Sindromul burnout – cum combatem stresul la locul de munca

Sindromul burnout este o stare de epuizare emotionala, fizica si psihica provocata de stresul excesiv si prelungit, care afecteaza performanta la locul de munca, dar si relatiile cu cei din jur.

Cuprins:

1. Ce este sindromul burnout?

2. Cauze

3. Simptome

4. Consecinte ale stresului cronic

5. Cand trebuie sa te adresezi unui specialist?

6. Tratament

7. Sfaturi pentru combaterea stresului cronic

Ce este sindromul burnout?

Sindromul burnout este o stare de epuizare atat mentala, cat si fizica, care poate impiedica performanta intelectuala, afecteaza modul de productivitate si randament in cariera, prietenia si interactiunile familiale. Expunerea continua la situatii stresante, cum ar fi ingrijirea unui membru de familie bolnav, fie lucrul cu ore indelungate pot duce la aceasta conditie de stres.

Stresul la locul de munca – sindromul job

Daca ar fi sa ii credem pe cercetatorii americani, celebrul dicton „munca inseamna sanatate” nu ar fi valabil 100%.

Intr-un studiu aparut in revista Health Affairs, ei se ocupa de impactul stresului de la locul de munca asupra sperantei de viata a persoanelor active din Statele Unite, in functie de grupul social si etnic caruia ii apartin, nivelului studiilor sau locul in care stau.

Cercetatorii s-au bazat in studiul lor pe un registru al populatiei numit General Social Survey, care include statistici asupra mortalitatii si locului de munca a mii de americani. Analizele au confirmat ca persoanele cu un nivel de educatie ridicat sunt mai putin afectate de stres, bucurandu-se de o mai mare speranta de viata. Autorii studiului apreciaza ca persoanele de culoare si hispanice ocupa posturi mai stresante, care necesita mai putini ani de studiu si traiesc mai putin.

Cauze

Cauzele care pot duce la declansarea sindromului de burnout pot fi:

• Suprasolicitarea si volumul mare de lucru la locul de munca
• Presiunea timpului si programul de lucru prelungit peste norma normala
• Evenimente cu impact emotional negativ (de exemplu, moartea unei persoane dragi, fie a unui pacient in cazul personalului medical)
• Lipsa de apreciere, mediul de lucru ostil si relatiile nesatisfacatoare cu colegii
• Tendinta de a fi perfectionist in toate si nevoia excesiva de a detine controlul asupra tuturor lucrurilor din jur
• Asteptarea de recompense imediate, entuziasm si asteptari exagerate la inceputul carierei
• Simtiti ca nu aveti un echilibru intre viata persoanala si viata profesionala
• Incercati sa multumiti pe toata lumea, fie de la locul de munca, fie persoanele din jur, ca familia sau prietenii
• Activitatea de la locul de munca vi se pare monoton sau haotic si simtit ca nu puteti sa ii faceti fata
• Instabilitate emotionala, capacitatea slaba de adaptare si rezistenta la stres
• Neincrederea in propria persoana
• Timp liber insuficient pentru a putea face si alte activitati relaxante, precum o plimbare in parc, citit, mersul la cinema, statul cu familia sau prietenii
• Insuficienta implicarii in activitati relaxante si in activitati sociale
• Lipsa suportului social si familial
• Lipsa sau nerespectarea timpului necesar de odihna

Simptome

Inceputul anilor 1970, psihologul Herbert Freudenberger a descris sindromul burnout ca fiind o stare severa de stres, care duce la o epuizare severa fizica, psihica si emotionala.

Sindromul burnout apare atunci cand va simtiti coplesiti, instabili din punct de vedere emotional si incapabili de a satisface cererile constante venite din partea celor din, poate de la locul de munca. Pe masura ce stresul continua, incepeti sa va pierdeti interesul si motivatia care va facut sa va asumati un anumit rol in primul rand.

Sindromul burnout reduce productivitatea si  va lasa fara energie, lasandu-va sa va simtiti din ce in ce mai neajutorat, fara speranta, cinic si nemultumit. In cele din urma, ati putea simti ca nu mai aveti nimic de oferit.

Va temeti ca ati putea suferi de burnout? Iata care sunt simptomele care va pot ajuta sa indentificati singuri cum se poate manifesta sindromul burnout:

Epuizare

Senzatie fizica si emotionala epuizata. Simptomele fizice pot include dureri de cap, dureri de stomac, apetit scazut, probleme cu somnul (in unele cazuri, pot aparea insomniile)

Izolare

Oamenii care sufera de burnout tind sa se simt coplesiti (obositi) de lucrurile din jur mai tot timpul. In consecinta, ei ar putea sa nu mai socializeze cu prietenii, cu  membrii familiei si cu colegii de la locul de munca.

Ganduri involuntare

Nemultumiti de cerintele nesfarsite ale locurilor de munca, oamenii cu sindromul burnout ar putea sa se gandeasca la fuga de la job sau sa plece cat mai repede intr-o escapada, intr-o vacanta pentru a se detasa de rutina zilnica si de oamenii de jurul sau. In cazuri extreme, oamenii cu burnout pot face abuz de droguri, alcool sau alimente ca pe o cale de a-si ameliora durerea emotionala.

Iritabilitate

Sindromul burnout poate provoca iritabilitate si astfel, sa se indeparteze de prietenii, colegii si membrii familiei. De exemplu, pregatirea pentru o intalnire cu prietenii, mersul lucru, ducerea copiilor la scoala si sarcinile de uz casnic ar putea incepe sa se simta insupontabile, mai ales atunci cand lucrurile nu merg asa cum vi le-ati planificat.

Boli frecvente

Sindromul burnout, ca si alti factori stresanti,  pe termen lung, va duce la scaderea sistemului imunitar, facandu-va mai sensibili la raceli, gripa si insomnie. Burnout poate duce, de asemenea, la probleme de sanatate mintala, cum ar fi depresia si anxietatea.

Consecinte ale stresului cronic

Ignorarea sau neglijenta simptomelor de burnout poate avea consecinte semnificative, care pot duce la:

• Stres excesiv
• Oboseala
• Insomnie
• Cresterea in greutate
• Tristete, furie sau iritabilitate
• Abuzul de alcool sau abuzul de alte substante
• Declansarea anumitor boli de inima
• Tensiune arteriala crescuta
• Declansarea diabetului zaharat
• Vulnerabilitatea fata de alte boli din cauza sistemului imunitar slabit
• Stari de depresie si anxietate

Stresul la locul de munca accentueaza alcoolismul in randul salariatilor

O treime din cadrele cu functii de conducere si din persoanlul de executie au probleme, la locul lor de munca, din cauza faptului ca fac abuz de alcool, relateaza AFP, citand un studiu efectuat in materie, dat publicitatii  la Paris.

La scara nationala, in Franta, consumul de alcool in exces afecteaza o mare parte a populatiei, fiind, intre altele, responsabil de circa 20 % din accidentele de munca, de aproximativ acelasi procent cand vorbim de absenteism, sau incidente intre salariati.

Potrivit Asociatiei franceze de preventie in alcoologie, un salariat din zece, indiferent de sectorul de activitate, consuma in exces alcool la locul de munca – „Alcoolul, tutunul si uneori canabisul sau alte substante psihoactive nu tin cont de ierarhii”, se spune in studiul amintit.

Expertii in materie pun acest fenomen pe seama cresterii permanente, in ultimii ani, a nivelului de stres la locul de munca.

Stresul de la serviciu, cauza de infarct

Stresul profesional constituie un factor de risc al infarctului miocardic, dar se situeaza in urma fumatului si a obezitatii, sustine un studiu al unei echipe de la University College din Londra.

Cercetatorii au analizat si sintetizat rezultatele a 15 studii realizate in Europa pe tema legaturii dintre stresul de la locul de munca si accidentele coronariene. Datele luate in considerare s-au referit, in total, la circa 200.000 de persoane (numar egal de femei si barbati), care au completat chestionare privind mediul profesional, functia ocupata si expunerea la stres. „Riscul aparitiei unui infarct creste cu 23% daca activitatea profesionala se desfasoara in conditii de stres. Orice masura de reducere a stresului este binevenita, fara a neglija prevenirea factorilor clasici de risc cardiovascular: fumatul, obezitatea abdominala, sedentarismul”, a declarat dr. Robert Hayat.

Ce fel de sef am?

Majoritatea oamenilor au un manager. Statisticile indica ca el este un factor motivator, care poate determina pastrarea unui loc de munca. Insa, in egala masura, statisticile spun ca oamenii sunt in cautarea unui loc de munca mai bun tocmai din cauza lipsei de compatibilitate si intelegere cu managerul.

Cum este seful vostru la locul de munca? Este profesionist, empatic, un mentor adevarat, gata oricand sa va salveze cand sunteti intrun impas profesional sau personal? Sau este dispretuitor si agresiv, gata oricand sa va umileasca si sa va minimizeze? Sau este subiectiv si nu va recunoaste meritele, favorizandcolegi care nu ar trebui sa primeasca atata atentie? Sau este mai putin pregatit si l-ati putea inlocui usor si cu succes? Sau seful este o persoana incapabila sa ia vreo decizie, fiind absent in momentul necesar sau facand sedinte in sir pentru o simpla problema?

Sunt nenumarate clasificari care au fost facute pentru a se surprinde tipologia manageriala. O vom detalia pe cea a lui Shaun Belding (in traducerea – Cum sa faci fata unui sef dificil).

Clasificare

Sefi dificili – inspaimantatori

Printre acestia Shaun Belding enumera urmatoarele tipuri:

• seful-bomba, care ”explodeaza” fara motive aparent normale;
• seful-santajist, care nu se teme sa foloseasca puterea informatiilor pe care le are despre o persoana sau situatie;
• seful-acuzator, pentru care conteaza sa aiba pe cine sa dea vina;
• cap- seful- hot de merite, care isi insuseste succesele si performantele voastre

Sefi dificili – stresanti

Printre acestia intalnim:

• seful care te exploateaza;
• seful – bariera care iti impiedica avansarea li dezvoltarea
• seful-manipulator care ii place sa te ”joace” pe degete intr-o metaforica partida de sah invizibila, fiind cel ce muta piesele de sah (care sunt de fapt subordonatii lui);
• seful om-invizibil care nu este niciodata acolo cand ai nevoie de el

Sefi dificili – enervanti:

• Dispretuitorul este cel ce te considera inferior si ”demn” de a fi umilit.
• Impaciuitorul este cel ce nu e capabil sa ia decizii, discuta la nesfarsit despre cum trebuie facut, frustrandu-i foarte mult pe cei ce considera ca solutiile sunt evidente.
• Grobianul si mitocanul pot fi usor identificati de cei din jur, intrand in aceasta categorie.
• Morocanosul este seful care poate fi OK, insa starea sa de spririt influenteaza in directie negativa climatul departamentului.
• Seful care ”are un fix” ii trateaza preferential pe unii angajati, acordand favoritisme stricand, de asemenea, climatul echipei.

Cu fiecare dintre aceste tipuri de persoane trebuie sa invatam sa ne purtam adecvat, in functie de comportamentul fiecaruia, astfel incat sa ne putem sa obtinem cat mai multe avantaje psihologice din aceasta situatie stresanta. Astfel fie ne vom pastra postul mai mult, fie vom ”supravietui” mai mult sefului la locul de munca, poate chiar vom avansa.

Cand trebuie sa te adresezi unui specialist?

Trebuie sa va adresati unui medic specialist atunci cand ati observat ca aveti cateva din simptomele descrise anterior in acest articol. In plus, este ideal sa fiti o persoana deschisa si sa acceptati faptul ca ati putea avea o problema. Insa, stati fara griji, caci o problema este o situatie care se poate rezolva, dar mai intai de toate, trebuie sa acceptati starea, sa o constientizati, iar apoi sa luati masuri pentru rezolvarea acesteia. In cazul de fata, in ceea ce priveste sindromul burnout:

• Va puteti adresa prima data medicului de familie. Cu acesta puteti discuta despre starile si simptomele pe care le aveti. In cele mai multe cazuri, medicul de familie v-ar putea da un tratament usor poate pe baza de plante medicinale, mai ales in faza in care aveti probleme cu somnul. Apoi, medicul va va face o trimitere catre un alt medic psihoterapeut (psihiatru), care a studiat sindromul de burnout in amanuntit si are mult mai multe cunostinte.
• Medicul psihoterapeut (psihiatru). Acesta, in cele din urma va va putea trata de toate simptomele sindromului de burnout si va face anumite teste pentru a va analiza abilitatile de comunicare si gandire. In cele din urma, medicul va va prescrie o retata medicala cu un tratament personalizat cazului si simptomelor pe care le aveti.

Tratament

In ciuda faptului ca mai mult de jumatate din persoanele care se afla in concediu medical din cauza sindromului burnout iau medicamente psihotrope (cum ar fi, antidepresivele si medicamentele pentru somn), insa nu exista inca medicamente eficiente pentru tratarea burnout-ului. Antidepresivele sunt folosite cel mai frecvent pentru a reduce simptomele de burnout si stres, datorita apropierii sindromului de depresie.

Tratament natural pentru sindromul burnout

• Gingseng. Aceasta planta ajuta la ameliorarea starilor de stres si ajuta la remedierea starilor de oboseala si epuizare.
• Magneziu. Acest supliment alimentar trateaza insomnia, simptomele de oboseala cronica, ameteala, migrenele, depresia si anxietatea.
• Uleiul esential de rozmarin, lavanda si musetel. Aceste uleiuri esentiale si aromatice va ajuta sa va tratati de simptomele de stres si anxietate.

Sfaturi pentru combaterea stresului cronic

Stresul poate fi inevitabil, insa aceasta poate fi tratat cu succes atunci cand:

• Faceti exercitii fizice. Nu trebuie sa petreceti ore in sir in sala de antrenamente, puteti opta chiar si pentru plimbari mai lungi prin oras sau prin parc, fie puteti merge o data la cateva zile sa la inot.
• Mancati o dieta echilibrata. Consumul unei alimentatii sanatoase bogate cu acizi grasi Omega-3 poate fi un antidepresiv natural, care ajuta totodata la tratarea stresului cronic. Adaugarea alimentelor bogate in Omega-3, cum ar fi uleiul de seminte de in, nucile si pestele poate ajuta la stimularea starii de spirit.
• Evitati cofeina inainte de culcare.
• Ganditi pozitiv si zambiti mereu. Indiferent de situatie, „problema” se va rezolva, iar orice lucru se intampla cu un scop anume. Incercati sa vedeti numai lucrurile si aspectele pozitive in orice situatie.
• Odihniti-va suficient. Somnul restabileste bunastarea si va ajuta sa va protejati sanatatea.
• Mergeti la masaj pentru a va relaxa toti muschii corpului. In plus, masajul este benefic pentru tratarea stresului.

Referinte:

1. https://www.healthline.com/health/tips-for-identifying-and-preventing-burnout
2. https://www.healthline.com/health/signs-you-are-headed-for-a-burnout-at-work#1
3. https://www.helpguide.org/articles/stress/burnout-prevention-and-recovery.htm/
4. https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/adult-health/in-depth/burnout/art-20046642
5. https://www.irishexaminer.com/breakingnews/discover/suffering-burnout-at-work-here-are-4-natural-supplements-to-help-relieve-stress-813929.html
6. https://www.barendspsychology.com/burnout-treatment/