Toxoplasmoza este o infectie cauzata de un parazit numit Toxoplasma gondii, unul dintre cei mai raspanditi paraziti. Boala se transmite in principal prin consumul de carne insuficient preparata, legume nespalate si contactul cu fecalele pisicii. Aflati mai multe despre simptomele toxoplasmozei, metode de diagnostic si tratament.
Toxoplasmoza este o boala aparuta in urma infectiei cu parazitul Toxoplasma gondii, unul dintre cei mai intalniti paraziti din lume. Infectia apare de obicei in urma consumului de carne contaminata insuficient preparata, expunerea la fecalele pisicii infectate sau a transmiterii de la mama la copil in timpul sarcinii.
Toxoplasmoza poate provoca simptome asemanatoare gripei la unele persoane, dar majoritatea persoanelor afectate nu dezvolta niciodata semne si simptome. In cazul sugarilor ale caror mame sunt infectate si al persoanelor cu sistem imunitar slabit, toxoplasmoza poate produce complicatii grave.
Daca ati fost diagnosticati cu toxoplasmoza, insa aveti o stare de sanatate buna si nu sunteti gravida, cel mai probabil nu veti avea nevoie de niciun alt tratament in afara celui conservator. In schimb, femeile insarcinate sau persoanele cu imunitate scazuta vor avea nevoie, cel mai probabil, de tratament medical pentru a fi evitate complicatiile grave. Cea mai buna solutie este insa preventia.
Toxoplasma gondii (T. gondii) este un parazit unicelular care poate infecta majoritatea animalelor si pasarilor. Aceste organisme infectioase sunt excretate numai in materiile fecale ale pisicilor. De aceea, pisicile salbatice si domestice sunt gazda finala a parazitului.
Nu puteti “lua” toxoplasmoza de la un copil sau adult infectat, insa va puteti infecta daca:
Puteti ingera accidental parazitii daca duceti mana la gura dupa ce ati lucrat in gradina, dupa ce ati strans litiera sau daca ati atins lucrurile care au intrat in contact cu fecalele pisicii infectate. Pisicile care vaneaza sau care sunt hranite cu carne cruda sunt cel mai predispuse la a avea T. gondii.
Carnea de miel, porc si vanat prezinta cele mai mari riscuri sa fie infectate cu acest parazit. Ocazional, produsele lactate nepasteurizate pot contine, de asemenea, parazitul.
Ustensilele de bucatarie care intra in contact cu carnea cruda pot prelua acesti paraziti, cu exceptia cazului in care ustensilele sunt complet spalate cu apa calda si detergent.
Parazitul se poate gasi si pe suprafatele fructelor si legumelor. Pentru a le consuma in siguranta, spalati bine si curatati toate produsele, in special pe cele pe care le mancati crude.
In cazuri rare, toxoplasmoza poate fi transmisa in urma unui transplant de organe sau a unei transfuzii de sange.
Atunci cand o persoana se infecteaza cu T. gondii, parazitul formeaza chisturi care pot afecta aproape orice parte a corpului – de cele mai multe ori creierul si tesutul muscular al diferitelor organe, inclusiv al inimii.
La persoanele sanatoase, sistemul imunitar tine parazitii sub control. Acestia raman in corp intr-o stare inactiva, oferindu-va imunitate pe tot parcursul vietii, astfel incat sa nu va mai puteti infecta cu acest parazit. Dar daca sistemul imunitar este slabit de alte boli sau de anumite medicamente, infectia poate fi reactivata, ceea ce duce la complicatii grave.
Orice persoana poate fi infectata cu toxoplasmoza. Parazitul se gaseste peste tot in lume. Persoanele aflate in pericol de a dezvolta probleme grave de sanatate din cauza infectiei sunt cele care:
Majoritatea persoanelor sanatoase care sunt infectate cu toxoplasmoza nu dezvolta semne sau simptome si nu stiu ca sunt infectate. In schimb, unele persoane prezinta semne si simptome similare cu cele ale gripei, cum ar fi:
In cazul persoanelor care sufera de HIV / SIDA, care fac chimioterapie sau care au fost supuse recent unui transplant de organe, o infectie dobandita anterior cu toxoplasma se poate reactiva. In acest caz, pot aparea semne si simptome de infectie mai severe, cum ar fi:
Persoanele care sufera de HIV/SIDA, femeile gravide sau cele care isi propun sa ramana insarcinate trebuie sa discute cu medicul pentru a afla daca e nevoie sa fie testate pentru toxoplasmoza.
Semnele si simptomele toxoplasmozei severe – vedere incetosata, confuzie, pierderea coordonarii – necesita ingrijiri medicale imediate, in special daca pacientul are un sistem imunitar slabit.
De obicei, doctorul efectueaza analize de sange pentru a verifica daca exista anticorpi impotriva acestui parazit. Anticorpii sunt proteine pe care sistemul imunitar le produce atunci cand acesta este amenintat de substante daunatoare. Anticorpii detecteaza substantele straine prin markerii lor de suprafata, numiti antigeni. Antigenii pot fi eliberati de virusuri, bacterii, paraziti, ciuperci.
In cazul in care s-a dezvoltat un anticorp impotriva unui anumit antigen, acesta va ramane in fluxul sanguin pentru a va proteja impotriva viitoarelor infectii cu acea substanta straina.
Daca ati fost vreodata expusi la T. gondii, veti avea anticorpi in sange impotriva acestui parazit. In acest caz, veti fi testati pozitiv cu acesti anticorpi. Daca testele sunt pozitive, inseamna ca ati fost infectati cu acest parazit la un moment dat in viata. Un rezultat pozitiv nu inseamna neaparat ca aveti o infectie activa in prezent.
Daca testele pentru anticorpi sunt pozitive, medicul ar putea efectua alte analize pentru a afla cand exact v-ati infectat.
Femeile care s-au infectat pentru prima data chiar inainte sau in timpul sarcinii, pot transmite infectia copilului (toxoplasmoza congenitala), chiar daca mamica nu are semne si simptome.
Riscul ca bebelusul sa contracteze toxoplasmoza este mai mare daca viitoarea mamica se infecteaza in al treilea trimestru, iar riscul cel mai mic este daca se infecteaza in primul trimestru. Pe de alta parte, cu cat infectia apare mai devreme in sarcina, cu atat consecintele vor fi mai grave pentru bebelus.
Multe infectii aparute devreme in sarcina se termina prin nasterea unui fat decedat sau prin avort spontan. Sugarii care supravietuiesc se pot naste cu probleme grave, cum ar fi:
Doar un numar mic de bebelusi care au toxoplasmoza prezinta semne ale bolii la nastere. De multe ori, sugarii infectati nu dezvolta semne pana la adolescenta sau mai tarziu. Semnele care pot aparea in aceste perioade sunt pierderi de auz, dizabilitati mentale sau infectii grave ale ochilor.
In cazul femeilor gravide care au o infectie activa, medicul poate testa lichidul amniotic si sangele fatului. De asemenea, doctorul poate efectua si o ecografie pentru a determina daca fatul a fost infectat.
Daca bebelusul este diagnosticat cu toxoplasmoza, cel mai probabil gravida va fi trimisa catre un specialist. In plus, ar putea fi necesara si consilierea genetica. In functie de varsta gestationala a copilului, specialistul poate recomanda si intreruperea de sarcina. In cazul in care mamica doreste sa continue sarcina, medicul ii va prescrie antibiotice pentru a reduce riscul de aparitie a simptomelor la copil.
Tratamentul pentru persoanele gravide si infectate cu toxoplasmoza este acordat in functie de locul in care sunt oferite ingrijirile medicale.
Daca infectia a aparut inainte de a 16-a saptamana de sarcina, gravida poate fi tratata cu spiramicina, care este un antibiotic. Utilizarea acestui medicament poate reduce riscul ca bebelusul sa dezvolte probleme neurologice cauzate de toxoplasmoza congenitala.
Daca infectia a aparut dupa a 16-a saptamana de sarcina sau daca testele arata ca bebelusul nenascut are toxoplasmoza, vi se poate administra pirimetanina si sulfadiazina si acid folinic (leucovorina). Medicul va va ajuta sa gasiti tratamentul optim.
Daca sugarul are toxoplasmoza sau exista riscul sa aiba infectia, este recomandat tratamentul cu pirimetanina si sulfadiazina si acid folinic (leucovorina). Medicul pediatru va trebui sa va monitorizeze copilul in timpul tratamentului.
Majoritatea oamenilor sanatosi nu au nevoie de tratament pentru toxoplasmoza. Dar daca sunteti sanatosi si aveti semne si simptome de toxoplasmoza acuta, doctorul va poate prescrie urmatoarele medicamente:
Acest medicament, utilizat de obicei pentru tratarea malariei, este un antagonist al acidului folic. Piretamina poate impiedica organismul sa absoarba folatul de vitamina B (acid folic, vitamina B-9), mai ales atunci cand luati doze mari pe o perioada lunga de timp. Din acest motiv, medicul va poate recomanda administrarea de acid folic suplimentar. Piretamina are si alte efecte secundare potentiale cum ar fi afectarea maduvei osoase si toxicitate hepatica.
Acest antibiotic este utilizat impreuna cu pirimetamina pentru a trata toxoplasmoza.
Persoanele cu HIV / SIDA sunt tratate de toxoplasmoza, de asemenea, cu pirimetamina si sulfadiazina, dar si cu acid folinic (leucovorina). O alternativa este pirimetamina luata cu clindamicina.
Daca aveti un sistem imunitar bun, complicatiile toxoplasmozei nu vor aparea. Exista insa si situatii in care oamenii sanatosi dezvolta infectii oculare. Netratate, aceste infectii pot duce la orbire.
Dar daca sistemul imunitar este slabit, mai ales din cauza infectiei cu HIV / SIDA, toxoplasmoza poate produce convulsii si boli care pot pune viata in pericol, cum ar fi encefalita – o infectie grava a creierului.
La persoanele cu SIDA, encefalita netratata cauzata de toxoplasmoza este fatala. Copiii cu toxoplasmoza congenitala pot dezvolta complicatii invalidante, cum ar fi pierderile de auz, dizabilitatile mentale si orbirea.
Puteti lua anumite masuri pentru a preveni toxoplasmoza:
Daca sunteti gravida sau aveti un risc ridicat de toxoplasmoza sau complicatii ale acesteia, urmati acesti pasi pentru a va proteja:
Tineti pisica in interior si hraniti-o cu mancare pentru pisici uscata sau umeda, nu cu carne cruda.
Toate animalele fara stapan au nevoie de o casa. Cu toate acestea, cel mai bine este sa-i lasati pe altii sa le adopte. Majoritatea pisicilor nu prezinta semne de infectie cu T. gondii si, desi pot fi testate pentru toxoplasmoza, este posibil sa dureze pana la o luna pentru a obtine rezultatele.
Daca acest lucru nu este posibil, purtati manusi si o masca pentru a curata litiera. Apoi spalati-va bine pe maini. Schimbati litiera zilnic, astfel incat chisturile excretate sa nu aiba timp sa devina infectioase.
Referinte: