Sanatatea mintala a mamei – provocari, tulburari frecvente, solutii

Sanatatea mintala a mamei – Asociem maternitatea mai degraba cu concepte ca “sacrificiu”, “mama perfecta”, “vina” si mai putin sau deloc cu “starea de bine a mamei”. Ori sanatatea mintala a mamei ar trebui sa fie prioritara, pentru echilibrul ei si al intregii familii.

Cuprins:

(1) Informatii generale despre sanatatea mintala a mamei
(2) Provocari cu care se poate confrunta proaspata mama
(3) Tulburari ale sanatatii mintale a mamei
(4) Simptome ingrijoratoare
(5) Solutii de tratament
(6) Sfaturi pentru a proteja sanatatea mintala a mamei

Informatii generale despre sanatatea mintala a mamei

Maternitatea este minunata, dar aduce inevitabil si numeroase provocari pentru sanatatea mintala a mamei.

Conform statisticilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, cel putin una din 10 mame este afectata de o tulburare psihica. Iar daca mama nu primeste tratament specializat, tulburarea poate avea un impact negativ atat asupra ei, cat si asupra copilului si intregii familii.

Mamele sunt o categorie de risc pentru o serie de tulburari de natura psihica. Vulnerabilitatea lor vine din responsabilitatea uriasa a cresterii unui copil, care le revine lor in primul rand, la care se adauga presiunea celelalte roluri pe care le implinesc.

Din punct de vedere evolutionist, in generatiile anterioare, dar si astazi in societatile traditionaliste, proaspetele mame aveau sprijinul femeilor din familie/comunitate, dupa nastere. In perioada postpartum erau lasate sa se refaca dupa nastere si invatau cum sa ingrijeasca nou-nascutul, fiind menajate de alte activitati. Astazi, din pacate, in societatea moderna, proaspetele mame sunt mult mai singure si mai in nevoie de sprijin emotional si practic.

Provocari cu care se poate confrunta proaspata mama

Tranzitia de la viata fara copii la viata de parinte este una dintre perioadele de maxima reorganizare a vietii, conform cercetarilor din psihologia dezvoltarii. Aceasta reorganizare aduce cu ea multiple modificari pentru mame: la nivel cerebral, endocrin, la nivelul identitatii, comportamentului, relatiilor. Toate acestea au un impact asupra starii de bine a mamei.

Provocari pentru sanatatea fizica a mamei

Imediat dupa nastere, organismul mamei trebuie sa se recupereze dupa sarcina si nastere. Un factor biologic important care intervine in scurt timp dupa nastere tine de modificarile hormonale. Nivelul de estrogen si progesteron revine la normal dupa nastere, lucru care poate duce la tristetea postnatala (baby blues). Si nivelul hormonilor tiroidieni pot fi afectat, cu implicatii asupra dispozitiei mamei.

Initierea alaptarii, adaptarea la acest proces si posibilele dificultati intampinate de mama sunt provocari importante pe care majoritatea mamelor le intampina.

Privarea de somn (fie ca e insuficient, fie ca este foarte fragmentat) are un puternic impact atat asupra functionarii organismului, cat si pentru starea de bine (starea de spirit, luarea deciziilor, siguranta, performanta).

Provocari pentru sanatatea mintala a mamei

Rolul de mama are o serie de implicatii si provocari si la nivel psihologic. Cateva dintre acestea includ:

• lipsa implinirii nevoilor mamei, de la cele de baza, fiziologice, pana la cele mai complexe – nevoile sociale, de dezvoltare;
• asteptari nerealiste despre maternitate; standarde nerealiste despre cum ar trebui sa fie ca mama (“mama perfecta”);
• lipsa sprijinului emoțional și practic (din partea partenerului, familiei, prietenilor);
• contradictia intre informatiile disponibile despre ce si cum ar trebui sa faci in numeroase aspecte legate de parenting;
• sfaturile nesolicitate din partea celor din jur legate de copii si maternitate;
• dificultatile sau conflictele din relatia de cuplu;
• eforturile de a mentine un echilibru intre viata de familie si cea profesionala, intre a fi o mama buna si a avea si o profesie.

Tulburari ale sanatatii mintale a mamei

Tulburarile psihice cele mai frecvente, care pot afecta sanatatea mintala a mamei in perioada postpartum (timp de 1 an de la nastere), dar si dincolo de aceasta sunt prezentate mai jos.

Depresia postnatala

Poate aparea imediat dupa nastere sau oricand in primul an dupa nastere. Tabloul simptomelor include cel putin 5 din cele descrise in capitolul urmator. Dintre acestea, un criteriu trebuie sa fie cel al tristetii persistente sau al pierderii interesului pentru activitatile care inainte ii faceau mamei placere.

Tulburarile anxioase

Anxietatea insoteste deseori depresia postnatala si se manifesta prin ingrijorare excesiva si scenarii negative despre ce s-ar putea intampla copilului.

Burnout parental

Este un sindrom de epuizare la care mama ajunge dupa o perioada de dezechilibru prelungit intre resursele ei si stresul cu care se confrunta. Sentimentul predominant e ca a ajuns la capatul puterilor. In stadiul de burnout, mama are mari dificultati in a mai fi prezenta emotional pentru copii.

Sindromul post-traumatic asociat unei nasteri traumatizante

Dupa nastere, unele mame pot dezvolta sindromul post-traumatic. Aceasta tulburare se distinge prin doua caracteristici particulare:

• mama a trait sau a fost martora unui eveniment amenintator de viata pentru ea sau pentru altcineva;
• reactia ei la evenimentul respectiv a fost de frica intensa, lipsa de ajutorare sau teroare.

Simptome ingrijoratoare pentru sanatatea mintala a mamei

Din pacate, in multe cazuri tulburarile psihice ale mamelor pot ramane nediagnosticate din numeroase motive. Unele simptome comune acestor tulburari, cum ar fi oboseala, tulburarile de somn, sunt considerate specifice maternitatii sau prejudecatii ca asta inseamna sa fii mama. Acest tip de prejudecati, alaturi de lipsa de timp sau de resurse financiare pot amana sau impiedica solicitarea unui tratament specializat.

In continuare sunt prezentate simptomele principale ale tulburarilor comune perioadei post-partum (timp de 1 an de la nastere). Stabilirea diagnosticului o poate face doar un specialist in sanatate mintala (psiholog sau medic psihiatru).

Cum recunosc depresia?

Semne si simptome la nivel emotional:

• stare de deprimare, tristete in majoritatea timpului;
• schimbari de dispozitie, eventual cu crize de plans incontrolabil;
• sentimente de culpabilitate, inutilitate, lipsa de valoare;
• iritabilitate, furie;
• dificultăți în a stabili o legătura emotionala cu copilul;

Semne si simptome la nivel cognitiv

• dificultăți de concentrare, de memorie, de a lua decizii;
• ganduri: „nu este o mama buna”, „nu voi putea sa fac asta”;
• ganduri privind ranirea sa ori a copilului;
• ganduri suicidare.

Semne si simptome generale

• absenta interesului pentru activitatile si lucrurile inainte placute;
• nevoia de a manca si de a dormi fie mai mult, fie mai putin decat inainte;
• lipsa de energie, oboseala coplesitoare;
• dezinteres fata de copil, tendinta de izolare fata de familie, de prieteni;

Cum recunosc anxietatea?

• ingrijorare excesiva;
• neliniste, incordare, agitatie;
• scenarii negative despre ce s-ar putea intampla;
• oboseala;
• dificultati de concentrare;
• tensiune la nivelul muscular;
• tulburări ale somnului (insomnie, dificultatea de a adormi);

Pot aparea atacuri de panica.

Cum recunosc stresul posttraumatic asociat unei nasteri traumatizante?

• ganduri obsesive despre nastere;
• amintiri intruzive, care aduc suferinta, despre nastere;
• retrairea nasterii ca si cum s-ar intampla din nou (flashback);
• cosmaruri legate de evenimentul traumatizant;
• evitarea de a vorbi despre ce s-a intamplat sau evitarea a tot ce ii aminteste de nastere;
• ganduri negative despre sine, ceilalti, lume;
• lipsa de speranta;
• sentimentul de detasare de familie si prieteni;
• amortire emotionala;
• tulburari ale somnului;
• tulburari de memorie;
• iritabilitate, furie, comportament agresiv;
• sentimente coplesitoare de vina sau rusine.

Cum recunosc burnout-ul?

• oboseala;
• epuizarea cauzata de rolul de parinte;
• iritabilitatea;
• ganduri despre faptul ca alti copii sunt mai buni decat copiii proprii;
• lipsa de speranta – sentimentul ca toate eforturile de a fi un bun parinte nu au niciun sens;
• distantarea, detasarea emotională de copil.
• supraincarcare si pierderea placerii de a fi parinte;
• distantarea emotionala de copii;
• contrastul dintre parintele care a fost la inceput si cel care a devenit;
• parintele nu se mai recunoaste, constientizeaza ca s-a schimbat foarte mult si resimte puternic vinovatia, rusinea.

Solutii de tratament

Tratamentul recomandat in tulburarile psihice combina psihoterapia si tratamentul medicamentos, in functie de tipul de tulburare si de circumstantele fiecarui caz in parte.

Scopul central al tratamentului este de vindecare a tulburarii. In ceea ce priveste psihoterapia, obiectivele terapeutice subordonate scopului principal pot include:

• intelegerea factorilor care au contribuit si care mentin in prezent problema (tulburarea);
• identificarea si invatarea unor metode de coping (de a face fata mai bine) problemelor si situatiilor dificile;
• modificarea factorilor care mentin problema (tulburarea).

Grupurile de suport pentru mame sunt extrem de utile, pentru ca le ajuta sa constientizeze ca nu sunt singure. Mamele impartasesc dificultatile prin care trec, se sprijina reciproc si pot invata din experientele celorlalte. Oarecum similare sunt grupurile de mame din mediul online, insa acestora le lipseste un aspect esential – interactiunea fata in fata.

Sfaturi pentru a proteja sanatatea mintala a mamei

Maternitatea are numeroase provocari si perioade dificile. De aceea e important ca in primul rand mama sa aiba grija de ea si de sanatatea ei mintala.

Conectare cu ceilalti/socializare

Daca avem in vedere concluziile studiului Harvard Study of Adult Development, cel mai lung studiu despre fericire, relatiile sociale sunt foarte importante pentru sanatatea noastra, fizica si mintala. Cu atat mai mult, in perioadele dificile si vulnerabile ale maternitatii, mamele au nevoie de sprijinul oferit de persoanele apropiate si de socializare. Odata cu aparitia copiilor, relatiile sociale se filtreaza si se reconfigureaza. Unele se pierd, in timp ce altele noi apar. Important e sa rezonezi cu oamenii cu care relationezi, iar interactiunile cu ei sa iti dezvolte si alte aspecte ale identitatii tale, pe langa rolul de mama.

Odihna

Somnul este un punct sensibil pentru mame, in special in cazul mamelor cu bebelusi, care sunt hraniti noaptea si nu leaga inca ciclurile de somn. Insa privarea de somn are efecte negative pentru dispozitie (iritabilitate, frustrare, furie). Pe termen lung, privarea cronica de somn poate creste riscul de depresie, anxietate sau alte tulburari psihice. In schimb, somnul adecvat creste rezistenta organismului la stres si rezilienta psihologica, respectiv capacitatea de a depasi mai usor perioadele dificile de viata.
Pentru a te bucura de beneficiile somnului, fa o prioritate din el. De exemplu, profita de somnul celui mic si odihneste-te, mai degraba decat sa te ocupi de activitati domestice. Daca partenerul sau o persoana de incredere poate supraveghea copilul cat te odihnesti, nu rata aceasta posibilitate. De asemenea, limiteaza timpul petrecut pe conturile de Social Media inainte de culcare. Este o activitate consumatoare de timp, care deseori, fara sa iti dai seama, iti “fura” din timpul somnului.

Sport/activitate fizica

Iesi zilnic din casa, chiar si pentru o scurta plimbare. Mersul pe jos, petrecerea timpului in aer liber si pauza pe care o iei astfel de la mediul in care iti petreci majoritatea timpului iti vor aduce o imbunatatire a starii de spirit. Activitatea fizica are efect antidepresiv, datorita endorfinelor si serotoninei care sunt secretate intr-o cantitate mai mare cand faci sport. De aceea, include in programul tau, in limita posibilitatilor, cat mai multa miscare.

Timp pentru tine

Timpul pentru tine inseamna orice activitate prin care iei pauze de la rutina, in special atunci cand majoritatea timpului o petreci in activitati cu si pentru copil. Activitatile relaxante, hobby-urile, iesirile fara copii, dezvoltarea unei pasiuni – sunt doar cateva exemple.

Cere si accepta ajutorul celorlalti atunci cand ai nevoie. Alimenteaza-te sanatos, comunica cu persoanele dragi, incearca sa te mentii cat mai activa fizic si sa te odihnesti corespunzator. Sunt aspecte de baza pentru sanatatea ta fizica si psihica. Iar atunci cand simti ca este coplesita, ca nu mai reusesti sa faci fata in ciuda tuturor metodelor incercate, nu ezita sa soliciti ajutor specializat. Este important atat pentru tine, cat si pentru copiii si familia ta ca tu sa fii bine!

Referinte:

(1) Maternal mental health – https://www.who.int/mental_health/maternal-child/maternal_mental_health/en/
(2) Improving Maternal Mental Health – https://www.who.int/mental_health/prevention/suicide/Perinatal_depression_mmh_final.pdf
(3) Pregnancy And Postpartum Disorders – https://www.mhanational.org/conditions/pregnancy-and-postpartum-disorders
(4) Ten Changes New Parents Face – https://greatergood.berkeley.edu/article/item/ten_changes_new_parents_face
(5) How Other Cultures Prevent Postpartum Depression. Social Structures that Protect New Mothers’ Mental Health – http://www.uppitysciencechick.com/how_other_cultures.pdf
(6) Good genes are nice, but joy is better – https://news.harvard.edu/gazette/story/2017/04/over-nearly-80-years-harvard-study-has-been-showing-how-to-live-a-healthy-and-happy-life/