Tulburari mintale – ce trebuie sa stii despre bolile psihice

Tulburarile mintale se refera la o gama larga de conditii psihice care afecteaza starea de spirit, gandirea si comportamentul. Aflati care sunt principalele tulburari mintale din materialul urmator.

Cuprins:

1. Ce sunt tulburarile mintale?
2. Cele mai frecvente tulburari mintale
3. Cauze si factori de risc
4. Semne si simptome
5. Diagnostic
6. Tratament
7. Stigmatizarea in tulburarile mintale
8. Sfaturi pentru protejarea sanatatii mintale

Ce sunt tulburarile mintale?

Tulburarile psihice sunt caracterizate de probleme ale mintii (gandurile) si ale starii de spirit (sentimentele) cu care oamenii se confrunta de-a lungul timpului. Ele nu sunt bine intelese din punct de vedere al cauzelor, dar simptomele acestor probleme psihice sunt valabile si bine cunoscute din punct de vedere stiintific.

Exemplele de boli psihice includ depresia, tulburarile de anxietate, schizofrenia, tulburarile de alimentatie si comportamentele de dependenta.

Multi oameni experimenteaza probleme mintale din cand in cand. Cu toate acestea, anumite ingrijorari se transforma in boli mintale atunci cand semnele si simptomele actuale provoaca un stres constant si afecteaza capacitatea de functionare.

O tulburare de sanatate mintala va poate produce o stare extrem de proasta si poate provoca probleme in viata de zi cu zi, cum ar fi la scoala, la locul de munca sau in relatii. In cele mai multe cazuri, simptomele pot fi administrate cu o combinatie de medicamente si psihoterapie.

Cele mai frecvente tulburari mintale

Exista multe conditii diferite, unele dintre fiind boli psihice grave, care sunt recunoscute ca tulburari mintale. Nu poate fi mentionata cea mai grava boala psihica pentru ca nu exista o scala a tulburarilor mintale in functie de severitatea acestora. In schimb, se poate vorbi despre psihoze si aici sunt cuprinse urmatoarele afectiuni: tulburarea bipolara sau schizofrenia. Printre cele mai frecvente tipuri pot fi enumerate:

Tulburarile de anxietate

Persoanele cu tulburari de anxietate raspund cu frica si teama la anumite obiecte sau situatii, precum si cu semne fizice de anxietate sau panica, cum ar fi bataile rapide ale inimii si transpiratia. Printre tulburarile de anxietate se numara anxietatea generalizata, panica, anxietatea sociala si fobiile.

Tulburari de dispozitie

Aceste tulburari, numite si tulburari afective, sunt caracterizate de sentimente persistente de tristete sau perioade cu senzatie de fericire prea mare sau fluctuatii intre fericire extrema si tristete excesiva. Cele mai frecvente tulburari de dispozitie sunt depresia, tulburarea bipolara si tulburarea ciclotimica.

Psihoze

Tulburarile psihotice se manifesta prin constientizare si gandire distorsionate. Cele mai frecvente simptome ale psihozelor sunt halucinatiile. Pacientii vad sau aud lucruri care nu sunt reale. Schizofrenia este un exemplu de tulburare psihotica.

Tulburari de alimentatie

Persoanele cu aceste tulburari sunt guvernate de emotii, atitudini si comportamente extreme care duc la probleme cu greutatea si hranirea. Anorexia si bulimia sunt cele mai frecvente tulburari de alimentatie.

Tulburari de personalitate

Persoanele cu tulburari de personalitate au trasaturi extreme si inflexibile, care cauzeaza probleme la locul de munca, la scoala sau in relatiile sociale. Exemplele includ tulburarea de personalitate antisociala si tulburarea de personalitate de tip paranoid.

Tulburarea obsesiv-compulsiva (TOC)

Persoanele cu TOC sunt afectate de ganduri sau temeri permanente care ii determina sa faca anumite ritualuri sau rutine. Gandurile deranjante sunt numite obsesii, iar ritualurile se numesc compulsii. De exemplu, o persoana cu o frica nejustificata de germeni se spala mereu pe maini.

Tulburarea de stres post-traumatic (TSPT)

TSPT este o afectiune care apare, de cele mai multe ori, in urma unui eveniment traumatizant si / sau terifiant, cum ar fi un atac sexual sau fizic, moartea neasteptata a unei persoane iubite sau un dezastru natural. Persoanele cu TSPT au adesea ganduri si amintiri care dureaza si care provoaca spaima.

Boli psihice la copii

Retardul mintal si autismul sunt exemple de tulburari mintale la copii. Desi aceste boli nu se pot vindeca, exista metode de a ajuta parintii si copiii sa se descurce.

Retardul mintal

Retardul mintal poate merge de la o incetineala usoara care face din scoala, pentru copil, o lupta, pana la retardul sever care necesita permanenta ingrijire sau supraveghere a copilului. Cand copilul are retard mintal, va invata greu deprinderile motorii si limbajul. Ii vor lipsi si abilitatile sociale si maturitatea emotionala adecvate varstei sale.

Retardul mintal poate fi cauzat de anomalii cromozomiale native ca sindromul Down sau fenilcetonuria (PKU). Alte cauze posibile sunt rubeola prenatala, toxoplasmoza si consumul excesiv de alcool in timpul sarciniii.

Deosebirea retardului mintal de alte afectiuni consta in faptul ca acesti copii cu retard mintal nu-i pot ajunge din urma pe colegii lor, in dezvoltare, si ca problemele lor nu sunt tratabile, in general.

Avand tulburari de invatare, acest copil, de altfel obisnuit, poate ramane in urma intr-un anumit stadiu de dezvoltare. In timp si cu ajutorul specialistilor, acest copil poate avea sansa de a-i ajunge din urma pe altii din clasa lui. Unii copiii au imaturitate emotionala sau sociala din cauza bolii mintale. Adesea, acestea pot fi tratate.

Cat de grav este retardul mintal?

Retardul mintal este, in general, evident inainte de 18 ani si adesea cu multi ani inainte. Formele usoare pot fi vizibile pentru prima data cand copilul incepe scoala. Copiii cu retard usor sunt capabili sa invete deprinderi scolare, dar sunt mai lenti decat un copil de nivel mediu. Retardul mediu adesea nu este diagnosticat pana cand copilul nu incepe scoala, deoarece doar atunci este comparat cu un numar mare de alti copii si diferentele de dezvoltare devin vizibile. Copiii cu forme usoare de retard mintal sunt considerati handicapati educational-mintal.

Copiii cu retard mintal moderat pot invata singuri deprinderi ca imbracatul si utilizarea toaletei. Ei au abilitati limitate pentru a beneficia de programele scolare, dar au marele avantaj de a urma o scoala si pot invata sa presteze slujbe simple in locuri supervizate.

Facilitati pentru copiii americani

Legislatia federala garanteaza educatia pentru toti copiii cu handicap din SUA. Scolile de stat au clase cu program special. Copilul poate petrece o parte a zilei in clasa impreuna cu alti copii cu nevoi speciale si sa urmeze apoi o ora sau doua cu copii care nu au handicap.

Copiii care au retard sever sau profund pot invata un numar de deprinderi de autoingrijire, cum ar fi utilizarea toaletei, dar primesc permanenta supraveghere si ingrijire. Acesti copii au, adesea, aptitudini limitate de a comunica.

Fiecare copil are nevoie de prieteni. In ciuda atitudinii generale vizavi de copiii cu handicap, colegii de clasa nu-i accepta intotdeauna ca prieteni pe acesti copii. Astfel, ca parinte, va trebui sa va asumati planificarea activitatilor sociale si recreative pentru copil.

Organizatiile pentru copiii cu handicap in dezvolatare pun la dispozitie activitati diverse, incluzand tabere de vara. Asemenea programe il ajuta pe copil sa se simta mai bine in situatii sociale si sa-si cresca independenta.

Autismul

Autismul este o boala severa a copilariei. Un copil autist poate reactiona extrem de putin fata de alti oameni. Poate comunica putin, nu vrea sa fie alintat si chiar poate avea repulsie fata de contactul fizic. Copiii autisti nu accepta consolare cand sunt suparati, nu-i imita, de obicei, pe adulti, in actiuni cum ar fi sa spuna la revedere, si nu se angajeaza in interactiuni sociale.

Un copil autist poate avea miscari repetitive ale corpului, cum ar fi fluturarea din maini, torsionarea mainilor, rasucirea sau lovire a capului. Poate fi fascinat de partile unui obiect cum ar fi rotile unei masini. Copilul se poate supara la cea mai mica schimbare in ambient si poate deveni inexplicabil de insistent in stabilirea rutinei.

Cand apare autismul?

Autismul apare, de obicei, inainte de varsta de 3 ani. Un copil autist poate sa nu vorbeasca si poate imita sunetele scoase de altii. Poate avea dificultati in a denumi obiectele si poate prezenta mimica si gesturi bizare. Autismul nu are doar o singura cauza. Si, de asemenea, nu se poate nici vindeca, multe terapii si interventii dezvoltandu-se pentru a trata doar semnele si simptomele sale. Cele mai eficiente tratamente folosesc o combinatie de educatie speciala, terapie comportamentala si medicatie.

Una dintre cele mai intalnite boli psihice ale batranetii este dementa.

Cauze si factori de risc

Se considera ca afectiunile psihice sunt cauzate de o varietate de factori genetici si de mediu:

• Bolile psihice sunt mai frecvente la persoanele ale caror rude de sange sufera de tulburari mintale. Anumite gene pot creste riscul de a dezvolta o boala mintala, iar stilul si situatiile de viata le pot declansa.
• Expunerile la factorii de mediu inainte de nastere. Expunerea copilului la factorii de stres din mediul inconjurator, afectiunile inflamatorii, toxine, alcool sau droguri in timp ce se afla in uter poate fi legata de bolile mintale.
• Chimia creierului. Neurotransmitatorii sunt substante chimice din creier care transmit semnale in alte parti ale creierului si ale corpului. Atunci cand retelele neuronale care implica aceste substante chimice sunt afectate, functia receptorilor nervosi si a sistemului nervos se schimba, ducand la depresie si alte afectiuni emotionale.

Semne si simptome

Semnele si simptomele bolilor mintale pot varia, in functie de tulburare, circumstante si alti factori. Bolile psihice pot afecta emotiile, gandurile si comportamentele.

Principalele semne si simptome sunt:

• Tristete sau deprimare
• Gandire confuza sau capacitate redusa de concentrare
• Ingrijorare excesiva sau sentimente extreme de vinovatie
• Instabilitate emotionala
• Modificari extreme de dispozitie
• Labilitate psihica
• Izolare de prieteni si activitati
• Oboseala semnificativa, lipsa de energie sau probleme cu somnul
• Detasarea de la realitate (iluzii), paranoia sau halucinatii
• Incapacitatea de a face fata problemelor zilnice sau stresului
• Probleme de relationare cu oamenii
• Probleme cu alcoolul sau consumul de droguri
• Modificari majore ale obiceiurilor alimentare
• Modificari ale apetitului sexual
• Furie excesiva, ostilitate sau violenta
• Ganduri suicidale

Uneori, simptomele unei tulburari mintale pot fi de ordin fizic, cum ar fi dureri de stomac, dureri de spate, dureri de cap sau alte dureri inexplicabile.

Diagnostic

Pacientii pot fi supusi urmatoarelor analize pentru a se stabili un diagnostic:

• Un examen fizic. Medicul va incerca sa determine problemele fizice care ar putea cauza simptomele.
• Boli psihice test. Acestea pot include, de exemplu, o verificare a functiei tiroidiene sau o examinare privind consumul de alcool si droguri.
• Teste psihiatrice. Un medic sau un specialist in domeniul sanatatii mintale va pune intrebari despre simptomele, gandurile, sentimentele si tiparele de comportament. Vi se poate solicita sa completati un chestionar pentru a raspunde la aceste intrebari.

Tratament

Tratamentul depinde de tipul bolii si de gravitatea acesteia. In multe cazuri, afectiunea poate fi tratata cu o combinatie de tratamente.

Bolile psihice se vindeca?

In cazul unei boli mintale usoare cu simptome bine controlate, tratamentul dat de medicul primar poate fi suficient. Cu toate acestea, exista cazuri in care este nevoie de o intreaga echipa care sa se asigure ca toate nevoile psihiatrice, medicale si sociale sunt indeplinite. Acest lucru este deosebit de important in cazul bolilor psihice grave, cum ar fi schizofrenia.

Medicamente

Desi medicamentele nu vindeca aceste tulburari mintale, ele pot imbunatati starea pacientului. Medicamentele psihiatrice pot contribui, de asemenea, la eficientizarea altor tratamente, cum ar fi psihoterapia. Acordarea celor mai bune medicamente depinde de situatia particulara si de modul in care organismul pacientului raspunde la medicamente.

Unele dintre cele mai utilizate tipuri de medicamente pe baza de prescriptie sunt:

• Antidepresivele
• Medicamentele anxiolitice
• Stabilizatoarele de dispozitie
• Medicamentele antipsihotice

Psihoterapia

In cadrul sedintelor de psihoterapie, pacientul discuta despre starea sa cu un terapeut specializat in sanatate mintala. In timpul psihoterapiei, aflati care sunt cauzele starii, dispozitiei, sentimentelor, gandurilor si ale comportamentului. Dupa deprinderea cunostintelor necesare, puteti invata cum sa gestionati situatiile stresante.

Exista multe tipuri de psihoterapie, fiecare avand propria abordare de imbunatatire a starii mentale. Psihoterapia poate fi finalizata cu succes in cateva luni, dar, in unele cazuri, poate fi necesar un tratament pe termen lung.

Atunci cand alegeti un terapeut, trebuie sa va simtiti confortabil si sa fiti siguri ca acesta este capabil sa asculte ce aveti de spus.

Tratamente de stimulare a creierului

Aceste tratamente sunt utilizate in cazul depresiei si a altor tulburari mintale. Acestea sunt folosite in situatia in care medicamentele si psihoterapia nu au dat roade. Acestea includ terapia electro-convulsiva, stimularea magnetica transcraniana repetitiva, stimularea cerebrala profunda si stimularea nervului vag. Asigurati-va ca intelegeti care sunt riscurile si beneficiile tratamentului recomandat.

Tratament in spital

Uneori, bolile mintale se pot agrava atat de rau incat e nevoie de spitalizarea pacientului la psihiatrie. Acest lucru este necesar, in general, atunci cand bolnavul nu poate avea grija de el sau cand prezinta un pericol pentru el sau pentru ceilalti.

Stigmatizarea in tulburarile mintale

In majoritatea societatilor exista inca atitudini care privesc simptomele psihopatologiei ca amenintatoare si inconfortabile, iar aceste atitudini adesea stimuleaza stigmatizarea si discriminarea fata de persoanele cu probleme de sanatate mintala. Astfel de reactii apar frecvent atunci cand oamenii sunt destul de curajosi sa admita ca au o problema mintala. Astfel, acesti oameni pot ajunge sa fie exclusi, izolati si discriminati fie in interiorul cercurilor sociale, fie la locul de munca.

Tipuri de stigmatizare

Stigmatizarea bolilor mentale poate fi impartita in doua tipuri distincte: stigmatizarea sociala, care este caracterizata de atitudini si comportament discriminatorii indreptate impotriva persoanelor cu probleme psihice ca urmare a etichetei psihiatrice pe care au primit-o. In schimb, auto-stigmatizarea inseamna internalizarea de catre persoanele care sufera de sanatate mintala a perceptiilor de discriminare.

Ce factori determina stigmatizarea?

Stigmatizarea sociala a celor cu tulburari mintale are cauze multiple. De-a lungul istoriei, persoanele cu astfel de probleme au fost tratate diferit, excluse si chiar brutalizate. Acest tratament poate veni din opinia gresita ca persoanele cu probleme de sanatate mintala pot fi mai violente sau mai imprevizibile decat persoanele fara astfel de probleme. Cu toate acestea, niciuna dintre aceste credinte nu are nicio baza.

Sfaturi pentru protejarea sanatatii mintale

Exprimati-va sentimentele

Vorbiti despre sentimentele pe care le traiti pentru ca acest lucru va poate ajuta sa va pastrati o stare psihica buna.

Fiti activi fizic

Exercitiile fizice regulate va pot imbunatati stima de sine si va pot ajuta sa va concentrati, sa dormiti si sa va simtiti mai bine. Sportul mentine creierul si celelalte organe vitale sanatoase si imbunatateste, de asemenea, sanatatea mentala.

Urmati o dieta sanatoasa

Creierul are nevoie de un amestec de nutrienti pentru a ramane sanatos si pentru a functiona bine, la fel ca restul organelor. O dieta echilibrata este, de asemenea, buna pentru sanatatea mintala.

Consumati alcool in mod responsabil

Oamenii consuma de multe ori alcool pentru a-si schimba starea de spirit. Unii oameni beau pentru a face fata fricii sau singuratatii, dar efectul este doar temporar. Cand efectul dispare, acestia se simt mai rau din cauza felului in care alcoolul a afectat creierul si restul corpului. Consumul de alcool nu este o modalitate buna de a gestiona situatiile dificile.

Pastrati legatura cu prietenii

O discutie fata-in-fata cu prietenii este mana cereasca, insa acest lucru nu este intotdeauna posibil. Puteti vorbi la telefon sau chiar online. Mentineti comunicarea cu cei apropiati!

Luati o pauza

O schimbare de ritm sau de peisaj este perfecta pentru sanatatea mintala. Puteti lua o pauza de o jumatate de ora la pranz sau puteti merge undeva intr-un weekend. Uneori, cateva minute pot fi suficiente pentru a va detensiona.

Faceti un lucru la care sunteti buni

Ce va place sa faceti? In ce activitati va puteti pierde, pur si simplu? Activitatea preferata va poate ajuta sa combateti stresul si va stimuleaza stima de sine.

Acceptati cine sunteti

Suntem cu totii diferiti. Este mult mai sanatos sa acceptati ca sunteti unici decat sa va doriti sa fiti altceva sau altcineva. Acceptarea incurajeaza increderea de sine si va ajuta sa va descurcati atunci cand viata ia o intorsatura dificila.

Aveti grija de ceilalti

Acest lucru este o parte importanta a mentinerii relatiilor cu oamenii apropiati. Ba chiar va poate apropia si mai mult.

Referinte:

1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/mental-illness/symptoms-causes/syc-20374968
2. https://www.webmd.com/mental-health/mental-health-types-illness#1
3. https://psychcentral.com/disorders/
4. https://www.psychologytoday.com/us/blog/why-we-worry/201308/mental-health-stigma
5. https://www.mentalhealth.org.uk/publications/how-to-mental-health