Chistul Baker – ce este si cum se poate trata?

Chistul Baker (numit si chistul popliteal) este un sac plin cu lichid care se formeaza in spatele genunchiului. Aceasta acumulare de lichid sinovial este cauzata de faptul ca la nivelul articulatiei se produce, din diverse cauze, un exces de lichid.

Cuprins:

1. Informatii generale
2. Chistul Baker -cauze
3. Simptome
4. Frecventa
5. Diagnosticul chistului Baker
6. Tratament
7. Stil de viata si preventie

Informatii generale

Genunchiul este o articulatie complexa care are multe componente. Capatul inferior al osului coapsei (femurul) se roteste pe capatul superior al tibiei, iar articulatia genunchiuului este umpluta cu un fluid special (lichid sinovial) care amortizeaza socurile.

Apare atunci cand din diverse cauze lichidul sinovial este in exces si curge in regiunea din spate a genunchiului. Pot aparea in urma unei leziuni la genunchi, a unui rupturi de menisc sau din cauza deteriorarii cartilajului pe baza artritei reumatoide sau osteoartritei si poate fi asociat cu alte afectiuni ale genunchiului.

Chisturile Baker nu sunt periculoase de fiecare data si pot disparea de la sine, dar, uneori, se poate sparge, provocand durere, umflare si inrosire.

Chistul Baker – cauze

Lichidul sinovial este un fluid limpede care circula in mod normal prin cavitatile din articulatia genunchiului. Uneori genunchiul produce prea mult din acest lichid, iar presiunea crescuta forteaza si impinge lichidul spre spatele genunchiului, unde creeaza o un mic sac care se transforma treptat intr-un chist.

Afectarea articulatiei genunchiului poate determina colectarea la nivelul genunchiului de fluid sau lichid sinovial. Acest lucru poate face ca tesutul interior al genunchiului (membrana sinoviala) sa iasa in exteriorul partii laterale relativ subtiri a capsulei articulare, astfel incat sa se dezvolte un sac sinovial. Muschii prezenti preseaza tesutul si actioneaza ca o supapa. Fluidul sinovial nu poate sa revina in articulatia genunchiului, iar chistul devine mai mare in timp. In cazuri extreme, inflamatia locala poate provoca ruperea chistului.

Sursa: Harvard Health Publishing

Probleme asociate cu chistul Baker

Cele mai frecvente cauze ale chistului Baker sunt:

• Guta – nivelul crescut de acid uric in sange (hiperuricemia), duce la formarea cristalelor de urat in jurul articulatiilor, ce provoaca inflamatie si durere severa;
• Osteoartrita – o forma de artrita cauzata de inflamatie;
• Psoriazis – unii pacienti cu psoriazis au dureri si inflamatii la nivelul articulatiilor;
• Artrita reumatoida – o forma inflamatorie de artrita;
• Artrita septica – inflamatia articulara cauzata de o infectie bacteriana;
• Leziuni sau traumatisme ale genunchiului pot duce la chistul Baker (frecvente in randul sportivilor);
• Hemofilia – o afectiune mostenita in care sangele nu se coaguleaza in mod corespunzator, ducand la sangerari interne si leziuni articulare;
• Lupus – o boala autoimuna in care sistemul imunitar al organismului ataca tesuturile normale, sanatoase.

Formarea chistului Baker

Genunchiul este alcatuit din os, tendoane si cartilaj. Tendoanele si cartilajul au nevoie de lubrifiere, pe care o obtin din lichidul sinovial – favorizeaza locomotia si reduce frictiunea. Exista diferite structuri, numite burse, in fiecare genunchi, prin care circula lichidul sinovial. Intre bursa popliteala – in spatele genunchiului – si articulatia genunchiului, exista un sistem asemanator cu o supapa care regleaza curgerea lichidului sinovial intr-un singur sens. Cand la nivelul genunchiului se produce prea mult lichid sinovial, se poate forma o acumulare in bursa popliteala.

Exista doua moduri in care se poate forma un chist Baker:

• Un chist principal Baker se poate dezvolta chiar in spatele unei articulatii, fiind numit chist primar sau idiopatic. Este dat de o legatura intre articulatia genunchiului si bursa popliteala din spatele genunchiului, astfel ca lichidul sinovial din interiorul articulatiei poate trece in bursa popliteala si se poate forma chistul Baker. Vorbim de un chist primar cand umflarea apare independent de articulatie si nu afecteaza mobilitatea genunchiului.
• Chistul secundar se poate dezvolta daca exista o problema in zona inferioara a genunchiului, cum ar fi artrita sau o ruptura in cartilajul meniscal, ceea ce cauzeaza acumularea de prea mult lichid sinovial, astfel ca presiunea din interiorul genunchiului creste. Chistul secundar apare cand exista un contact intre articulatia genunchiului si bursa.

Cel mai important factor de risc pentru un chist Baker este artrita la nivelul genunchiului. Este important sa retineti faptul ca daca aveti un factor de risc nu inseamna ca veti dezvolta neaparat aceasti afectiune. Un factor de risc creste, asa cum ii spune si numele, riscul de a dezvolta o afectiune in comparatie cu o persoana fara respectivul factor de risc. De asemenea, lipsa unui factor de risc nu inseamna ca o persoana nu poate dezvolta respectiva afectiune.

Surse: MyHealth.Alberta.ca

Simptome

Unele persoane cu chistul Baker nu au simptome. In general, cu cat este mai mare chistul Baker, cu atat este mai probabil ca acesta sa produca simptome. Se poate simti o umflatura in spatele genunchiului, care poate fi chiar vizibila. Se poate resimti chiar durere sau poate fi dificil sa indoiti genunchiul.

Simptomele principale pot include:

• durere;
• umflare si formarea unei mase la nivelul genunchiului, in spate;
• rigiditate articulara;
• etanseitate in spatele genunchiului;
• durere in zona posterioara a genunchiului, mai ales cand indreptatti piciorul si genunchiul.

Alte manifestari ale chistului Baker

Chisturile mai mici pot fi asimptomatice, dar o schimbare in dimensiune este foarte frecventa. Chisturile pot varia in functie de marime, de la cele foarte mici, care nu sunt palpabile din punct de vedere clinic, pana la cele mari, care declanseaza umflarea vizibila a genunchiului. Daca chistul este mare, poate provoca probleme mecanice la flexia genunchiului si poate duce la limitarea mobilitatii.

Pot pune presiune pe unele structuri si regiuni, pot comprima anumite vene sau artere, pot cauza ischemie sau tromboza din cauza comprimarii unor nervi. Simptomele tind sa se agraveze in timp, daca nu se intervine cu tratamentul adecvat. Daca aveti osteoartrita, este posibil sa aveti si dureri articulare.

Uneori, chistul Baker se poate rupe, provocand durere, umflaturi si vanatai in spatele genunchiului. In cazul in care sacul de fluid se deterioreaza si lichidul se raspandeste in jurul zonei articulare, simptomele se intensifica, apar dureri, roseata in respectiva zona.

Daca in timp chistul Baker nu se diminueaza dupa o anumita perioada de timp sau daca apar simptome grave sau care persista, atunci se recomanda un consult medical, pentru a vi se analiza starea de sanatate prezenta.

Frecventa

Chistul Baker poate afecta atat copiii, cat si adultii. Cele mai comune afectiuni asociate cu chistul Baker sunt osteoartrita, artrita reumatoida si artrita reumatoida juvenila. Nu exista diferente majore in ceea ce priveste riscurile pentru cele 2 genuri, dar par sa afecteaza mai multe femei decat barbatii, probabil din cauza faptului ca femeile dezvolta mai frecvent artrita reumatoida si osteoartrita. Desi persoanele de orice varsta pot fi afectate, majoritatea pacientilor au peste 40 de ani, iar cele doua categorii de varsta mai predispuse la dezvoltarea acestor chisturi sunt 35-70 de ani si 4-7 ani. In general, aproape 50% dintre cazuri sunt simptomatice.

Diagnosticul chistului Baker

In timpul unui examen fizic se poate palpa regiunea genunchiului pentru depistarea acelui tip de chist. Daca acesta este mic, se va compara genunchiul afectat cu genunchiul normal.

Diagnostic diferential

Chistul lui Baker poate fi confundat cu alte leziuni ale genunchiului, iar istoricul pacientului, precum si investigatiile clinice si de imagistica permit diagnosticarea precisa a bolii. Chistul Baker trebuie diferentiat de:

• Lipom – presiune mai putin rezistenta, comparativ cu chistul Baker;
• Anevrism – diferentiat prin evaluarea Doppler (cu ultrasunete);
• Hernie – in cazuri rare, in urma unui incident traumatic;
• Tromboflebita;
• Artrita inflamatorie;
• Tumori.

Metode de diagnostic

Diagnosticul imagistic poate include radiografii simple, artrografie, investigatii cu ultrasunete si RMN. Radiografiile simple pot ajuta la detectarea unor alte afectiuni asociate cu chisturile popliteale, cum ar fi osteoartrita, artrita inflamatorie.

Artrografia directa implica injectarea intra-articulara la nivelul genunchiului cu un element gazos sau un mediu de contrast pe baza de iod, urmata de mobilizarea articulatiei pentru a sustine contrastul la nivelul chistului.

Ecografiile sunt utile deoarece sunt neinvazive si nu folosesc radiatii. Pot ajuta la detectarea chisturilor, permit identificarea dimensiunii si localizarii lor, dar nu permit diferentierea exacta de alte afectiuni. Standardul de aur pentru diagnosticarea chisturilor Baker si diferentierea lor de alte conditii ramane imagistica prin rezonanta magnetica, ce permite evaluarea intregului spectru de tulburari asociate.

Tratament

Unele astfel de chisturi se reduc de la sine fara niciun tratament, fiind nevoie doar de monitorizare constanta, dar daca acesta produce simptome, necesita interventie pentru a preveni agravarea. Daca acesta este legat de o alta afectiune, trebuie interventie si in acest sens, cum ar fi prin administrarea de medicamente pentru poliartrita reumatoida sau de fizioterapie pentru osteoartrita.

Este important ca orice problema de baza a genunchiului sa fie tratata daca aveti chistul Baker. De exemplu, daca aveti osteoartrita, o injectie de steroizi in zona genunchiului poate ajuta la ameliorarea durerii si a inflamatiei, desi nu garanteaza reaparitia chistului. Daca aveti o leziune a genunchiului, tratarea acesteia poate ajuta si la tratarea chistului Baker.

Tratamentele pentru chistul Baker pot include:

• Medicamente analgezice pentru ameliorarea durerilor cauzate de chist;
• Artrocenteza pentru a indeparta excesul de lichid din spatiul intra-articular;
• Injectii cu steroizi in articulatii pentru a reduce dimensiunea chistului;
• Interventii chirurgicale pentru inlaturarea chistului.

Medicamente

Dintre medicamente se recomanda medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene, medicamentele cu efecte analgezice (reducerea durerii) si antipiretice (reducerea febrei). Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) pot ajuta la ameliorarea durerii si pot, de asemenea, sa limiteze inflamatia si umflarea. Uneori apar efecte secundare, ca durerea de stomac, iar unele persoane trebuie sa discute cu medicul inainte de a urma un astfel de tratament, cum e cazul persoanelor cu astm, hipertensiune arteriala, insuficienta renala si insuficienta cardiaca.

Chirurgia pentru chistul Baker

In cazuri rare, se indeparteaza prin interventie chirurgicala daca devine foarte mare sau cauzeaza simptome. Majoritatea chisturilor Baker nu necesita interventie chirurgicala. Aceasta procedura este indicata, de obicei, cand apar simptome severe si cand alte tratamente nu dau randament. De multe ori, chiar si dupa o interventie chirurgicala, chistul poate sa reapara.

Chirurgia pentru a elimina chistul se realizeaza pentru a bloca acea conexiune dintre chistul Baker si articulatia genunchiului. Chistul este, de asemenea, eliminat prin operatie deschisa. Chirurgia poate fi efectuata pentru a trata o problema care sta la baza in acelasi timp – de exemplu, repararea unei leziuni de menisc. Interventia se efectueaza fie sub anestezic general, fie prin anestezie spinala, care afecteaza doar jumatatea inferioara a corpului. Se realizeaza o incizie la nivelul chistului, acesta este apoi localizat si separat de tesuturile din jur, se identifica zona capsulei comune, unde se pare ca a aparut chistul. Genunchiul va fi bandajat si se va aplica o atela de sprijin. Este posibil sa aveti un anumit disconfort dupa interventie chirurgicala si veti beneficia de medicamente analgezice pentru a controla disconfortul.

Alte tehnici de tratament si recuperare

Uneori, un chist poate fi drenat (aspirat). Drenarea fluidelor presupune folosirea unui ac pentru a extrage excesul de lichid din articulatia genunchiului, pentru a ameliora simptomele. Cu toate acestea, chistul poate reaparea in timp.

E nevoie de repaus, evitarea activitatile dificile care suprasolicita genunchiul, se pot aplica comprese cu gheata pentru ameliorarea durerii, bandaje de compresie – ajuta la sustinerea genunchiului etc. Pe timpul noptii se recomanda ca piciorul afectat sa fie pozitionat putin mai sus de restul corpului.

Terapia fizica sustinuta poate ajuta la intarirea musculaturii, reducerea simptomelor si mentinerea functionalitatii genunchiului.

Nu puneti gheata direct pe piele, deoarece ar putea provoca dureri (gheata trebuie pusa in punga, iar punga invelita intr-un prosop). Aplicati pachetul de gheata timp de 10-30 de minute. Mai putin de 10 minute are un efect redus, iar mai mult de 30 de minute poate afecta pielea.

Stil de viata si preventie

Articulatiile genunchiului sunt predispuse la raniri in timpul activitatilor sportive. Prevenirea traumatismului genunchi poate reduce riscul dezvoltarii chistului Baker, in primul rand, sau riscul de recidiva dupa tratament.

In cazul efecturarii activitatilor sportive, realizati miscari de incalzire a articulatiilor genunchiului si tesutului moale, si intindeti muschii inainte de a incepe activitatea sau sportul. Purtati incaltaminte de sustinere corespunzatoare activitatii efectuate, iar dupa antrenament efectuati miscari usoare de stretching sustinute.

Daca simtiti durere la nivelul genunchiului, opriti imediat activitatea, aplicati pungi de gheata pentru a preveni si reduce umflarea si solicitati sfatul medicului.

Mentineti-va la o greutate normala, adoptati un stil de viata sanatos si solicitati recomandari privind greutatea ideala. Pe langa faptul ca o greutate prea mare suprasolicita genunchiului, poate agrava simptomele.

Referinte::
(1) Baker Cyst, Patient Info, link: https://patient.info/health/knee-pain-patellofemoral-pain/bakers-cyst
(2) Baker Cyst, Better Health, link: https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/conditionsandtreatments/bakers-cyst
(3) What is a Baker cyst (popliteal cyst)?, Medical News Today, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/184714.php
(4) Baker Cyst, Mayo Clinic, link: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/bakers-cyst/symptoms-causes/syc-20369950
(5) Baker Cyst, Phyiopedia, link: https://www.physio-pedia.com/Baker%27s_Cyst