Sindromul de intestin permeabil – cauze, simptome, tratament

Sindromul de intestin permeabil este un dezechilibru la nivel digestiv care apare adesea pe fond de stres, alimentatie deficitara si un stil de viata nesanatos. Aflati mai multe cauzele si simptomele acestei tulburari care afecteaza tot mai multi oameni in societatea actuala si ce masuri de preventie si tratament sunt necesare.

Cuprins:

1. Ce este sindromul de intestin permeabil?
2. Sindromul de intestin permeabil si alte afectiuni
3. Simptome
4. Cauze si factori de risc
5. Diagnostic
6. Cum se trateaza sindromul de intestin permeabil?
7. Dieta pentru sindromul de intestin permeabil
8. Masuri de prevenire

Ce este sindromul de intestin permeabil?

Termenul ”intestin permeabil” („leaky gut” – in engleza) a capatat multa atentie in ultimii ani. Cunoscut si sub denumirea de permeabilitate intestinala, sindromul de intestin permeabil (SIP) este o tulburare digestiva care afecteaza mucoasa intestinelor. In cazul sindromului de intestin permeabil, in peretii intestinali apar goluri care permit patrunderea in sange a bacteriilor si a altor toxine.

Multi medici si profesionisti din domeniul sanatatii nu recunosc sindromul de intestin permeabil ca fiind o afectiune diagnosticabila. Cu toate acestea, dovezile stiintifice actuale sugereaza ca aceasta tulburare poate contribui la aparitia mai multor afectiuni medicale.

Sindromul de intestin permeabil si alte afectiuni

Tractul gastrointestinal (GI) este un tub format din organe care fac legatura intre gura si anus. Organele tractului gastrointestinal sunt:

• esofagul,
• stomacul,
• intestinul subtire,
• intestinul gros.

Enzimele digestive din stomac si intestinul subtire descompun substantele nutritive din alimente si bauturi in molecule mai mici pe care organismul le foloseste pentru energie, crestere, dezvoltare si recuperare.

Intestinele joaca, de asemenea, un rol esential in protejarea organismului de bacterii si toxine daunatoare.

La nivelul peretilor intestinali exista mici deschideri, jonctiuni de dimensiuni microscopice, care permit apei si substantelor nutritive sa ajunga in sange, pastrand in acelasi timp substantele daunatoare in interior. In cazul sindromului de intestin permeabil, aceste jonctiuni din peretele intestinal devin mai largi, permitand particulelor alimentare, bacteriilor si toxinelor sa intre direct in fluxul sanguin.

Microbiota intestinala si sindromul de intestin permeabil

Intestinele gazduiesc, de asemenea, o gama larga de bacterii care formeaza microbiota intestinala. Aceste bacterii sustin procesul de digestie, protejeaza peretele intestinal si sprijina functia normala a sistemului imunitar. Sindromul de intestin permeabil poate implica dezechilibre in microbiota intestinala.

Potrivit unui articol din 2016, dezechilibrele din microbiota intestinala pot declansa raspunsul imunitar al organismului. Acest lucru are ca rezultat inflamatia intestinului si permeabilitate intestinala (PI). La persoanele cu permeabilitate intestinala, substantele se pot scurge foarte usor din intestine in sange.

Legatura dintre sindromul de intestin permeabil si alte afectiuni

Sindromul de intestin permeabil poate contribui la aparitia mai multor probleme de sanatate. Printre acestea se numara bolile autoimune si alte boli care implica sistemul imunitar din intestin:

• sindromul intestinului iritabil (SII);
• boala Crohn;
• boala celiaca;
• boala hepatica cronica;
• diabet;
• alergii si sensibilitati alimentare;
• sindromul ovarelor polichistice.

Specialistii nu au stabilit inca exact daca SIP este o cauza sau un simptom al acestor afectiuni.

Cu toate acestea, un articol din 2015 sugereaza ca permeabilitatea intestinala poate contribui la dezvoltarea bolilor inflamatorii intestinale (BII). O analiza realizata in 2019 arata ca simptomele permeabilitatii intestinale au aparut inainte de instalarea diabetului de tip 1.

Oamenii de stiinta au investigat, de asemenea, axa intestin-creier, mai precis legatura dintre tractul gastrointestinal si creier. Potrivit unui studiu din 2017, sindromul de intestin permeabil poate contribui la dezvoltarea unor afectiuni mintale, cum ar fi anxietatea si depresia. Cu toate acestea, oamenii de stiinta trebuie sa efectueze cercetari suplimentare pentru a sustine aceasta afirmatie.

Exista vreo legatura cu autismul?

Expertii inca nu stiu exact cum se dezvolta autismul. Cu toate acestea, oamenii de stiinta au sugerat ca exista diferiti factori genetici, biologici si de mediu care pot influenta aparitia acestei probleme.

Recent, cercetatorii au inceput sa investigheze o posibila legatura intre microbiota intestinala, permeabilitatea intestinala si autism.

Microbiota intestinala si autism

Potrivit unei cercetari din 2016, copiii cu autism dezvolta adesea probleme digestive semnificative, cum ar fi constipatie, diaree si varsaturi.

In cadrul unui studiu mic efectuat in 2017, cercetatorii au comparat probe de scaun de la doua grupuri de copii – copii cu autism cu simptome gastrointestinale si cei fara autism sau simptome gastrointestinale. Cercetatorii au identificat cantitati semnificativ mai mari de bacterii Clostridium perfringens in probele colectate de la copiii cu autism si cu simptome gastrointestinale.

Sindromul de intestin permeabil si autismul

In cadrul unui studiu din 2019, cercetatorii au confirmat o asociere intre dezechilibrele microbiotei intestinale si autism.

Un studiu din 2010 a observat permeabilitate intestinala la persoanele cu autism si la rudele lor de gradul I. Cu toate acestea, un studiu din 2013 nu a raportat diferente semnificative in PI la copiii cu autism.

Oamenii de stiinta trebuie sa efectueze mai multe cercetari pentru a stabili daca PI joaca un rol in aparitia autismului.

Simptome

Sindromul de intestin permeabil impartaseste multe dintre simptomele sale cu alte afectiuni. Acest lucru poate face dificila diagnosticarea bolii de catre medici. Sindromul de intestin permeabil poate provoca sau contribui aparitia la urmatoarelor simptome:

• diaree, constipatie sau balonare cronica;
• deficiente nutritionale;
• oboseala;
• dureri de cap;
• confuzie;
• dificultate de concentrare;
• probleme ale pielii, cum ar fi acnee, eruptii cutanate sau eczeme;
• dureri articulare;
• inflamatie raspandita.

Cauze si factori de risc

Cauza exacta a sindromului de intestin permeabil este un mister. Cu toate acestea, permeabilitatea intestinala este bine cunoscuta si insoteste mai multe boli cronice, printre care boala celiaca si diabetul de tip 1.

Zonulina este o proteina care regleaza jonctiunile stranse de la nivelul mucoasei intestinale. Cercetarile au aratat ca daca aceasta proteina este la un nivel mai ridicat,​ jonctiunile stranse ​se pot slabi si astfel poate creste permeabilitatea intestinala. Se cunosc doi factori care stimuleaza nivelul de zonulina la anumite persoane – bacteriile si glutenul. Exista dovezi consistente ca glutenul creste permeabilitatea intestinala la persoanele cu boala celiaca.

Cu toate acestea, cercetarile efectuate pe adultii sanatosi si pe cei cu sensibilitate non-celiaca la gluten arata rezultate mixte. Studiile in vitro au descoperit ca glutenul poate creste permeabilitatea intestinala, spre deosebire de cercetarile umane, care nu au observat acelasi efect.

Alti factori care cresc permeabilitatea intestinala

Exista alti factori care pot creste si permeabilitatea intestinala, in afara de zonulina.

Cercetarile arata ca permeabilitatea intestinala poate fi ridicata si de nivelurile mai mari ale mediatorilor inflamatori, cum ar fi factorul de necroza tumorala (FNT) si interleukina 13 (IL-13), sau de utilizarea pe termen lung a antiinflamatoarelor nonsteroidiene (AINS), cum ar fi aspirina si ibuprofenul.

In plus, nivelurile scazute de bacterii intestinale sanatoase pot avea acelasi efect. Aceasta conditie poarta denumirea de disbioza intestinala.

Diagnostic

Test permeabilitate intestinala

Testul standard pentru detectarea sindromului de intestin permeabil este testul lactuloza-manitol. Ambele sunt molecule solubile in apa pe care organismul nu le poate utiliza. Manitolul este usor absorbit de persoanele cu mucoase intestinale sanatoase. Lactuloza este o molecula mai mare si este usor absorbita.

Pentru a efectua testul, persoana bea o solutie care contine atat manitol, cat si lactuloza. Urina este colectata apoi timp de sase ore, iar cantitatea prezenta in urina arata cat din aceste substante au fost absorbite de corp. O persoana sanatoasa va avea un nivelul ridicat de manitol si un nivel scazut de lactuloza. Daca testul arata niveluri ridicate ale ambelor molecule, acest lucru indica sindromul de intestin permeabil. Daca se gasesc niveluri scazute ale ambelor molecule, inseamna ca pacientul sufera de malabsorbtie generala a tuturor nutrientilor.

Intestin permeabil analize

Teste asemanatoare cu alte tipuri de zahar sunt folosite pentru diferite segmente din tractul gastrointestinal.

Cum se trateaza sindromul de intestin permeabil?

Desi dieta este esentiala pentru imbunatatirea sanatatii intestinelor, exista o multime de alte masuri pe care le puteti lua.

Refacere mucoasa intestinala

Refacerea intestinului permeabil presupune, in primul rand, administrarea de suplimente cu probiotice. Probioticele contin bacterii benefice care sunt prezente in mod natural in alimentele fermentate. Suplimentele cu probiotice pot imbunatati sanatatea intestinelor, cu conditia sa nu consumati probiotice alimentare in paralel.

Glutamina intestin permeabil

Acest aminoacid esential ajuta la repararea jonctiunilor slabite din peretele intestinal. L-Glutamina poate fi folosita si ca mijloc de preventie pentru minimizarea daunelor produse de cauzele care au provocat permeabilizarea intestinului. Glutamina este cunoscuta pentru faptul ca are proprietati antiinflamatoare.

Intestin permeabil tratament naturist

Luati colagen

Aceasta proteina va va ajuta sa va vindecati si sa va reparati mucoasa intestinala.

Mancati mai multe legume

Consumul de alimente antiinflamatoare pline de fibre este una dintre cele mai rapide modalitati de a va repara intestinele. Puteti alege verdeturi, avocado si legume cu amidon fermentabil, precum cartofii dulci.

Dieta pentru sindromul de intestin permeabil

Alimente permise

Alegeti o dieta bogata in alimente care ajuta la dezvoltarea bacteriilor intestinale benefice. Urmatoarele alimente pot imbunatati sanatatea digestiva:

• Legume: broccoli, conopida, varza de Bruxelles, varza, rucola, morcovi, praz, sfecla rosie, spanac, ghimbir, ciuperci, dovlecei.
• Cartofi, cartofi dulci.
• Legume fermentate: kimchi, varza murata, tempeh si miso.
• Fructe: nuca de cocos, struguri, banane, afine, zmeura, capsuni, kiwi, ananas, portocale, mandarine, lamai, tei, fructul pasiunii si papaya.
• Seminte incoltite: seminte de chia, seminte de in, seminte de floarea soarelui si multe altele.
• Cereale fara gluten: hrisca, amarant, orez (brun si alb) si ovaz fara gluten.
• Grasimi sanatoase: avocado, ulei de avocado, ulei de cocos si ulei de masline extravirgin.
• Pesti: somon, ton, hering si alti pesti bogati in omega-3.
• Carne si oua: felii slabe de pui, carne de vita, miel, curcan si oua.
• Ierburi aromatice si condimente: toate ierburile si condimentele.
• Produse lactate: chefir, iaurt, iaurt grecesc si lapte traditional.
• Bauturi: ceaiuri din plante, lapte de cocos, lapte de nuci, apa si kombucha.
• Nuci crude, arahide, migdale si produse pe baza de nuci, cum ar fi laptele din nuci.

Alimente de evitat

Evitarea anumitor alimente este la fel de importanta pentru imbunatatirea sanatatii intestinului. Unele alimente provoaca inflamatii in corp, care pot favoriza dezvoltarea bacteriilor intestinale nesanatoase.

Urmatoarea lista contine alimente care pot dauna bacteriilor intestinale sanatoase, precum si unele despre care se crede ca declanseaza simptome digestive, cum ar fi balonare, constipatie si diaree:

• Produse pe baza de grau: paine, paste, cereale, faina de grau, cuscus etc.
• Alte cereale care contin gluten: orz, secara si ovaz.
• Carne procesata: mezeluri, slanina, hot dog, carnati etc.
• Produse coapte: prajituri, briose, fursecuri, placinte, produse de patiserie si pizza.
• Snacks-uri: biscuiti, musli, popcorn, covrigi etc.

Evitarea preparatelor de tip fast-food

• Mancare de tip fast-food: chipsuri de cartofi, cereale zaharate, bomboane etc.
• Produse lactate procesate: lapte, branzeturi si inghetata.
• Uleiuri rafinate: uleiuri de rapita, porumb, floarea soarelui, soia si sofran.
• Indulcitori artificiali: aspartam, sucraloza si zaharina.
• Sosuri: sosuri pentru salata, precum si sos de soia, teriyaki si sos hoisin.
• Bauturi: alcool, bauturi carbogazoase si alte bauturi cu zahar.

Masuri de prevenire

Cresteti aportul de alimente bogate in fibre

Fibrele solubile din legume, leguminoase si fructe sustin bacteriile benefice ale intestinului, potrivit unui studiu efectuat in 2016.

Reduceti aportul de carbohidrati rafinati

Prea mult zahar poate avea un impact negativ asupra functionarii barierei intestinale, potrivit unui studiu din 2014.

Reduceti utilizarea AINS

Potrivit unui studiu din 2009, medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), cum ar fi aspirina, ibuprofenul si naproxenul, pot creste permeabilitatea intestinala.

Reduceti nivelul de stres

S-a demonstrat ca stresul cronic dauneaza bacteriilor intestinale benefice. Activitati precum meditatia sau yoga pot fi de mare ajutor.

Evitati fumatul

Fumatul este un factor de risc pentru mai multe afectiuni intestinale si poate creste inflamatia in tractul digestiv. Renuntarea la fumat va poate creste numarul de bacterii sanatoase si poate reduce numarul de bacterii intestinale daunatoare.

Dormiti mai mult

Lipsa somnului poate provoca o distributie inadecvata a bacteriilor intestinale sanatoase, ceea ce poate duce la cresterea permeabilitatii intestinale.

Limitati consumul de alcool

Cercetarile au aratat ca aportul excesiv de alcool poate creste permeabilitatea intestinala prin interactiunea cu anumite proteine.

Referinte:

1. https://www.medicalnewstoday.com/articles/326117
2. https://www.webmd.com/digestive-disorders/features/leaky-gut-syndrome#1
3. https://www.nhs.uk/conditions/leaky-gut-syndrome/
4. https://www.healthline.com/nutrition/leaky-gut-diet