Testul Papanicolau – ce rol are si ce presupune testarea

Testul Papanicolau se efectueaza pentru a identifica celulele anormale de la nivelul colului uterin. Iata ce presupune examinarea, ce rol are testul si ce inseamna rezultatele.

Cuprins:

1. Ce este testul Babes Papanicolau?
2. Indicatii test Papanicolau
3. Grup de varsta – indicatii testare Papanicolau
4. Cum se face un test Papanicolau?
5. Ce inseamna rezultatele?

Ce este testul Babes Papanicolau?

Testele Papanicolau sunt in prezent utilizate ca teste de screening pentru cancerul de col uterin. Un test Papanicolau poate detecta modificari ale celulelor colului uterin care se pot dezvolta in cancer. Aceste modificari sunt aproape intotdeauna cauzate de infectii persistente (adesea de 10 ani sau mai mult) cu anumite tipuri de papilomavirus uman (HPV). Prin depistarea rapida a acestor modificari, pot fi tratate inainte de a deveni cancer de col uterin.

Testele Papanicolau isi au numele de la dr. George Papanicolaou, care in anii 1940 a dezvoltat testul. Aceasta procedura a devenit cunoscuta sub numele de frotiu Papanicolau sau testul Papanicolau. Ca parte a unui screening pentru cancerul de col uterin, unii oameni aleg, de asemenea, sa fie testati pentru HPV.

Cervixul defineste un grup de muschi la capatul vaginului. Formeaza intrarea in uter. Cu exceptia cazurilor de nastere si menstruatie, atunci cand sangele trece prin cervix, acesti muschi raman bine inchisi. Modificarile in celulele colului uterin pot duce la aparitia cancerului de col uterin. Fara tratament, cancerul de col uterin se poate raspandi in alte organe, cum ar fi uterul, ovarele, ficatul si plamanii.

Indicatii test Papanicolau

Un test Papanicolau este o modalitate de a detecta celule anormale ale colului uterin inainte de a deveni cancer. Uneori, celulele colectate dintr-o proba Papanicolau sunt de asemenea testate pentru HPV, un virus care poate cauza schimbari celulare care pot duce la cancer. Testele Papanicolau impreuna cu testarea HPV sunt considerate teste de screening pentru cancerul de col uterin. Diagnosticul precoce al cancerului de col uterin poate reduce considerabil numarul de cazuri noi de cancer de col uterin si decese cauzate de boala.

Testul Papanicolau este utilizat in principal pentru:

• screening si pentru a ajuta la diagnosticarea afectiunilor precanceroase ale colului uterin;
• a facilita diagnosticarea conditiilor precanceroase ale vaginului si cancerul vaginal;
• diagnosticarea infectiei si a inflamatiei in tractul reproductiv feminin inferior;
• monitorizare dupa un test anormal al testului Papanicolau sau pentru monitorizarea conditiilor precanceroase;
• a examina modificarile anormale ale celulelor sau pentru a vedea daca reapare un cancer (recurent) dupa tratament.

Medicul poate utiliza un test Papanicolau pentru a diagnostica urmatoarele conditii:

• inflamatie;
• infectie;
• celule anormale;
• celule precanceroase;
• cancer etc.

Grup de varsta – indicatii testare Papanicolau

Actualul program de screening cervical recomanda ca femeile sa efectueze un test Papanicolau incepand cu varsta de 21 ani sau in decurs de 3 ani de la inceperea vietii sexuale. Trebuie sa efectuati apoi un test Papanicolau la fiecare 2 ani, chiar daca nu mai sunteti activa sexual. Trebuie sa continuati aceste teste inclusiv la menopauza, pana la varsta de 70 de ani, cand medicul va poate recomanda ca nu mai este necesara continuarea testelor. Daca ati avut o histerectomie totala, testele de rutina Papanicolau nu mai sunt necesare, dar este important sa discutati cu medicul inainte de a le intrerupe. De asemenea, femeile de orice varsta care prezinta simptome cum ar fi sangerari sau dureri ar trebui sa consulte medicul, care poate recomanda testarea.

Recomandarile pentru efectuarea unui test Papanicolau includ:

• de la 21 de ani, trebuie sa incepeti screening-ul cancerului de col uterin, chiar daca nu sunteti inca activa sexual;
• 21-29 ani – screening la fiecare 3 ani, daca rezultatele anterioare sunt normale;
• 30-65 ani – screening la fiecare 3 ani, un test HPV la fiecare 5 ani si un test HPV combinat cu frotiu Papanicolau la fiecare 5 ani;
• 65 – 70 de ani si ati avut cel putin 3 teste Papanicolau normale, nu sunteti activa sexual si nu ati avut teste Papanicolau anormalemin trecut – recomandarile de screening depind de decizia medicului;
• daca aveti un risc crescut pentru cancerul de col uterin, este posibil sa aveti nevoie de mai multe teste mai des, conform recomandarilor, mai ales daca aveti un sistem imunitar slabit sau ati fost tratata pentru celule anormale de col uterin in trecut;
• daca v-a fost indepartat atat uterul, cat si colul uterin (histerectomie totala), nu aveti nevoie de screening pentru cancerul de col uterin decat daca ati efectuat o interventie chirurgicala pentru cancerul de col uterin sau pre-cancer.

Perioada la care trebuie efectuate iar teste Papanicolau depinde de diversi factori, inclusiv varsta si riscul personal.

Mai trebuie sa fac testul Papanicolau daca am fost vaccinata impotriva HPV?

Chiar daca ati avut vaccinul impotriva HPV (Gardasil sau Cervarix), ar trebui sa mai faceti teste Papanicolau. Asta pentru ca vaccinul nu protejeaza impotriva tuturor tipurilor de HPV care pot cauza cancer de col uterin.

Cum se face un test Papanicolau?

Un test Papanicolau poate fi facut ca parte a unui examen ginecologic de rutina sau in timpul unui examen pelvin. Se efectueaza intr-un cabinet ginecologic. Nu dureaza decat cateva minute. Este posibil sa simtiti un disconfort sau o presiune in timpul procedurii, dar de obicei nu este dureros.

Cum te pregatesti pentru testare

• Programarea la medic trebuie facuta cand nu sunteti la menstruatie. Se recomanda de obicei testarea Papanicolau dupa 5 zile minimum de la ultima zi a menstruatiei.
• E interzis contactul sexual cu 24 ore inainte de testul Papanicolau.
• Nu faceti dusuri vaginale, nu utilizati medicamente vaginale, spray-uri vaginale sau pulberi sau creme contraceptive cu cel putin 24 de ore inainte de testul Papanicolau.
• Nu faceti un test Papanicolau daca sunteti tratata pentru o infectie cervicala sau vaginala. Asteptati cel putin 2 saptamani dupa terminarea tratamentului inainte de a efectua un test Papanicolau.
• Goliti vezica inainte de testul Papanicolau.

Ce presupune testarea?

In timpul unui test Papanicolau va trebui sa stati pe spate cu picioarele ridicate si indoite. Medicul sau asistenta plaseaza un specul (un dispozitiv din plastic transparent sau metalic) in vagin. Se separa peretii vaginului pentru un acces usor la colul uterin. Este comun sa simtiti o presiune cand medicul deschide speculul, dar nu ar trebui sa fie dureros. Speculul mentine vaginul deschis, astfel incat sa poata vedea partea superioara a vaginului si a colului uterin. Folosind o spatula sau o pensula, medicul razuieste usor suprafata cervicala pentru a preleva celulele. Poate folosi si o perie speciala pentru a preleva celule din partea interioara a colului uterin care duce in uter.

Celulele colectate sunt plasate intr-un lichid special. Proba este trimisa la un laborator pentru a fi examinata sub microscop. Daca celulele sunt plasate intr-un recipient umplut cu un lichid special, se numeste test Papanicolau pe baza de lichid. Lichidul care contine probele de celule poate fi, de asemenea, utilizat pentru a testa papilomavirusul uman (HPV).

Exista riscuri pentru test?

Este posibil sa simtiti un disconfort usor in timpul procedurii, dar nu exista riscuri cunoscute pentru un frotiu Papanicolau. Este posibil sa apara sangerari usoare din vagin dupa un test Papanicolau.

Ce inseamna rezultatele?

Un rezultat al testului Papanicolau poate fi descris ca fiind normal sau anormal. Rezultatele normale sunt de asemenea descrise uneori ca negative. Un rezultat normal inseamna ca nu s-au gasit celule anormale sau canceroase.

Frotiu Papanicolau normal

Daca rezultatele sunt normale, inseamna ca nu au fost identificate celule anormale. Rezultatele normale sunt uneori mentionate si ca rezultat negativ. Daca rezultatele unt normale, probabil ca nu veti avea nevoie de un frotiu Papanicolau in urmatorii 3 ani.

Frotiu Papanicolau anormal

Daca rezultatele testului sunt anormale, acest lucru nu inseamna ca aveti cancer. Pur si simplu inseamna ca exista celule anormale pe colul uterin, dintre care unele ar putea fi precanceroase. Exista mai multe niveluri de celule anormale:

• atipice;
• usoare;
• moderate;
• displazie severa;
• carcinom in situ.

In functie de rezultatele testului, medicul va poate recomanda cresterea frecventei testarii Papanicolau sau o examinare mai atenta a tesutului cervical cu o procedura numita colposcopie. In timpul unui examen de colposcopie, medicul va folosi o sursa de lumina si marire pentru a vedea vaginal si tesuturile cervicale mai clar. In unele cazuri, medicul poate, de asemenea, preleva un esantion de tesut de col uterin intr-o procedura numita biopsie.

Cat de precise sunt rezultatele?

Testele Papanicolau sunt foarte exacte, iar testarile obisnuite Papanicolau reduc ratele de cancer de col uterin si mortalitatea cu 80%. Poate fi inconfortabil, dar disconfortul scurt va poate ajuta sa va protejati sanatatea!

Daca testul este normal, o persoana ar putea sa nu aiba nevoie de aceasta examinare timp de mai multi ani.

Un examen pelvin nu este acelasi cu un test Papanicolau!

Multi oameni confunda examenele pelvine cu testele Papanicolau. Examenul pelvin face parte din controalele de rutina ale  femeii. In timpul unui examen pelvin, medicul examineaza si palpeaza organele reproducatoare, inclusiv uterul si ovarele, si poate face teste pentru bolile cu transmitere sexuala. Examenele pelvine pot ajuta la depistarea altor tipuri de cancere si probleme de reproducere. Testele Papanicolau se fac adesea in timpul examenelor pelvine dupa ce se plaseaza speculul. Uneori se efectueaza un examen pelvin fara a avea un test Papanicolau, dar este nevoie de un test Papanicolau pentru a depista cancerul de col uterin precoce sau pre-cancerul.

Tipuri de rezultate anormale ale testului Papanicolau

Daca rezultatele testului Papanicolau sunt anormale, asta nu inseamna intotdeauna ca aveti o afectiune precanceroasa sau cancer. Unele celule anormale revin la normal de la sine. Alte celule anormale sau modificari precanceroase in cervix sau vagin se pot dezvolta in timp in cancer daca nu sunt tratate. Celulele anormale din cervix sau vagin sunt clasificate pe baza tipului de celule care s-au schimbat si a modului in care arata diferit fata de celulele normale. Cat de anormale sunt acestea pot fi descrise ca fiind de grad scazut sau de grad inalt.

Celulele scuamoase provin de la nivelul cervixului sau vaginului. Celulele glandulare provin din interiorul canalului cervical.

Modificarile celulelor scuamoase

Modificarile celulelor scuamoase sunt descrise drept leziuni scuamoase intraepiteliale (SIL). SIL este descris ca fiind de grad scazut (cel mai putin sever) sau de grad inalt (cel mai sever).

• Celulele scuamoase atipice (ASC) inseamna ca celulele nu arata normal. Este cea mai comuna constatare.
• Celulele scuamoase atipice de semnificatie nedeterminata (ASC-US) inseamna ca unele celule nu arata complet normale.
• Leziunea scuamoasa intraepiteliala de grad scazut (LSIL) inseamna ca celulele au schimbari usoare in dimensiune si forma, cauzate de o infectie cu HPV.
• Celulele scuamoase atipice (ASC-H) inseamna ca celulele nu arata normal, dar nu unosc exact modificarile. Celulele anormale ar putea fi o leziune de grad inalt.
• Leziunea intraepiteliala scuamoasa de grad inalt (HSIL) inseamna ca sunt prezente celule anormale sau precanceroase si ca acestea au riscuri mai mari de a avansa spre cancer.
• Carcinomul cu celule scuamoase (SCC) inseamna ca exista celule canceroase in mucoasa suprafetei exterioare a colului uterin.

Modificarile celulelor glandulare

Modificarile celulelor glandulare sunt descrise ca:

• Celulele glandulare atipice (AGC) inseamna ca celulele nu arata normal.
• Adenocarcinomul in situ (AIS) inseamna ca exista celule canceroase in tesutul glandular in interiorul cervixului, dar nu s-au raspandit in tesuturile mai profunde ale colului uterin sau tesutului inconjurator.
• Adenocarcinomul inseamna ca exista cancer in captuseala din interiorul colului uterin (cancer endocervical).

Ce a cauzat schimbarile?

Infectia cu HPV este cea mai frecventa cauza de modificare a celulelor cervicale. Uneori, celulele infectate cu HPV pot deveni precanceroase. Modificarile la nivelul colului uterin pot fi, de asemenea, cauzate de virusuri, bacterii, ciuperci, inflamatii sau cresteri non-canceroase, cum ar fi polipi sau chisturi.

Optiuni de monitorizare pentru rezultate anormale

Monitorizarile pentru un test anormal Papanicolau depind de cat de grave sunt rezultatele. Unele anomalii nu trebuie sa fie tratate deoarece unele celule anormale se reduc in mod natural. Alte celule anormale sau modificari precanceroase ale celulelor se pot dezvolta in cancer daca nu sunt tratate.

Testele ulterioare si tratamentul pentru rezultatele anormale ale testului Papanicolau includ:

• un alt test Papanicolau;
• un test HPV;
• o colposcopie (o procedura care foloseste un instrument de marire luminat, numit colposcop, pentru a examina vulva, vaginul si colul uterin);
• chiuretajul endocervical (un tip de biopsie pentru a indeparta celulele din canalul endocervical);
• o procedura de excizie prin electrochirurgie (LEEP) sau alt tip de biopsie.

Sarcina si rezultate anormale ale testului Papanicolau

Daca aveti un rezultat anormal al testului Papanicolau atunci cand sunteti gravida, medicul va va vorbi despre pasii urmatori. Este posibil sa fie necesara o colposcopie, insa de obicei, medicii evita sa faca o biopsie pana dupa nastere, deoarece exista un mic risc ca prelevarea unei mostre de biopsie sa provoace sangerare.

Referinte:
(1) Pap Smear (Pap Test): What to Expect, link: https://www.healthline.com/health/pap-smear#hpv
(2) Everything you need to know about Pap smears, link: https://www.medicalnewstoday.com/articles/325159.php
(3) Everything you need to know about Pap smears, link: https://www.cancer.org/cancer/cervical-cancer/prevention-and-early-detection/pap-test.html
(4) Pap smear, link: https://medlineplus.gov/lab-tests/pap-smear
(5) Pap smear tests, link: https://www.mydr.com.au/womens-health/pap-smear-tests