Diagnosticarea intolerantelor alimentare
Iata ce sunt intolerantele la anumite alimente, cum difera de sensibilitati si alergii, precum si ce metode sunt folosite pentru diagnosticarea intolerantelor alimentare.
Cuprins:
1. Alergii vs Intolerante alimentare
2. Simptomele de intoleranta alimentara
3. Cauze si tipuri
4. Metode pentru diagnosticarea intolerantelor alimentare
5. Testele pentru intolerante alimentare – utile sau nu?
Alergii vs Intolerante alimentare
Uneori, anumite alimente ne pot da o stare de rau – pot declansa o serie de simptome, ca dureri de cap, probleme digestive, dureri articulare sau probleme ale pielii. Poate fi dificil sa ne dam seama ce alimente sunt „de vina”, deoarece reactiile de sensibilitate la anumite alimente sunt adesea intarziate – la cateva ore sau mai mult dupa consumul lor.
Termenul de alergie alimentara indica reactiile care pot pune viata in pericol si care implica anticorpi imunoglobulina E (IgE) de la nivelul sistemului imunitar. In schimb, sensibilitatile alimentare si intolerantele alimentare nu sunt in general periculoase, nu pun viata in pericol, dar dau o stare generala de rau. O alergie alimentara este o reactie care poate pune viata in pericol si implica anticorpi IgE ai sistemului imunitar. Sensibilitatile alimentare implica alti anticorpi si celule ale sistemului imunitar, in timp ce intolerantele alimentare NU implica sistemul imunitar.
Simptomele de intoleranta alimentara
Simptomele intolerantei sunt uneori vagi si pot include o combinatie dintre urmatoarele: probleme gastrointestinale, cum ar fi balonare si gaze abdominale, diaree, greata si disconfort abdominal, iritatii la nivelul pielii, dureri de cap, oboseala etc. Intolerantele alimentare pot imita uneori simptomele altor afectiuni medicale.
Intolerantele alimentare sunt mai frecvente la cei cu tulburari ale sistemului digestiv, cum ar fi sindromul intestinului iritabil (IBS). In timp ce o alergie alimentara rezulta dintr-o reactie a sistemului imunitar la un anumit aliment, intolerantele alimentare implica de obicei sistemul digestiv, nu sistemul imunitar. La persoanele cu intoleranta alimentara, cantitatea de alimente (alimente ce pot da intoleranta) pe care o consuma determina gravitatea simptomelor – reactii dependente de doza. Simptomele intolerantelor alimentare apar de obicei dupa cateva ore de la consum si pot persista cateva ore sau zile.
Cauze si tipuri
Intolerantele alimentare apar daca organismul este incapabil sa digere un anumit aliment. Aceasta afectare pot fi din cauza lipsei de enzime digestive sau a unei sensibilitati la anumite substante chimice.
Cele mai frecvente intolerante alimentare includ:
- intoleranta la lactoza – lipsesc anumite enzime si organismul nu este capabil sa digere produsele cu lactoza, iar simptomele includ dureri abdominale, balonare, gaze etc.;
- intoleranta la fructoza – poate fi din cauza lipsei unei enzime sau cand organismului ii lipseste o proteina ce permite absorbtia zaharului;
- intoleranta la gluten – simptomele includ disconfort abdominal, balonare, greturi, dar si probleme de concentrare, oboseala etc.;
- intoleranta la salicilat;
- intoleranta la diferiti aditivi alimentari;
- intoleranta la alcool;
- intoleranta la oua;
- intoleranta la soia;
- intoleranta la porumb;
- intoleranta la drojdie;
- intoleranta la cofeina etc.
» » Citeste aici mai multe despre INTOLERANTELE ALIMENTARE.
Metode pentru diagnosticarea intolerantelor alimentare
Intolerantele alimentare pot fi adesea dificil de diagnosticat. Unele substante din alimente si cantitatea (doza) de alimente consumate pot creste frecventa si severitatea simptomelor. Acestea includ dureri de stomac, balonare, gaze / flatulenta, diaree, eruptii cutanate sau dureri de cap. Testele cutanate sau testele de sange IgE specifice pentru alergeni nu sunt indicate pentru intolerantele alimentare. Cu toate acestea, sunt utile daca istoricul medical sugereaza o alergie alimentara. Astfel, in prezent nu exista analize de laborator fiabile pentru a depista o intoleranta alimentara.
Cel mai eficient mod de a depista o intoleranta este cu ajutorul unui jurnal alimentar. » Vezi aici ce implica un jurnal alimentar. Dupa ce ati identificat mai multe posibile alimente, puteti urma o dieta de eliminare – e bine sa fie facuta sub supravegherea unui medic sau dietetician.» Vezi aici ce implica o dieta de eliminare. Dietele de eliminare trebuie sa fie temporare – nu pe termen lung. Asta deoarece pot duce la malnutritie si deficit de nutrienti. Dietele de eliminare sunt un instrument de diagnostic, nu diete pe termen lung. Aceasta implica eliminarea alimentelor reactive din dieta si monitorizarea simptomelor timp de pana la opt saptamani. Alimentele sunt apoi reintroduse unul cate unul pentru a vedea daca simptomele revin. In etapa de eliminare se recomanda sa evitati toate alimentele cu risc de intoleranta, timp de aproximativ 3 saptamani.
Cititi etichetele produselor alimentare pentru a evita complet aceste elemente. Pastrati un jurnal alimentar in care sa notati ceea ce consumati si simptomele care apar. Dupa perioada de 3 saptamani, incepeti sa reintroduceti treptat cate un grup de alimente. Fiecare grup se introduce treptat si se asteapta, monitorizand simptomele – etapa de reintroducere. Daca simptomele reapar, putem considera ca este vorba despre o intoleranta.
Teste pentru diagnosticarea intolerantelor alimentare – utile sau nu?
Testele pentru intoleranta alimentara sau pentru diagnosticarea intolerantelor alimentare testeaza de fapt sensibilitatile alimentare. Un test de sensibilitate alimentara are ca scop identificarea alimentelor care pot cauza probleme. Vor masura, de obicei, productia de anticorpi de imunoglobulina G (IgG) pentru un grup de alimente reactive. Acestea pot include lactate, cereale, fructe, nuci si seminte. Insa, un test IgG nu confirma un diagnostic al sensibilitatii la alimente, dar ofera cateva date clinice utile.
Intolerantele alimentare nu implica insa sistemul imunitar, astfel ca aceste teste nu sunt fiabile. Pentru intoleranta la lactoza exista o serie de teste de toleranta la lactoza – acestea ajuta la stabilirea unui diagnostic. Boala celiaca este o tulburare in care sistemul imunitar al unei persoane ataca mucoasa intestinala atunci cand se consuma gluten, o proteina care se gaseste in grau si in alte cereale. Testele de sange pot ajuta la diagnosticarea bolii celiace prin analiza nivelurilor de anticorpi specifici, care sunt proteine produse de sistemul imunitar.
Pentru majoritatea celorlalte intolerante si sensibilitati alimentare, nu exista un test fiabil. In cazul sensibilitatilor ce implica sistemul imunitar de obicei se fac teste de screening pentru mai multe antigene alimentare – ce detecteaza anticorpii IgG ce sunt dirijati impotriva respectivelor antigene. Unele intolerante pot fi depistate prin analiza care arata un anumit deficit enzimatic, sau teste ce implica expunerea la un anumit alergen. Testarea genetica este o alta optiune si poate include, de exemplu, test pentru intoleranta primara la lactoza (analiza activitatii genei lactazei), intoleranta ereditara la fructoza (analiza enzimei sintetizate de gena ALDOB), intoleranta la gluten (predispozitie genetica), test de nutrigenetica.
In general, nu se recomanda aceste teste pentru a depista intolerantele alimentare, pentru ca pot duce la diete restrictive daunatoare. Intolerantele nu au la baza un mecanism imunologic si sunt nespecifice. Studiile sugereaza ca anticorpii IgG din spatele acestor teste indica expunerea si toleranta, nu intoleranta. Indica un raspuns fiziologic normal aparut dupa expunerea organismului la diferite componente alimentare. Aceste teste pot duce astfel la false diagnostice si diete de excludere inutile.
Referinte:
(1) https://www.medicalnewstoday.com/articles/263967
(2) https://www.allergy.org.au/patients/food-other-adverse-reactions/food-intolerance
(3) https://www.nhs.uk/conditions/food-intolerance/
(4) https://www.eatright.org/health/allergies-and-intolerances/food-intolerances-and-sensitivities/are-food-sensitivity-tests-accurate
