Saruri de rehidratare – indicatii, administrare, beneficii

Saruri de rehidratare – suplimente alimentare care contin saruri minerale (electroliti) pentru corectia aportului de fluide din organism. De obicei sunt recomandate in deshidratarea de diverse cauze, atat la copii, cat si la adulti. Afla totul despre indicatiile, modul de administrare si beneficiile sarurilor de rehidratare.

Cuprins:

1. Ce sunt sarurile de rehidratare?
2. Saruri de rehidratare – tipuri si compozitie
3. Cand sunt necesare sarurile de rehidratare?
4. Mod de administrare
5. Beneficiile sarurilor de rehidratare
6. Posibile riscuri si contraindicatii

Ce sunt sarurile de rehidratare?

Sarurile de rehidratare orala sunt suplimente alimentare recomandate in terapia de rehidratare. Ele au rolul de a compensa pierderea de lichide si electroliti din organism, care apare in cazurile de deshidratare. Deshidratarea se produce frecvent din cauza unor afectiuni acute, cum sunt: infectiile digestive insotite de diaree si varsaturi, insolatia, gripa si unele viroze insotite de febra inalta.

Exista doua modalitati principale de rehidratare: intravenoasa si orala. De regula, rehidratarea intravenoasa se realizeaza in spital, sub supraveghere medicala. Rehidratarea orala se poate face si acasa, cu ajutorul sarurilor de rehidratare disponibile in farmacii.

Saruri de rehidratare – tipuri si compozitie

Sarurile de rehidratare orala (SRO/ORS) se prezinta sub forma de:

• pulbere (plicuri) – care se dizolva in apa;
• lichid (sticle sau pungi) – se consuma ca atare;
• tableta efervescenta – se dizolva in apa.

Indiferent de tipurile de saruri de rehidratare, compozitia acestora trebuie sa respecte formula stabilita, in 2003, de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS):

• clorura de sodiu – 2,6 g
• citrat trisodic, anhidru – 2,9 g
• clorura de potasiu – 1,5 g
• glucoza – 13,5 g;
• apa – 1 l.

Aceste concentratii sunt calculate pentru 1 l de solutie de rehidratare.

Formula recomandata de OMS pentru saruri de rehidratare orala a fost evaluata in cadrul unor teste si studii clinice derulate pe parcursul mai multor ani. Expertii au aratat ca sarurile minerale actioneaza astfel:

• glucoza favorizeaza absorbtia sodiului si a apei in intestinul subtire;
• potasiul si sodiul inlocuiesc pierderile de minerale din organism;
• citratul trisodic corecteaza acidoza care apare in urma deshidratarii.

Unii producatori au completat aceasta formula cu alte vitamine, minerale sau chiar probiotice. De asemenea, sarurile de rehidratare pentru copii si bebelusi contin adesea arome de fructe (banane, capsuni, portocale s.a.), pentru a avea gust placut si a fi mai usor acceptate.

Cand sunt necesare sarurile de rehidratare?

Terapia de rehidratare orala este indicata, de regula, in tratamentul cazurilor de deshidratare provocate de:

• gastroenterite/enterocolite virale (de exemplu, infectia cu Rotavirus);
• enterocolite infectioase (de exemplu, infectia cu Clostridium difficile);
• toxiinfectii alimentare.

Aceste boli digestive infectioase provoaca adesea diaree severa si varsaturi care duc la pierderea de apa si electroliti din organism. Pericolul de deshidratare este mai mare pentru extremele de varsta: copii (in special bebelusi/sugari) si varstnici. In cazul acestora, sarurile de rehidratare pot fi salvatoare.

Sarurile de rehidratare pot fi necesare si in alte situatii, care nu tin de cauze infectioase, cum ar fi:

• folosirea in exces a laxativelor;
• sindromul colonului iritabil;
• insolatia.

Mod de administrare

Sarurile de rehidratare orala se administreaza in functie de varsta pacientului, cauza deshidratarii si gradul de deshidratare. Iata cateva recomandari in acest sens:

• Adulti sanatosi, fara afectiuni cronice – se administreaza saruri de rehidratare daca diareea si/sau varsaturile nu pot fi remediate in 24 de ore prin tratament simptomatic.
• Varstnici, cu afectiuni cronice, diaree/varsaturi – se administreaza saruri de rehidratare de la primele semne de deshidratare, conform indicatiilor medicului sau farmacistului.
• Bebelusi si copii, cu diaree – se administreaza saruri de rehidratare conform indicatiilor medicului pediatru.

Inainte de administrarea oricarui tip de saruri de rehidratare, cititi si respectati instructiunile pentru prepararea si administrarea solutiei obtinute.

Terapia de rehidratare orala trebuie sa inceapa cat mai curand dupa aparitia simptomelor si sa dureze pana la reducerea simptomelor de diaree si varsaturi. Dupa rehidratare, solutia poate fi inlocuita cu apa, ceaiuri, supe de legume si regim alimentar.

Saruri de rehidratare copii

Recomandari de administrarea a solutiilor de rehidratare orala la copii si bebelusi:

• Se foloseste o lingurita astfel incat copilul sa primeasca treptat cate o doza mica de lichid, 5-10 ml la cateva minute. Sarurile de rehidratare la bebelusi nu se administreaza cu biberonul sau cana cu pai.
• Administrarea unei cantitati mici de solutie ajuta organismul copilului sa asimileze lent apa si sarurile minerale si evita riscul unui episod de voma.
• Incearca sa-i administrezi copilului doza de saruri de rehidratare recomandata in 24 de ore.
• In cazul in care copilul refuza categoric solutia de rehidratare, nu il forta sa o bea intrucat exista riscul agravarii varsaturilor.

Beneficiile sarurilor de rehidratare

Sarurile de rehidratare sunt eficiente pentru prevenirea deshidratarii severe. Deshidratarea cauzata de diaree poate fi extrem de periculoasa mai ales in cazul copiilor de varsta mica. „Bolile diareice acute se afla printre principalele cauze de mortalitate la bebelusi si copii in multe dintre tarile lumii. In majoritatea cazurilor, decesul este cauzat de deshidratare. Deshidratarea provocata de diaree poate fi prevenita acasa prin administrarea unui plus de lichide sau poate fi tratata simplu, eficient si ieftin, la toate grupele de varsta, oferindu-le pacientilor o solutie cu saruri de rehidratare orala”, se arata in documentul „Oral Rehydration Salts – Production on the New ORS”, publicat de OMS, in 2006.

Iata o serie de avantaje ale solutiilor de rehidratare orala:

• Se administreaza usor si se poate face si acasa, comparativ cu rehidratarea perfuzabila, care se face in cadrul spitalicesc.
• Pentru copii si bebelusi, terapia de rehidratare orala este mai putin traumatizanta pentru ca nu presupune folosirea acelor.

Posibile riscuri si contraindicatii

Sarurile de rehidratare orala reprezinta cea mai simpla solutie terapeutica la domiciliu destinata restabilirii echilibrului de apa si electroliti din organism. Acest tratament are insa anumite limite si nu in toate cazurile ofera rezultatele asteptate. Terapia de rehidratare orala esueaza cel mai frecvent in cazul copiilor, mai ales cei de varsta mica, din cauza refuzului de a le consuma. Nu toti accepta gustul dulce-sarat al acestor solutii de rehidratare.

Consultul medical, obligatoriu daca deshidratarea se agraveaza

Se impune adresarea catre medic daca pacientul (copil, adult, varstnic) prezinta urmatoarele simptome ingrijoratoare:

• varsaturi si/sau diaree care nu se reduc in intensitate sau care se agraveaza in 24 de ore;
• febra, frisoane;
• imposibilitatea de a consuma lichide;
• senzatia de sete continua sau lipsa senzatiei de sete;
• scaderea cantitatii de urina eliminata;
• scaune cu mucus sau sange;
• piele palida, uscata, lipsita de tonus
• somnolenta.

Saruri de rehidratare, contraindicatii

Solutiile de rehidratare orala sunt contraindicate in caz de:

• obstructie intestinala;
• hipersensibilitate la componentele solutiei (de exemplu, persoanele cu intoleranta la glucoza pot suferi reactii adverse dupa administrarea sarurilor de rehidratare);
• diabet;
• insuficienta renala acuta si cronica;
• varsaturi incoercibile;
• stare de soc.

Chiar daca sarurile de rehidratare sunt disponibile in farmacii fara retete, avand in vedere riscurile si contraindicatiile acestor produse, ar fi necesar ca medicul sa cereti sfatul medicului cu privire la mijloacele de rehidratare.

Referinte:

https://www.who.int/maternal_child_adolescent/documents/fch_cah_06_1/en/