Ce putem face pentru a ne proteja creierul si functiile cerebrale? Este o intrebare care ar trebui sa ne puna pe ganduri. Pentru ca, in societatea actuala, nivelul provocarilor pe care sistemul nervos trebuie sa le suporte este intr-o continua crestere, a atras atentia prof. dr. Dafin Muresanu, presedintele Societatii Romane de Neurologie, cu ocazia unui Congres European de Neuroreabilitare, ce a avut loc la Bucuresti.
Bolile neurologice sunt o grava problema de sanatate publica peste tot in lume. O demonstreaza datele oficiale care arata ca 1 european din 3 sufera de afectiuni neurologice si psihiatrice, de la insomnie, migrene pana la accident vascular cerebral, dementa, boala Parkinson, epilepsia, scleroza multipla.
Si in Romania, incidenta bolilor neurologice este foarte mare, pe primul loc situandu-se accidentul vascular cerebral (AVC), urmand apoi – in domeniul bolilor neurodegenerative – boala Alzheimer si boala Parkinson.
Tot mai multi cercetatori trag semnale de alarma cu privire la modul si continutul alimentatiei, tot mai haotica si predominant rafinata si procesata industrial. Nivelul si diversitatea radiatiilor la care suntem expusi, ambele in crestere. Anumite elemente specifice legate de poluare. Utilizarea drogurilor, abuzul de medicamente. Suprautilizarea computerului si in general a imaginii, in dauna cuvantului, cu efecte negative asupra remodelarii circuitelor cerebrale. Cresterea continua a stresului, cu deteriorarea si simplificarea relatiilor interumane, intr-un mediu supracompetitiv. Toate acestea ameninta sanatatea creierului.
Vestea buna este ca solutii exista pentru mentinerea sanatatii creierului si acestea vin din partea unei stiinte relativ recente numita neuroreabilitare.
„Neurologia romaneasca si performantele medicilor neurologi romani sunt recunoscute pe deplin in plan european si mondial. In prezent, a crescut sansa de a aplica terapii moderne pentru sustinerea bolnavului in procesul de recuperare neurologica si de accelerare a capacitatii creierului de vindecare datorita neuroreabilitarii. Stiinta neuroreabilitarii devine tot mai clara pe masura ce se descopera mecanismele implicate in aparitia leziunilor cerebrale”, a declarat prof. dr. Dafin Muresanu.
In opinia specialistului, „neuroreabilitarea este o disciplina de granita, aflata in plin avant in Europa”. Multe societati ne neuroreabilitare s-au infiintat in Europa. Sigur, liderii raman societatile nationale din Germania, Italia, Austria. Romania este activa in acest domeniu prin cele doua societati de neuroreabilitare.
Din echipa de neuroreabilitare fac parte: neurologul, medicul de recuperare medicala, psihologul, logopedul, kinetoterapeutul, asistenta medicala.
Prof. dr. Dafin Muresanu a mai adaugat ca problematica neuroprotectiei si neuroregenerarii se afla in centrul preocuparilor sale stiintifice. „As putea spune ca, astazi, suntem in posesia a numeroase date care au facut posibila intelegerea mecanismelor adaptative si de regenerare a sistemului nervos. Ce stim clar este ca sistemul nervos este intr-o transformare permanenta, determinata atat de nevoia de invatare si adaptare, cat si de vindecarea unor leziuni. Ba chiar mai mult, am inteles ca aceste procese nu duc intotdeauna la rezultate pozitive, ci pot avea uneori si ecou negativ (plasticitate patologica).
Capacitatea de regenerare exista peste tot in sistemul nervos, dar la intensitati diferite. Creierul, de exemplu, se regenereaza mult mai activ decat maduva spinarii. Cu cat vom intelege mai corect si complex mecanismele endogene ce stau la baza acestor procese, cu atat vom avea un succes terapeutic mai sonor”, a explicat prof. dr. Dafin Muresanu. Specialistul a primit, in 2009, din partea Academiei Romane, Premiul „Gheorghe Marinescu” pentru contributii avansate in domeniul neuroprotectiei si neuroplasticitatii.
Capacitatea de regenerare a creierului este mare, iar ea se manifesta in orice tip de leziune neurologica: fie una care apare brusc, de tipul unui accidentul vascular cerebral, traumatism cerebral sau tumori cerebrale, fie leziuni lente neurodegenerative, de tipul dementei Alzheimer.
„In primul rand, sa priveasca organismul ca un tot, somatic si spiritual. Sa nu se indeparteze de natura. Sa se alimenteze echilibrat si cat mai natural. Sa comunice intre ei direct, nemijlocit, cat mai mult si pozitiv. Sa mentina o activitate cognitiva rezonabila timp cat mai indelungat (in special cititul, intrucat lucrul cu cuvantul contribuie mai mult decat imaginea la mentinerea sanatatii creierului). Sa isi controleze cu ajutorul medicului factorii majori de risc vascular si degenerativ (hipertensiune, diabet, hipercolesterolemie). Sa desfasoare activitate fizica moderata, dar constanta si dedicata”, a recomandat prof. dr. Dafin Muresanu, presedintele SNR.
Starea psihologica generala si starea de tensiune in care oamenii traiesc si stresul de zi cu zi sunt factori de risc pentru toate bolile si in special pentru bolile neurologice.
In conditiile in care traim intr-o societate in care stresul este mult mai mare decat in urma cu 100 de ani, este greu sa facem abstractie de el. Dar putem lupta impotriva efectelor stresului daca ne straduim sa avem o reabordare a principiilor fundamentale de viata, a subliniat prof. dr. Dafin Muresanu. De exemplu, sa utilizam cu multa masura noile tehnologii – telefonul mobil si computerul. Sa avem grija la asigurarea odihnei suficiente. Sa evitam activitatea in salturi, ci sa incercam a avea o constanta in tot ceea ce facem. Sa ne sustragem din tumultul vietii cotidiene si sa ne dedicam macar 30 minute unei activitati placute, relaxante, cum ar fi practicarea unui sport sau mersul in parc sau mersul pe bicicleta.
Nu exista o solutie miraculoasa pentru a ne pastra creierul sanatos. Dar o regula de baza este sa ne bucuram de viata, sa fim multumiti de noi insine si de cei din jur, ne asigura prof. dr. Muresanu. Este dovedit stiintific ca oamenii fericiti sunt mai sanatosi decat cei pesimisti.
Afla aici alte 10 sfaturi pentru un creier sanatos.