Virusurile sunt formate din material genetic, ARN sau ADN, inconjurat de un strat de proteine, lipide (grasimi) sau glicoproteine. Virusurile nu se pot replica fara o gazda, deci sunt clasificati drept paraziti.
Inainte de a patrunde intr-o celula, virusurile exista intr-o forma cunoscuta sub numele de virioni. In timpul acestei faze, acestia sunt formati din material genetic, un strat proteic sau capsida de protectie si un strat lipidic in jurul stratului proteic.
Cum actioneaza virusurile?
Un virus nu poate reproduce fara ajutorul celulei gazda, astfel ca un virus nu poate fi considerat un organism viu. Acesta este totusi capabil sa se reproduca in interiorul celulei gazda prin procesele celulare ale celulei respective. Cand se gaseste in afara celulelor gazda, virusul exista ca strat proteic sau capsida, uneori inchisa intr-o membrana. Capsida acopera fie ADN, fie ARN care codifica elementele virale. Cand se afla in aceasta forma in afara celulei, virusul este metabolic inert. Cand ajunge in contact cu o celula gazda, transmite materialul genetic la gazda, preluandu-i functiile.
Virusurile patrund in organism din mediul inconjurator sau de la alte persoane, de la sol, apa sau aer prin nas, gura sau alte zone si cauta o celula pentru a o infecta. De exemplu, un virus gripal va cauta celule care captusesc tractul respirator sau digestiv, in timp ce virusul HIV ataca celulele albe sangvine T etc.
Transmitere
Unele virusuri se pot raspandi prin atingere, saliva sau chiar prin aer. Alte virusuri se pot transmite prin contact sexual sau prin impartirea obiectelor contaminate. Unele insecte cum ar fi tantari sau capuse pot fi vectori care transmit un virus de la o gazda la alta. De asemenea, alimentele sau apa contaminata pot fi surse de infectii virale.
Ciclul de viata al unui virus
- o particula de virus se ataseaza de celula gazda – adsorbtie;
- particula injecteaza ADN sau ARN in celula gazda;
- ADN-ul sau ARN-ul invadator preia functiile celulei si enzimele gazdei;
- enzimele celulare incep sa produca noi particule – replicare;
- particulele virusului nou creat se reunesc pentru a forma noi virusuri – asamblare;
- virusurile nou formate distrug celula pentru a se elibera si pentru a cauta o noua gazda.
Infectiile virale
O infectie virala este o proliferare a unui virus daunator in interiorul corpului. Virusurile nu se pot reproduce fara ajutorul unei gazde. Intr-o infectie virala activa, un virus produce copii ale lui si ataca celula gazda pentru a fixa particulele virale nou formate. Particulele virale pot infecta apoi alte celule. Simptomele infectiei virale apar ca urmare a leziunilor celulare, a distrugerii tesuturilor si a raspunsului imun asociat.
Contagiozitatea se refera la capacitatea unui virus de a fi transmis de la o persoana (sau gazda) la alta. Infectiile virale sunt contagioase pentru diferite perioade de timp, in functie de virus. O perioada de incubatie se refera la timpul dintre expunerea la un virus (sau alt agent patogen) si aparitia simptomelor. Perioada contagioasa a unui virus nu este neaparat aceeasi cu perioada de incubatie.
Infectii virale vs Infectii bacteriene
Care este diferenta dintre o infectie bacteriana si o infectie virala? Infectiile bacteriene sunt cauzate de bacterii, iar infectiile virale sunt cauzate de virusuri. Medicamentele antibiotice ucid de obicei bacteriile, dar ele nu sunt eficiente impotriva virusurilor. Bacteriile sunt microorganisme cu o singura celula care se dezvolta in multe tipuri diferite de medii. Infectiile cauzate de bacterii includ tuberculoza, infectii urinare etc. Utilizarea necorespunzatoare a antibioticelor a ajutat la dezvoltarea de infectii bacteriene care sunt rezistente la tratamente cu antibiotice.
Virusurile sunt mai mici decat bacteriile si necesita o gazda pentru a supravietui. Boli cauzate de virusuri includ varicela, SIDA, raceala etc.
Tipuri de infectii virale
Infectii virale respiratorii
Infectiile virale respiratorii afecteaza plamanii, nasul si gatul. Aceste virusuri sunt raspandite cel mai frecvent prin inhalarea picaturilor care contin particule de virus. Exemplele de infectii virale respiratorii si virusuri care le creeaza:
- rinovirusurile sunt cauza pentru raceli si sunt peste 200 de virusuri diferite care pot cauza raceli, manifestate prin tuse, stranut, dureri de cap, dureri de gat ce persista uneori chiar 2 saptamani;
- gripa este cauzata de virusurile gripale si tinde sa aiba un debut brusc cu simpotomne mai severe decat in cazul racelii;
- virusul sincitial respirator poate cauza infectii ale cailor respiratorii superioare si inferioare (pneumonie, bronsiolita etc.) etc.
Infectii virale ale pielii
Infectiile virale ale pielii pot varia de la forme usoare la forme severe si cauzeaza adesea o eruptie cutanata. Exemple includ:
- Molluscum contagiosum cauzeaza urticarie, si apare adesea la copii;
- Herpes simplex 1 (HSV-1) se transmite prin sarut si prin folosirea obiectelor comune ca tacamuri, pahare etc.;
- Virusul varicelo-zosterian (VZV) cauzeaza eruptie cutanata insotita de oboseala si febra crescuta. Vaccinul impotriva varicelei este eficient in proportie de 98% in prevenirea infectiilor.
Cea mai comuna modalitate de a evita infectiile virale ale pielii este evitarea contactului piele-pe-piele (in special zonele cu eruptii cutanate sau rani) cu un individ infectat. Unele infectii virale ale pielii, cum ar fi cu virusul varicelo-zosterian, sunt de asemenea transmise prin aer.
Infectii virale alimentare
Virusurile sunt cea mai comuna cauza pentru intoxicatii alimentare.
- Hepatita A este un virus care afecteaza ficatul iar simptomeme pot include ingalbenirea pielii, greata, diaree si varsaturi.
- Norovirusul este responsabil de anumite boli gastrointestinale severe.
- Rotavirusul cauzeaza diaree severa, apoasa care poate duce la deshidratare.
Infectii virale cu transmitere sexuala
Infectiile virale cu transmitere sexuala se raspandesc prin contactul cu fluidele corporale. Unele infectii cu transmitere sexuala pot fi, de asemenea, transmise prin sange (transmiterea pe cale sangvina).
- Papilomavirusul uman (HPV) este cea mai frecventa infectie cu transmitere sexuala. Exista multe tipuri diferite de HPV. Unele cauzeaza verucile genitale, in timp ce altele cresc riscul de cancer de col uterin.
- Virusul hepaticB este un virus care provoaca inflamatie in ficat. Se transmite prin sange contaminat si fluide corporale.
- Herpesul genital este o infectie comuna cu transmitere sexuala cauzata de virusul herpes simplex-2 (HSV-2). Herpes simplex virus-1 (HSV-1), virusul responsabil pentru afectiunile hemoragice, poate provoca uneori si herpes genital.
- Virusul imunodeficientei umane (HIV) este un virus care afecteaza anumite tipuri de celule T ale sistemului imunitar. HIV se transmite prin contact cu sangele sau fluidele corporale ale unei persoane infectate.
Alte infectii virale
- Virusul Epstein-Barr (EBV) este un virus herpetic asociat cu febra, oboseala, ganglioni limfatici umflati si splina marita. Poate provoca mononucleoza sau „boala sarutului”.
- Meningita virala este o inflamatie a mucoasei creierului si a maduvei spinarii care cauzeaza dureri de cap, febra si alte simptome. Enterovirusurile sunt principala cauza.
Virusurile si cancerul
Virusurile se insereaza in ADN-ul celulei gazda, pentru a produce mai multe particule de virus. Cancerul este o boala care apare ca rezultat al mutatiilor sau alterarilor la nivelul ADN-ului. Deoarece virusurile afecteaza ADN-ul celulelor gazda, acestea pot contribui la multe tipuri diferite de cancer. Virusurile care pot duce la cresterea riscului de cancer includ:
- Virusul Epstein-Barr (EBV) pentru cancerul nazofaringian, limfomul Burkitt, limfomul Hodgkin si cancerul de stomac;
- Virusul hepatic B si C pentru cancer de ficat;
- Virusul imunodeficientei umane (HIV) pentru sarcomul Kaposi, cancerul cervical invaziv, limfoamele si alte tipuri de cancer;
- Virusul limfotrofic uman T-1 (HTLV-1) pentru leucemie;
- Virusul papilloma uman (HPV) pentru cancerul de col uterin.
Tratamentul infectiilor virale
Multe infectii virale se reduc de la sine fara tratament. Alteori, tratamentul infectiilor virale se concentreaza pe ameliorarea simptomelor, fara a lupta impotriva virusului.
Exista cateva medicamente care actioneaza direct asupra virusului – acestea se numesc medicamente antivirale. Acestea actioneaza prin inhibarea producerii de particule de catre virus sau interfera cu productia de ADN viral. Unele astfel de medicamente pot impiedica virusul sa ajunga la celula gazda. Astfel de medicamente sunt mai eficiente daca sunt administrate la primele semne de infectie.
Antibioticele sunt inutile impotriva infectiilor virale. Medicamentele antivirale actioneaza diferit fata de antibiotice, interferand cu enzimele virale. Medicamentele antivirale sunt in prezent eficiente numai impotriva unor anumite boli virale, cum ar fi gripa, herpesul, hepatita B si C si HIV.
Medicamente antivirale
Medicamentele care combat infectiile virale sunt numite medicamente antivirale. Nu exista medicamente antivirale eficiente pentru multe infectii virale. Cu toate acestea, exista mai multe medicamente pentru gripa, multe medicamente pentru infectarea cu unul sau mai multe virusuri herpes.
Bacteriile sunt organisme relativ mari, reproducandu-se in mod obisnuit in afara celulelor si avand numeroase functii metabolice pe care medicamentele antibacteriene (antibiotice) le pot viza. Prin urmare, medicamentele antivirale sunt mult mai dificil de dezvoltat decat antibioticele. De asemenea, spre deosebire de antibiotice, care de obicei sunt eficiente impotriva mai multor specii de bacterii, majoritatea medicamentelor antivirale sunt de obicei eficiente impotriva unui singur virus.
Medicamentele antivirale pot fi toxice pentru celulele umane. De asemenea, virusurile pot dezvolta rezistenta la medicamente antivirale.
Majoritatea medicamentelor antivirale pot fi administrate pe cale orala. Unele pot fi, de asemenea, administrate prin injectare intravenoasa sau musculara (intramuscular). Unele sunt aplicate sub forma de unguente, creme sau picaturi pentru ochi sau sunt inhalate ca pulberi.
Antibioticele nu sunt eficiente impotriva infectiilor virale, dar daca o persoana are o infectie bacteriana pe langa o infectie virala, este adesea necesar un antibiotic.
Prevenirea bolilor virale
Puteti ajuta la prevenirea multor infectii virale printr-o serie de masuri:
- Spalati frecvent mainile cu apa si sapun.
- Evitati consumul de apa care ar putea fi contaminata si de alimente gatite incorect sau depozitate incorect.
- Evitati contactul cu persoane bolnave sau suprafete contaminate.
- Evitati relatiile sexuale neprotejate.
- Preveniti muscaturile de capuse, tantari sau paianjeni.
Vaccinurile
Vaccinurile pot reduce riscul unor boli virale. Vaccinurile sunt disponibile pentru a ajuta la protejarea impotriva gripei, hepatitei A, hepatitei B, varicelei, herpes zoster etc. Vaccinurile variaza in functie de eficacitate si de numarul de doze necesare pentru a conferi protectie. Unele vaccinuri necesita mai multe doze pentru a mentine imunitatea.
Vaccinurile si imunoglobulinele ajuta organismul sa se apere impotriva bolilor cauzate de anumite virusuri (sau bacterii). Procesul de intarire a apararii organismului se numeste imunizare. Vaccinurile functioneaza prin stimularea mecanismelor naturale de aparare ale organismului (numite imunizare activa). Sunt administrate inainte de expunerea la un virus pentru a preveni infectia. Vaccinurile virale cu utilizare generala includ pentru urmatoarele boli:
- Hepatita A
- Hepatita B
- Papilomavirusul uman (HPV)
- Gripa
- Rujeola, oreion si rubeola
- Poliomielita
- Rotavirus
- Varicela
- Herpes zoster
Imunoglobulinele
Imunoglobulinele sunt o solutie sterilizata de anticorpi colectate din sangele unui grup de oameni. Imunoglobulinele se administreaza direct unei persoane (numita imunizare pasiva).
Imunoglobulinele se administreaza prin injectare intr-un muschi sau intr-o vena. Imunitatea oferita de imunoglobuline dureaza doar cateva zile sau saptamani, pana cand organismul elimina anticorpii injectati. Anumite imunoglobuline si unele vaccinuri, cum ar fi cele pentru rabie si hepatita B, sunt de asemenea utilizate dupa expunerea la virus pentru a ajuta la prevenirea dezvoltarii infectiei sau la reducerea severitatii infectiei.
Referinte:
(1) Viruses, link: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK8174/
(2) Viral infections, link: https://www.merckmanuals.com/home/infections/overview-of-viral-infections/overview-of-viral-infections
(3) Infections bacterian and viral, link: https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/ConditionsAndTreatments/infections-bacterial-and-viral
(4) Viral infections, link: https://www.onhealth.com/content/1/viral_infections
