Tresariri nocturne – cauze si simptome
Iata care pot fi cauzele posibile pentru tresariri nocturne – daca indica o problema medicala sau nu, de ce apar, care sunt factorii de risc si ce solutii exista pentru prevenirea lor.
Cuprins:
1. Ce sunt tresaririle nocturne?
2. Cum se manifesta tresaririle nocturne?
3. Care sunt cauzele?
4. Ce solutii exista?
Ce sunt tresaririle nocturne?
Tresaririle nocturne sunt zvacniri sau contractii involuntare ale muschilor, ce apar in somn. Se manifesta ca un spasm muscular, uneori insotit de senzatie de cadere in gol sau de pierdere a echilibrului in somn. Aceste tresariri se mai numesc si mioclonii hipnagogice. Se considera ca apar la adormire de obicei si duc la trezirea din somn. Se estimeaza ca aproximativ 70% dintre oameni se confrunta cu tresariri nocturne in anumite momente. Termenul „hipnagogic” descrie tranzitia de la starea de veghe la somn, care este momentul in care apar aceste tresariri.
Cum se manifesta tresaririle nocturne?
Tresaririle nocturne se manifesta prin contractii involuntare musculare care apar in timpul somnului. Aceste spasme pot afecta un muschi sau mai multe grupe musculare. Pot fi descrise ca scuturari ale mainilor sau picioarelor, zvacniri, spasme localizate sau generale etc. De asemenea, pot fi insotite de senzatie de cadere in gol sau prabusire, pierdere a echilibrului, anumite experiente senzoriale ca senzatii luminoase sau sunete etc. Aceste tresariri sunt bruste si involuntare, ceea ce inseamna ca nu aveti control asupra lor. In unele cazuri, acestea pot aparea alaturi de halucinatii hipnagogice sau vise dinamice.
Care sunt cauzele?
In general, se crede ca aceste tresariri sunt un fenomen normal implicat in procesul de adormire. Tresaririle nocturne si alte tipuri de mioclonii incep in zona creierului care controleaza raspunsul de tresarire. Senzatia de cadere in gol poate fi data de faptul ca apare relaxarea corpului, iar starea de detensionare este interpretata de creier ca o senzatie de cadere in gol sau prabusire. Insa, apare o reactie de protectie, manifestata prin contractia musculara suplimentara. Astfel, tresarirea poate fi explicata prin faptul ca la nivelul creierului este interpretata eronat informatia de relaxare musculara. Citeste si despre paralizia in somn. In plus, adesea tresaririle sunt insotite de vise dinamice, insa nu in timpul somnului REM, astfel ca sunt considerate mai degraba halucinatii.
Mai exact, cand muschii se relaxeaza complet, chiar daca aceasta este o parte normala a procesului de adormire, creierul suprapune in mod eronat ideea de cadere reala si reactionam prin contractia muschilor. De asemenea, este posibil ca aceste tresariri sa fie o reactie fizica la imaginile din visul asociat. Se estimeaza ca aproape 70% din populatie experimenteaza aceste contractii in timpul somnului.
→ Citeste mai multe despre VISE aici.
Exista anumiti factori de risc?
Anumiti factori de risc pot creste probabilitatea de a experimenta tresariri nocturne. Factorii de risc includ:
- consumul crescut de cofeina;
- consumul de alcool;
- anumite medeicamente;
- activitate fizica intensa inainte de culcare;
- pozitii inconfortabile pentru somn;
- stresul si anxietatea;
- privarea de somn;
- tulburari de somn etc.
Cum actioneaza acesti factori de risc?
Produsele precum cofeina si nicotina ne activeaza creierul. Aceste substante pot ramane, de asemenea, in organism timp de cateva ore, perturband somnul. De asemenea, exercitiile fizice prea intense efectuate seara tarziu pot duce la tresariri in timpul somnului. Problemele de somn si lipsa unui program de somn in general, fie din cauza insomniei cronice, fie din cauza unui somn de proasta calitatea noaptea, pot duce la privarea de somn. Printre alte efecte secundare nedorite, cum ar fi stare de spirit negativa si probleme de concentrare, privarea de somn poate creste riscul de tresariri nocturne.
De asemenea, atat stresul cotidian, cat si tulburarile de anxietate diagnosticate pot contribui la insomnie, ceea ce duce privare de somn si tresariri nocturne. Cand sunteti stresat sau anxios, nivelul de cortizol ramane crescut in timpul somnului, ceea ce va face somnul mai putin odihnitor. Gandurile anxioase ne pot afecta somnul, pot reduce relaxarea in somn si pot afecta tranzitia de la somn la veghe, declansand uneori tresariri nocturne. De asemenea, alti factori de risc pot fi anumite tulburari de somn, tulburari de miscare ritmica, sindromul picioarelor nelinistite, boala Parkinson la adulti etc.
Vezi aici: 10 Efecte ale stresului cronic asupra organismului.
Ce solutii exista?
De obicei, tresaririle acestea nocturne nu sunt periculoase si nu necesita tratament. Desi multe persoane se confrunta cu tresariri nocturne, este important sa mergeti la medic daca acestea apar frecvent si va afecteaza calitatea somnului. Tresaririle nocturne sunt uneori o parte normala, desi imprevizibila, a experientei de a adormi. Este putin probabil sa le puteti reduce complet. Cu toate acestea, puteti reduce frecventa si intensitatea lor si, in acelasi timp, va puteti imbunatati somnul, cu unele tehnici relativ simple.
Poate fi util sa pastrati un jurnal de somn timp de cateva saptamani, pentru a ajuta medicul sa identifice anumite tipare de somn, anumiti factori de risc etc. Uneori poate fi recomandata polisomnografia. Poate ajuta la identificarea anumitor cauze ce pot fi legate de tresaririle in somn. De asemenea, poate fi necesar un control neurologic amanuntit pentru a exclude alte probleme. Tratarea oricarei afectiuni de baza care contribuie la tresariri va ajuta la atenuarea spasmelor musculare.
In primul rand, pot fi utile unele abordari axate pe stilul de viata si anume:
- reduceti consumul de cofeina – in special evitati consumul de cofeina dupa-amiaza si seara;
- limitati consumul de alcool;
- evitati suprasolicitarea;
- adoptati un stil de viata activ, dar evitati activitatea fizica intensa inainte de culcare;
- pot fi utile exercitiile de respiratie, mai ales inainte de culcare, dar si meditatie, yoga etc.;
- poate fi util sa consumati o ceasca de ceai relaxant inainte de culcare – vezi aici cele mai bune ceaiuri pentru somn linistit si odihnitor;
- adoptati o rutina relaxanta inainte de culcare – poate ajuta la relaxarea fizica si mentala;
- evitati timpul petrecut in fata ecranelor cu 30-60 minute inainte de culcare;
- stabiliti-va un program de somn – aceleasi ore de culcare si de trezire si asigurati-va ca dormiti suficiente ore – igiena somnului.
Uneori, medicii pot recomanda anumite suplimente pentru a reduce spasmele in timpul noptii. Calciul, precum si magneziul, pot relaxa muschii si pot preveni spasmele. De fapt, magneziul joaca un rol in reglarea contractiilor musculare, iar lipsa de magneziu poate fi legata de aceste contractii. In unele cazuri, medicii pot prescrie medicamente pentru a ajuta pacientul sa aiba un somn mai odihnitor si sa evite tresaririle nocturne frecvente.
Referinte:
(1) https://sleepeducation.org/sleep-starts/
(2) https://sleepeducation.org/sleep-disorders/sleep-starts/
(3) https://www.medicalnewstoday.com/articles/324666
(4) https://www.sleepfoundation.org/parasomnias/hypnic-jerks
