Tulburari de somn – cauze, simptome, tratament

Tulburarile de somn pot afecta sanatatea, siguranta si calitatea vietii, acestea afectand peste 20% din populatia tarilor industrializate. Aflati mai multe despre tulburari de somn din materialul urmator.

Cuprins:

1. Informatii generale despre tulburarile de somn
2. Tipuri de tulburari de somn
3. Cauze
4. Simptome
5. Cand trebuie sa mergi la medic?
6. Tratament
7. Sfaturi pentru a dormi bine

Informatii generale despre tulburarile de somn

Tulburarile de somn afecteaza astazi peste 20% din populatia tarilor industrializate. Aceste tulburari de somn sunt responsabile pentru enorm de multe probleme de sanatate, dintre care cele mai grave sunt accidentele vasculare cerebrale si atacurile cardiace. Tocmai de aceea, tulburarile de somn sunt considerate de specialisti o adevarata epidemie de sanatate publica.

Centrul pentru Controlul si Preventia Bolilor (CDC Atlanta) din SUA informeaza, in urma analizei a mai multor anchete epidemiologice, ca tulburarile de somn constituie o problema de sanatate publica.

Specialistii americani considera ca durata si calitatea somnului pot fi adevarati factori benefici pentru sanatate sau, dimpotriva, factori de risc. Lipsa de somn poate fi responsabila de accidente rutiere, de catastrofe industriale, de tulburari metabolice sau de boli cardiovasculare. Concret, persoanele care sufera de insomnii sau cele care nu dorm suficient din diverse motive prezinta un risc crescut de a dezvolta boli cronice precum:

• hipertensiunea arteriala
• diabetul
• depresia
• obezitatea
• cancerul

Aceste persoane au o rata crescuta de mortalitate si morbiditate.

Lipsa de somn, in statistici

Un studiu realizat in premiera de Behavioral Risk Factor Surveillance System (BRFSS) scoate la iveala ca peste 35% dintre adulti dorm mai putin de 7 ore pe noapte, 48% declara ca sufera de apnee in somn sau ca sforaie. De asemenea, 38% sustin ca li se intampla sa adoarma involuntar sau sa atipeasca in timpul zilei. Aproape 5% au recunoscut un fapt alarmant si anume ca li s-a intamplat cel putin o data sa adoarma la volan.

Somnolenta, un pericol major

Persoanele care nu dorm suficient intampina dificultati in desfasurarea activitatilor zilnice. Lipsa sau slaba calitate a somnului nocturn afecteaza capacitatea de concentrare, memoria, capacitatile profesionale, conducerea automobilului sau chiar deplasarea cu mijloacele de transport in comun, gestionarea bugetului familiei. Un studiu publicat in American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine afirma ca 20% dintre accidentele rutiere sunt provocate de somnolenta la volan. Un bilant greu, care insumeaza anual sute de mii de morti si de raniti la nivel mondial. In Romania, potrivit unui bilant al Ministerului de Interne, in anul 2012, aproximativ 8.900 de persoane au fost ranite grav in accidente de circulatie, iar peste 2.000 de oameni si-au pierdut viata in accidente rutiere.

Tipuri de tulburari de somn

Lipsa sau tulburarea nevoii de somn este un fenomen comun, cu cauze diverse. Poate fi vorba despre hiperactivitatea glandei tiroide, diabet, consum excesiv de cofeina sau spasme musculare puternice, insa s-a estimat ca la baza celor mai multe cazuri stau factori psihologici.

Exista persoane al caror bioritm suporta mai usor consecintele unor tulburari cum este insomnia. In unele cazuri acestea se pot agrava, devenind sentimente de frustrare si apoi cronicizandu-se in forma bolii.

Narcolepsia

Este o forma destul de dura din categoria “problemelor cu somnul”. Devenita celebra in urma ecranizarii unui caz care o implica (“My own private Idaho” – cu River Phoenix in rolul personajului narcoleptic), aceasta boala se manifesta sub forma unor atacuri de somn, care intervin brusc in diferite momentele ale starii de constienta. Narcolepticii pot adormi in orice moment, fara a avea control asupra “intreruperii” spontane a realitatii. S-a estimat un procent de 0.03% din totalul populatiei, al celor care sufera de narcolepsie.

Desi survine mai cu seama in perioada adolescentei, ca urmare a unor circumstante favorizante, poate fi si ereditara. Din nefericire, nu exista remedii concrete pentru narcolepsie, insa simptomele pot fi controlate prin terapii repetate.

Apneea

Inseamna oprirea temporara a respiratiei, ca urmare a lipsei de oxigen. In timpul somnului, de obicei, este insotita de sforait. Cei care se confrunta cu apneea “nocturna”, se pot trezi brusc intr-o stare de agitatie, despre care insa e posibil sa nu isi aminteasca ulterior. Riscurile in acest caz sunt multiple. Cresc sansele pentru:

• infarct
• impotenta
• hipertensiune
• perturbare intensiva a stilului de viata, in genere.

Insomnia

Cea mai cunoscuta dintre multele tulburari de somn se manifesta sub trei forme: neputinta de a adormi, imposibilitatea de a ramane in starea de somn si tendinta trezirii foarte devreme. Insomnia fie se manifesta pe termen scurt, fie se prelungeste pe durata catorva nopti consecutiv, ceea ce inseamna acumularea mai multor factori perturbatori:

• stil de viata alert
• stres
• schimbari frecvente de temperatura a mediului
• program zilnic incorectorganizat etc.

Combinatia acestor elemente conduce spre insomnie cronica si in final spre depresie.

Visele

Desi nu intotdeauna ne amintim, cu totii visam in timpul somnului. Emotiile si sentimentele pe care le acumulam de-a lungul timpului sunt mai mult sau mai putin intense si se manifesta ca atare si in timp ce dormim.

Etapele de evolutie a somnului

1) primele 5-7 minute reprezinta starea de somnolenta din care putem fi foarte usor treziti

2) urmeaza stadiul in care ne petrecem cam 50% din toata durata somnului si in care reactionam greu la factori perturbatori

3) si 4) sunt etapele somnului profund (“ocazia de actiune” a somnambulilor), in care functiile organismului isi reduc intensitatea

5) REM (Rapid Eye Movement) este momentul propriu-zis al visului, impartit la randul sau in trei intervale care apar intr-o noapte la fiecare una-doua ore. Acum, muschii principali ai corpului sunt paralizati, mai putin cei ai fetei si ai degetelor.

In timpul somnului puterea fizica a unui om sporeste considerabil, in sensul ca daca ar actiona conform cosmarurilor, de pilda, ar face-o fara limitele impuse de constiinta. Probabil ca reactiile lui s-ar repercuta puternic in jur in cazul in care organismul nu “s-ar asigura” oarecum prin paralizie. Freud a dedicat capitole intregi studiului sau efectuat pentru a descifra simbolurile visului. Cu toate acestea, desi treptat s-au facut numeroase descoperiri in acest sens, in fapt, ramane un fenomen imposibil de explicat in intregime.

Citeste mai multe despre Paralizia in timpul somnului.

Cosmarurile si spaimele nocturne

Cosmarul este un vis infricosator din care puteti sa va treziti inspaimantati. Atunci cand reapar, cosmarurile pot sugera o tulburare psihologica sau stresul dat de o situatie dificila din viata. Totusi, majoritatea oamenilor au cosmaruri din cand in cand, de-a lungul vietii.

Spaimele nocturne sunt mai frecvente la copiii cu varste intre 2 si 6 ani. Dupa aceea, sunt mai rare. Pe parcursul fazei profunde, fara miscare rapida a ochilor a ochilor, a somnului (NREM) copilul se poate trezi tipand, inspaimantat si incapabil sa explice ce s-a intamplat; nu poate fi alinat sau trezit complet.

Spaimele nocturne

Cu toate ca spaima poate dura cateva minute, copilul nu-si aminteste de obicei episodul in dimineata urmatoare. In cazul in care nu se trezeste, copilul revine la somnul linistit.

Spaimele nocturne sunt deseori mai tulburatoare pentru parinti decat pentru copii. Cea mai buna atitudine in cazul unei spaime nocturne este de obicei sa o lasati sa-si urmeze desfasurarea fara sa va treziti copilul. Spaimele nocturne apar in general in prima treime a noptii, in timp ce cosmarurile apar in apropierea diminetii. Oamenii nu-si amintesc in general spaimele nocturne, dar pot tine bine minte un cosmar.

Spaimele nocturne par sa apara in familie. La adulti, ele se pot agrava in cazul consumului de alcool. Stresul emotional poate creste riscul de aparitie a spaimelor nocturne. Adultii care prezinta frecvent cosmaruri sau spaime nocturne au trecut de obicei prin situatii conflictuale importante si prin stres in timpul zilei.

Somnambulismul

Somnambulismul presupune nu numai mersul, dar si alte activitati ce sunt efectuate in timpul somnului, cum ar fi rearanjarea mobilei, imbracarea si dezbracarea si chiar urcarea intr-o masina si condusul, desi aceasta din urma este rara. Totusi, copiii mici care stau deseori in picioare in pat si par treji isi parasesc deseori patul ca sa mearga.

Somnambulismul apare, de obicei, in prima treime a noptii si dureaza in mod tipic de la cateva minute la o jumatate de ora. Ochii somnambulului sunt deschisi. Poate avea o figura inexpresiva sau uluita si va fi confuz sau dezorientat cand este trezit.

Riscurile somnambulismului

Multi oameni cred ca somnambulii nu se ranesc in timpul desfasurarii activitatilor. Aceasta este o idee gresita. Somnambulii se accidenteaza frecvent prin impiedicare sau prin pierderea echilibrului.

Capcana somnului sau hipersomnia

In general, oamenii au nevoie de opt pana la zece ore de somn pe noapte pentru a-si odihni organismul si a face fata rutinei zilnice.

Daca aveti tendinta sa va prelungiti perioada de somn, atunci ar trebui sa luati in considerare si posibilitatea ca pe undeva, in mecanismul complex al corpului, sa existe o problema.

Cauze

Cauzele insomniei

Stresul si anxietatea

Unele persoane sustin ca nu pot dormi noaptea din cauza gandurilor. Grijile legate de serviciu, scoala, sanatate sau familie va pot mentine mintea prea activa si incapabila sa se relaxeze pentru a adormi. Plictiseala excesiva, cum ar fi in timpul unei boli indelungate, poate produce de asemenea un stres care va tine treji. Anxietatea de zi cu zi, precum si tulburarile anxioase severe va pot mentine mintea prea activa pentru a putea adormi.

Depresia

Deseori, persoanele depresive fie dorm prea mult, fie au probleme sa adoarma. Aceste lucruri pot fi cauzate de dezechilibrele chimice de la nivelul creierului sau faptului ca anxietatea care poate insoti depresia impiedica relaxarea.

Schimbarile de mediu sau la serviciu

Calatoriile aeriene sau pe distante lungi sau necesitatea de a lucra in schimburi, tarziu sau devreme, va pot tulbura ritmul circadian.

Varsta

Insomnia are o prevalenta in crestere odata cu varsta.

Stimulentele si medicamentele

Consumul de cafea, ceai sau cola poate declansa insomnia. Daca sunteti in mod special sensibil la cofeina, chiar si o ceasca sau doua consumate in timpul zilei, va pot tine treaz noaptea. Fumatul contribuie, de asemenea, la insomnie. Nicotina este un stimulent ce da dependenta si care va poate tine treaz. In plus, fumatorii prezinta fenomene de sevraj noaptea, fiindu-le mai dificil atat sa adoarma seara cat si sa se trezeasca dimineata.

Unele medicamente prescrise, incluzand steroizii, unele medicamente antihipertensive si antidepresive pot interfera cu somnul. Multe medicamente eliberate fara reteta, incluzand formele de aspirina, decongestionantele nazale si produsele pentru slabit contin cofeina si alte stimulente.

Cauzele somnambulismului

Somnambulismul este mai frecvent intre 6 si 12 ani. Oboseala si privarea anterioara de somn pot creste incidenta somnambulismului la copiii. Somnambulismul la adulti poate fi asociat cu tulburari de personalitate, precum si cu anxietate si stres. Somnambulismul are de asemenea, tendinta sa apara in familii.

Cauzele hipersomniei

Hipersomnia, asa cum mai este denumit somnul excesiv si profund, este o manifestare a mai multor boli:

• insuficienta renala cronica
• boli hepatice
• diabet zaharat in faza de insuficienta insulinica
• insuficienta tiroidiana

Apare si ca o urmare a intoxicatiilor cu alcool, cu barbiturice, cu opiacee, dar si in caz de encefalite sau de meningite. Uneori, somnul excesiv este generat de o tumora cerebrala (localizata la nivelul lobilor frontali, temporali sau hipotalamici) ori indica prezenta unor afectiuni psihice. Hipersomnia idiopatica se caracterizeaza prin somn excesiv in timpul noptii si dificultati de trezire dimineata, somn diurn neodihnitor, situatie in care se impune un tratament medicamentos pentru stimularea sistemului nervos central. De regula, hipersomnia idiopatica se manifesta in prima jumatate a vietii, spre deosebire de narcolepsie, care este mai frecventa in randul persoanelor trecute de prima tinerete. In acest caz, somnolenta este insotita de alte tulburari:

• pierderea tonusului musculaturii
• stari emotionale exagerate (ras, spaima)
• halucinatii
• somn tulburat in timpul noptii
• automatisme

Hipersomnia post-traumatica

Hipersomnia post-traumatica se refera la starile de somnolenta aparute in urma unei traume suferite de sistemul nervos central. Poate fi insotita de cefalee si de tulburari de memorie. De obicei, se rezolva spontan si dureaza cateva saptamani, pana la cateva luni.

Somnul excesiv este o constanta si in cazul tulburarilor anxioase si depresive, in schizofrenie si domina pacientul impreuna cu o stare de apatie si cu tendinta de a evita orice forma de interactiune sociala. In aceasta situatie se impune un tratament complex, atat medicamentos, cat si manevre de psihoterapie si de reintegrare sociala.

Sindromul Kleine-Levin

Sindromul Kleine-Levin sau al ”frumoasei adormite” se caracterizeaza prin alternanta episoadelor de somnolenta cu nevoia de hranire excesiva. Pacientii prezinta tulburari de comportament, hipersexualitate, infantilism, apatie, confuzie, dezorientare. Barbatii sunt in general mai predispusi la o astfel de tulburare. Cauzele afectiunii nu sunt cunoscute si la fel de misterios este felul subit in care manifestarile sindromului pot disparea (de cele mai multe ori cand persoana afectata trece de varsta de 20 de ani).

Sindromul de oboseala cronica

Un caz aparte il constituie sindromul de oboseala cronica (SOC) caracterizat prin prezenta unor stari de apatie si de somnolenta perpetuate cel putin pe durata a catorva luni si nediminuate prin somn recuperator. Pacientii cu SOC prezinta si alte simptome printre care: cefalee, tulburari de memorie, lipsa de concentrare, dureri musculare, dureri ale articulatiilor, stari subfebrile. Chiar si supusi unui tratament complex, ce combina medicamentatia cu terapiile cognitiv-comportamentale, cele mai multe persoane afectate de SOC pastreaza manifestarile bolii pe tot parcursul vietii.

Simptome

• vise neplacute sau infricosatoare care apar in timpul fazei somnului de miscare rapida a ochilor (REM)
• trezirea din somn insotita deseori de tipete sau de plans, de regula fara memorarea visului inspaimantator
• spasme in somn
• dificultati de a adormi seara
• treziri frecvente pe parcursul noptii
• trezirea prea devreme dimineata
• oboseala sau somnolenta in timpul zilei
• iritabilitate in timpul zilei
• somn agitat
• tresariri in somn

Cand trebuie sa mergi la medic?

O tulburare de somn este in general definita ca o problema fizica sau psihologica care afecteaza capacitatea de a dormi sau produce o somnolenta crescuta in timpul zilei. Toata lumea poate intampina probleme de somn din cand in cand. Cu toate acestea, este posibil ca unele persoane sa sufere de o tulburare de somn daca:

• Au in mod regulat probleme de somn
• Sunt de cele mai multe ori obositi in timpul zilei, chiar daca au dormit cel putin sapte ore cu o noapte inainte
• Efectueaza cu greu activitatile zilnice
• Partenerii de viata le transmit ca sforaie puternic si uneori pare ca li se opreste respiratia.

Tratament

Tratamentul medical pentru tulburarile de somn poate cuprinde oricare dintre urmatoarele:

• somnifere
• suplimente cu melatonina
• medicamente pentru alergii si raceala
• medicamente pentru tratarea afectiunilor de baza
• utilizarea unui dispozitiv de respiratie sau operatia (de obicei in cazul apneei in somn)
• o proteza dentara (de obicei pentru evitarea scrasnitului dintilor)

Insomnie tratament

Tratamentul consta in reducerea cauzelor psihologice, insa se pot administra si pilule, intre care tranchilizantele sunt mai eficiente decat barbituricele, de pilda. Totusi, nu se recomanda uzul lor pe termen lung.

Tratament hipersomnie

Ca remedii se folosesc medicamentele:

• modafinil
• metilfenidat
• antidepresive

Tratament naturist insomnie cronica

O alta metoda eficienta de tratament pentru insomnia severa este reprezentata de remediile naturiste. Specialistii recomanda uleiul de lavanda si suplimentele cu magneziu.

Sfaturi pentru a dormi bine

Potrivit www.ehow.com somnul este important, deoarece de fapt ajuta organismul sa faca fata stresului. In timpul somnului pe timp de noapte organismul secreta ”hormonul tineretii” – melatonina in fluxul sanguin. Secretia de melatonina fiind fotoperiodica, este maxima intre orele 22-3 dimineata. Tocmai de aceea e important sa dormim noaptea si nu ziua. Dupa varsta de 30 de ani secretia de melatonina scade, iar la 60 de ani este jumatate din cantitatea produsa la 20 de ani. Schimbarea de fus orar sau chiar lucrul pe timp de noapte pot provoca o perturbare a ciclului natural al corpului. Cu toate acestea, mai jos aveti doar cativa pasi ce va pot ajuta sa restabiliti ciclul de somn in mod eficient.

Aveti grija la alimentatie

Mancati alimente naturale si integrale, cum ar fi fructele si legumele deoarece contin vitamine si minerale. Stati departe de alimente foarte rafinate si alimentele procesate puternic. Acest lucru este esential pentru a va ajuta sa mentineti un nivelul optim de zahar in sange, ceea ce va ajuta la prevenirea problemelor legate de somn.

In plus, evitati sa mancati cu cel putin 12 ore inainte de ora la care aveti de gand sa va treziti.

Evitati in general mancarurile grele, prajelile sau grasimile de origine animala care incarca tubul digestiv.

Efectuati detoxifierea organismului

Periodic, realizati cure si tehnici de purificare si dezintoxicare a organismului. Acumularea de toxine in organism este una din cauzele specifice ale perturbarilor legate de somn.

Evitati sedentarismul

Realizati miscare zilnic si pe cat posibil de 2 ori pe saptamana angrenati-va in activitati sportive, in functie de starea vremii iesind pentru aceasta in natura.

Iubiti si faceti dragoste cat mai des

Este cunoscut faptul ca o viata sexuala activa, dar cu masura, duce la reglarea metabolismului si a parametrilor de natura psiho-emotionala.

Dormiti intr-o camera intunecata

Folositi perdele si jaluzele pentru a bloca lumina in cazul in care programul de lucru va obliga sa dormiti in timpul zilei. In plus, deschideti larg perdelele imediat ce v-ati ridicat din pat pentru a lasa in soarele sa patrunda in camera sau aprindeti luminile din camera. Este de preferat sa aveti o lampa care ofera foarte multa lumina. Acest lucru da indicii corpului pentru a regla ceasul biologic  pentru o noua zi.

Pastrati-va un nivel energetic ridicat

Practicati exercitii specifice yoga sau echivalente. Yoga cuprinde de fapt, exercitii de respiratie si meditatie. Aceste activitati pot ajuta la reducerea stresului, ducand la somn mai odihnitor. In plus, va ajuta sa adormiti mai repede si sa dormiti mai eficient.

Apelati la masaj

Apelati periodic la proceduri de relaxare si masaj in centre de profil sau acasa. De un mare ajutor sunt masajul general, presopunctura sau reflexoterapia. De asemenea sauna si baile  au un efect relaxant pentru corp.

Referinte:

1. https://www.webmd.com/sleep-disorders/guide/sleep-disorders-symptoms-types
2. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/sleep-disorders/symptoms-causes/syc-20354018
3. https://www.tuck.com/sleep-disorders/
4. https://www.webmd.com/sleep-disorders/guide/understanding-sleep-problems-treatment
5. https://www.verywellhealth.com/natural-ways-to-help-you-sleep-88230
6. https://www.webmd.com/sleep-disorders/when-to-call-doctor
7. https://www.healthline.com/health/healthy-sleep/insomnia-home-remedies#magnesium