Dieta GAPS – ce implica si cat de eficienta este

Dieta GAPS – iata ce implica si ce recomandari are, care sunt indicatiile si beneficiile potentiale ale acestei diete, ce dovezi exista si care sunt riscurile posibile asociate.

Cuprins:

1. Ce este dieta GAPS?
2. Ce implica dieta GAPS?
3. Riscuri si eficienta

Ce este dieta GAPS?

Dieta GAPS este legata de asa-numitul sindrom GAPS (Gut And Psychology Syndrome). Este un protocol alimentar creat de dr. Natasha Campbell ce se bazeaza pe teoria ca multe probleme medicale (inclusiv digestive, autoimune sau neurologice) au o componenta comuna – dezechilibrul florei intestinale. Multe probleme de sanatate sunt legate de afectarea mucoasei intestinale si afectarea echilibrului florei intestinale.

Dr. Natasha Campbell este medic cu studii postdoctorale in nutritie si neurologie. Sustine ca „nutritia joaca un rol esential in vindecarea tulburarilor cognitive si mentale” si a creat dieta GAPS cu scopul principal de a trata tulburarea de invatare la copii.

GAPS inseamna Sindromul intestinal si psihologic, iar dieta cu acelasi nume este o dieta de eliminare foarte stricta, care exclude toate cerealele, produsele lactate pasteurizate, carbohidratii rafinati si legumele cu amidon. Dieta a fost conceputa pe baza teoriei conform careia multe dintre problemele medicale care afecteaza creierul sunt cauzate de probleme intestinale. Peretii intestinului devin permeabili si permit ca anumite elemente chimice si bacterii sa ajunga in fluxul sangvin. Conform dr. Natasha Campbell, acesti agenti ajung la creier si afecteaza procesele cognitive si cresc riscul de probleme ca autism, ADHD, depresie, anxietate, scleroza multipla si boli autoimune. Este important sa subliniem ca in prezent nu exista suficiente date care sa sugereze ca aceste boli sunt cauzate de problemele intestinale mentionate anterior.

Indicatiile dietei

In cadrul acestei diete, cerealele, legumele cu amidon si carbohidratii rafinati sunt eliminati din dieta si inlocuiti cu alte alimente bogate in nutrienti, usor de digerat. Include mai multe etape, etapa 1 a dietei GAPS fiind cea mai restrictiva. Pe masura ce dieta progreseaza, din ce in ce mai multe produse sunt adaugate pe lista alimentelor permise GAPS.

Dr. Campbell a conceput initial dieta GAPS cu scopul de a trata autismul fiului ei. Ulterior, a fost folosita si recomandata ca terapie alternativa sau complementara pentru o serie de probleme, inclusiv:

• autism;
• ADHD;
• dislexie;
• epilepsie;
• depresie;
• schizofrenie;
• tulburare bipolara;
• tulburare obsesiv-compulsiva (TOC);
• intolerante alimentare si alergii;
• tulburari de alimentatie.

Nu exista dovezi care sa arate ca acest protocol alimentar poate prezenta eficienta si ca toate componentele dietei sunt sigure si benefice. 

Dieta GAPS si autismul

Desi se pretinde ca dieta GAPS ajuta la ameliorarea simptomelor autismului, nu exista cercetari cu privire la legatura dintre dieta GAPS si autism. Cu toate acestea, mai multe studii au aratat ca anumite modificari dietetice care sunt incluse in dieta GAPS ar putea ajuta la reducerea simptomelor – mai ales eliminarea glutenului. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe studii in ceea ce priveste dieta GAPS si autismul. Autismul, ADHD si tulburarile de sanatate mintala conexe pot fi dificil de gestionat si este de inteles ca astfel de solutii simple alimentare ar putea da sperante. Cu toate acestea, dieta GAPS nu se bazeaza pe studii si e important sa discutati cu medicul inainte de a scoate din alimentatia copilului cerealele, lactatele sau leguminoasele si inainte de a apela la orice terapie alternativa.

Dieta GAPS si nivelul glicemiei

Dieta GAPS elimina alimente precum cerealele, legumele cu amidon si carbohidratii rafinati, toate acestea fiind legate de glicemia crescuta. Aceste alimente sunt bogate in carbohidrati, care se descompun rapid din sange. Desi nu exista cercetari axate in mod special pe efectul dietei GAPS asupra glicemiei, exista date care arata ca reducerea aportului de carbohidrati poate avea un impact atunci cand vine vorba de mentinerea glicemiei la un nivel normal. In ciuda acestor rezultate, e vorba de mai multi factori implicati si sunt necesare mai multe studii pentru a analiza in mod specific efectele dietei GAPS asupra glicemiei.

Dieta GAPS si imunitatea

Microbiomul intestinal este format din trilioane de microorganisme care traiesc in sistemul digestiv. Sanatatea microbiomului intestinal poate avea o influenta asupra starii generale de sanatate si poate afecta inclusiv sistemul imunitar. Dieta GAPS este una bogata in alimente fermentate si probiotice, ambele putand creste cantitatea de bacterii benefice din intestin. Se crede ca aceste bacterii intestinale benefice pot avea beneficii asupra sistemului imunitar, imbunatatind modul in care corpul raspunde la boli si infectii. Insa, in acelasi timp, aceasta dieta este restrictiva si pot fi reduse alte alimente ce pot sustine imunitatea.

Dieta GAPS si inflamatia

In timp ce inflamatia poate fi un raspuns imun normal al organismului, inflamatia cronica este legata de multe tipuri de boli cronice, inclusiv cancer, boli de inima si diabet. Inflamatia este, de asemenea, o componenta cheie a tulburarilor digestive, cum ar fi boala inflamatorie intestinala (IBD) si boala Crohn.

Dieta GAPS include multe alimente antiinflamatoare, precum legume bogate in antioxidanti, grasimi sanatoase pentru inima si peste. De asemenea, include alimente fermentate, care sunt bogate in probiotice. Unele cercetari au sugerat ca probioticele ar putea avea un efect antiinflamator in organism. Datorita efectelor benefice asupra inflamatiei, aceasta dieta poate ajuta, de asemenea, in tratamentul sindromului de intestin permeabil. Reducerea acestei inflamatii prin modificari dietetice poate fi o modalitate eficienta de prevenire a semnelor si simptomelor intestinului permeabil, cum ar fi sensibilitatile alimentare, malabsorbtia si afectiunile inflamatorii ale pielii.

Dieta GAPS si depresia

Desi nu exista studii privind efectele dietei GAPS in sine asupra depresiei, exista date care sugereaza ca imbunatatirea sanatatii intestinului poate avea un impact semnificativ asupra sanatatii mentale – scaderea simptomelor depresive si reducerea simptomelor mentale legate de colonul iritabil. Insa, mai sunt necesare studii specifice privind dieta GAPS si depresia.

Ce implica dieta GAPS?

Dieta GAPS incepe cu o faza introductiva (cu o selectie alimentara foarte limitata) urmata de o faza completa, care permite mai multe alimente. Faza introductiva permite numai carne fiarta, legume fara amidon, fructe, lactate fermentate, galbenus, oleaginoase si grasimi sanatoase ca avocado.

Alimente contraindicate:

• alimente intens procesate, cu aditivi, conservanti, coloranti, arome etc.;
• zahar si orice fel de surse de zahar adaugat – de exemplu, ciocolata, biscuiti, fursecuri, sucuri, prajituri, inghetata, produse de patiserie, briose etc.;
• orice fel de sirop – de exemplu, sirop de artar, sirop de porumb etc.;
• aspartam si orice indulcitor artificial;
• leguminoase (in prima etapa);
• soia si orice fel de produs din soia (inclusiv sos de soia);
• cereale si pseudocereale – grau, ovaz, secara, orez, orz, cuscus, quinoa, hrisca, mei;
• price produse de patiserie obitnute din cereale sau pseudocereale;
• amidonoase si legume ca pastarnac, cartof dulce, cartof etc.;
• lapte – cu exceptia produselor lactate fermentate, cum ar fi branza tare, unt, smantana, iaurt, chefir (fara zahar sau conservanti);
• alcool;
• cafea si ceai cu multa cofeina;
• bauturi indulcite.

Faza de introducere este cea mai intensa parte a dietei, deoarece elimina cele mai multe alimente. Se numeste „faza de vindecare a intestinului” si poate dura de la trei saptamani pana la un an, in functie de simptome. Aceasta faza este impartita in mai multe etape. Include consumul de galbenus de ou crud, ce poate avea o serie de riscuri pentru sanatate. Dupa aceasta faza urmeaza dieta completa GAPS sau faza de intretinere. Dieta completa GAPS este considerata faza de intretinere a dietei si dureaza intre 1,5 si 2 ani. Se bazeaza pe grasimi animale, carne, peste, oua si legume. Include si alimente probiotice.

Riscuri si eficienta

Deoarece se pune accentul pe alimentele bogate in nutrienti si se elimina alimentele intens procesate, care pot afecta uneori digestia, pot exista o serie de beneficii. Insa, dieta GAPS este foarte restrictiva si presupune eliminarea multor alimente – cereale, pseudocereale, majoritatea produselor lactate si legumele cu amidon – ceea ce creste riscul de deficiente nutritionale.

Nu exista dovezi stiintifice, studii concrete care sa arate ca toate componentele dietei GAPS pot ajuta la tratarea afectiunilor mentionate anterior. Fara studii, nu exista nicio modalitate de a sti daca aceasta dieta aduce beneficii sau poate sa dauneze.

In plus, poate provoca deficiente nutritionale. Dieta GAPS este un protocol foarte restrictiv care necesita evitarea multor alimente nutritive pentru perioade lungi de timp. Acest risc este mai mare pentru copii, care au nevoie de multi nutrienti pentru crestere si dezvoltare. Evitarea completa a unor alimente sanatoase – cum ar fi cerealele integrale si leguminoasele – poate duce la deficiente nutritionale la copii si adulti. Avem nevoie de cereale in alimentatie si de leguminoase, iar eliminarea lor trebuie facuta DOAR la indicatiile medicului, in cazuri speciale.

Referinte:
(1) https://www.gapsdiet.com/
(2) https://www.healthline.com/nutrition/gaps-diet
(3) https://www.medicalnewstoday.com/articles/325046
(4) https://sciencebasedmedicine.org/gaps-diet/