Fumatul – efecte asupra sistemului nervos

Iata ce efecte are fumatul asupra sistemului nervos – cum poate afecta sanatatea creierului, circulatia, care sunt riscurile asociate si alte informatii utile.

Cuprins:

1. Efectele nocive ale fumatului
2. Ce efecte are nicotina in organism?
3. Fumatul si dependenta
4. Fumatul – efecte asupra creierului
5. Fumatul – efecte asupra circulatiei
6. Fumatul – efecte asupra functiei cognitive
7. Fumatul si sanatatea mentala

Efectele nocive ale fumatului

Nicotina este substanta din fumul de tigara care da dependenta. Alaturi de nicotina, persoanele care fumeaza inhaleaza aproximativ 7.000 de alte substante chimice din fumul de tigara. Unii dintre acesti compusi sunt activi din punct de vedere chimic si declanseaza schimbari nocive si puternice in organism. Fumul de tigara contine peste 70 de substante chimice cunoscute care cauzeaza cancer – cu efect cancerigen.

Fumatul are efecte nocive asupra intregului organism. Efectele fumatului asupra sistemului respirator includ:

• iritatia traheei si a laringelui;
• scaderea functiei pulmonare si dificultati de respiratie – din cauza umflarii si ingustarii cailor respiratorii si a excesului de mucus in pasajele pulmonare;
• acumularea de substante toxice la nivelul cailor respiratorii si plamanilor;
• risc crescut de infectie pulmonara si simptome precum tuse si respiratie suieratoare – tusea fumatorului;
• deteriorarea bronhiilor.

Iti recomandam sa citesti si: Fumatul si BPOC – de ce este important sa renunti la fumat

Efectele fumului de tigara asupra sistemului circulator includ:

• cresterea tensiunii arteriale si a ritmului cardiac;
• sange mai gros si lipicios, mai predispus la coagulare;
• deteriorarea mucoasei arterelor, factor care contribuie la ateroscleroza;
• scaderea fluxului sangvin la extremitati;
• risc crescut de accident vascular cerebral si atac de cord din cauza blocajelor.

Efectele fumului de tigara asupra sistemului imunitar includ:

• susceptibilitate mai mare la infectii precum pneumonia si gripa;
• boli mai severe si de lunga durata;
• niveluri mai scazute de antioxidanti protectori (cum ar fi vitamina C) in sange.

Efectele fumului de tigara asupra sistemului reproducator includ:

• la barbati – scaderea numarului de spermatozoizi, procent mai mare de spermatozoizi anormali, afectarea genetica a spermei, risc de impotenta, din cauza efectelor fumatului asupra fluxului sangvin si leziunilor vaselor de sange de la nivelul penisului;
• la femei – fertilitate afectata, ciclu menstrual neregulat sau absenta menstruatiei, menopauza precoce, risc crescut de cancer de col uterin etc.

Alte efecte ale fumului de tigara asupra organismului includ:

• iritatii si inflamatii ale stomacului si intestinelor;
• risc crescut de ulcere dureroase la nivelul tractului digestiv;
• afectarea mirosului si a gustului;
• imbatranirea prematura a pielii;
• risc mai mare de afectare a vederii;
• boli gingivale si probleme dentare etc.

Vezi si: Fumatul – 10 motive care te vor determina sa te lasi de fumat

Ce efecte are nicotina in organism?

Odata ajunsa in fluxul sangvin, nicotina poate sa circule in organism pana ajunge in creier. Cand ajunge la creier, se leaga si activeaza receptorii numiti receptori colinergici. In mod normal, acesti receptori sunt activati atunci cand se leaga de un neurotransmitator numit acetilcolina. Stimularea receptorilor de catre acetilcolina este importanta in mentinerea functiei respiratorii, a functiei cardiace, a functiei musculare si a functiei cognitive.

Deoarece nicotina are o structura similara cu acetilcolina, poate activa receptorii colinergici. Insa, spre deosebire de acetilcolina, nicotina ajunge in creier si modifica buna functionare. Fumatul regulat duce la cresterea numarului de receptori colinergici si apar o serie de modificari ale sensibilitatii acestor receptori – ceea ce poate duce la toleranta la nicotina. Ulterior, un fumator trebuie sa mentina un aport regulat de nicotina pentru functionarea creierului, iar acest obicei devine dependenta.

Nicotina stimuleaza, de asemenea, eliberarea mai multor neurotransmitatori, cum ar fi norepinefrina, epinefrina, vasopresina, dopamina si beta-endorfina. Nicotina creste, de asemenea, nivelul de glucoza din sange, despre care se crede in general ca este rezultatul nivelului crescut de adrenalina care apare odata cu aportul de nicotina. Glucoza crescuta impreuna cu adrenalina este responsabila pentru cresterea capacitatii de invatare, memorie si vigilenta asociate cu fumatul. Cresterea glicemiei reduce, de asemenea, apetitul, ceea ce creste rata metabolica.

Citeste si: Cum sa te lasi de fumat – tot ce trebuie sa stii

Fumatul si dependenta

Nicotina stimuleaza centrii de placere de la nivelul creierului, mimand efectele dopaminei, astfel incat creierul incepe sa asocieze consumul de nicotina cu starea de bine. Nicotina din tigari produce o serie de modificari la nivelul creierului, ceea ce duce la simptome de sevraj atunci cand se intrerupe fumatul. Cand se intampla acest lucru, este posibil sa apara o varietate de efecte secundare, inclusiv anxietate, iritabilitate si o dorinta intensa de a fuma. Modificarile care apar in creier ca urmare a acestui ciclu creeaza o dependenta de nicotina, deoarece corpul este obisnuit sa aiba nicotina in sistem, care apoi devine o dependenta ce poate fi greu de eliminat.

De asemenea, este vorba si despre o dependenta psihologica – un fumator simte dorinta de a fuma atunci cand se afla intr-un anumit mediu social sau cu prietenii.

Fumatul – efecte asupra creierului

Este nevoie de 3-5 minute pentru ca nicotina sa ajunga in sistemul nervos central. Are efect atat asupra sistemului nervos central, cat si asupra sistemului nervos periferic. Conform unor cercetari, fumatul este legat de atrofia creierului si de o scadere a volumului cortexului cerebral in unele zone. Fumatul duce in timp la reducerea grosimii corticale a zonelor cerebrale. Desi grosimea cortexului cerebral scade odata cu varsta in mod normal, fumatul creste mai mult riscul sa apara aceasta scadere, deoarece cortexul cerebral al unei persoane fumatoare este mai putin gros decat al nefumatorilor. Asta din cauza faptului ca fumatul afecteaza o componenta importanta a creierului, care este materia cenusie. Cortexul cerebral are un rol important in abilitatile de gandire de baza precum invatarea si memoria.

Fumatul – efecte asupra circulatiei

De la primul fum de tigara inhalat, substantele toxice ajung in fluxul sangvin si incep sa produca o serie de schimbari. Aceste substante chimice inhalate duc la ingrosarea sangelui si cresc riscul de formare a cheagurilor. Acest lucru va creste, de asemenea, tensiunea arteriala si ritmul cardiac. Gudronul duce la ingustarea arterelor si reduce cantitatea de sange bogat in oxigen care circula la organe.

Fumatul poate creste riscul de a dezvolta accident vascular cerebral. Fumatorii prezinta un risc mai mare de a dezvolta ateroscleroza in cazul in care arterele devin intarite si inguste. Fumatul restrictioneaza fluxul sangvin, facand mai probabila formarea de cheaguri de sange. Daca se formeaza un cheag intr-o artera care duce la creier, acesta poate bloca alimentarea cu sange a unei parti a creierului, ducand la un accident vascular cerebral – accident vascular cerebral ischemic. Potrivit CDC, fumatul creste riscul de accident vascular cerebral de 2-4 ori, atat la barbati, cat si la femei. Acest risc creste cu cat fumezi un numar mai mare de tigari pe zi. Partea buna este ca in decurs de 5 ani de la renuntarea la fumat, riscul poate scadea pana se ajunge la riscul unui nefumator. Citeste si: Factori de risc pentru AVC

Fumatul – efecte asupra functiei cognitive

Fumatul pe termen lung poate fi asociat cu o scadere a capacitatii cognitive si un risc mai mare de aparitie a bolii Alzheimer. Fumatorii au un risc mai mare de dementa, o problema care poate afecta memoria, abilitatile de gandire, abilitatile lingvistice si comportamentul. De asemenea, poate provoca schimbari de personalitate. Se crede ca dementa afecteaza in principal persoanele in varsta, dar NU este o parte normala a imbatranirii. Deoarece fumatul afecteaza regiunile subcorticale ale creierului care sunt asociate cu memoria, ii expune pe fumatori unui risc mai mare de dementa.

Fumatul si sanatatea mentala

De multe ori auzim un fumator spunand: „Ma simt stresat, trebuie sa fumez o tigara sa ma calmez” sau „Fumatul ma face sa ma simt relaxat”. Stresul este foarte frecvent in zilele noastre si poate provoca uneori simptome precum dureri de cap, iritabilitate, anxietate si dificultati de respiratie. Fumatul intensifica aparitia acestor simptome. Fumatorii incep sa simta simptomele daca nu fumeaza o perioada indelungata si asociaza fumatul cu ameliorarea stresului.

Deoarece nicotina le ofera fumatorilor un sentiment de confort, fumatorii cred ca reduce stresul si anxietatea. Insa, acest sentiment este temporar si dispare rapid, astfel ca apar simptome de sevraj – care sunt asemanatoare cu simptomele de anxietate – si o crestere a dorintei de a fuma. Faptul ca dispar simptomele de sevraj, care sunt similare cu simptomele de anxietate, duce la concluzia ca fumatul nu reduce anxietatea sau cauzele acesteia, ci doar reduce sevrajul nicotinic. Cercetarile au aratat ca, in loc sa favorizeze relaxarea, fumatul creste de fapt anxietatea si stresul. Fumatul poate reduce simptomele de sevraj, dar nu reduce anxietatea.

De asemenea, nicotina stimuleaza eliberarea de dopamina in creier. Dopamina este implicata in declansarea starilor pozitive. Se constata adesea ca este scazuta la persoanele cu depresie, care pot fuma pentru a creste temporar aportul de dopamina. Cu toate acestea, fumatul incurajeaza creierul sa-si opreasca mecanismul de producere a dopaminei, astfel incat, pe termen lung, aportul de dopamina scade, ceea ce, la randul sau, ii face pe oameni sa fumeze mai mult.

ATENTIE! Daca fumati pentru a face fata stresului, anxietatii sau depresiei, este important sa gasiti alte modalitati de a gestiona aceste stari. Daca va confruntati cu stres cronic, anxietate sau depresie, solicitati ajutor de specialitate.

Renuntarea la fumat poate aduce beneficii asupra creierului, dar nu numai. Are efecte benefice asupra intregului organism. Pe langa schimbarile pozitive la nivelul creierului, renuntarea la fumat poate avea beneficii si pentru sistemul cardiovascular, respirator, circulator etc. Vezi aici GHIDUL PENTRU RENUNTAREA LA FUMAT, cu sfaturi utile si recomandari pentru a trata aceasta dependenta.

Referinte:
(1) https://cancercontrol.cancer.gov/sites/default/files/2020-06/m2_4.pdf
(2) https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC8234722/
(3) https://www.heart.org/en/news/2022/02/03/smoking-harms-brain-health-regardless-of-other-health-conditions
(4) https://tobaccofreelife.org/why-quit-smoking/smoking-effects/smoking-side-effects/
(5) https://www.mentalhealth.org.uk/explore-mental-health/a-z-topics/smoking-and-mental-health
(6) https://www.webmd.com/smoking-cessation/what-to-know-about-tobacco-mental-health
(7) https://ash.org.uk/resources/view/smoking-and-mental-health