Psiho-oncologia – cum ajuta in terapia cancerului
Psiho-oncologia face parte din abordarea integrativa privind cancerul, care are in vedere si nevoile psihologice ale bolnavilor de cancer. In ce consta psiho-oncologia si cum ajuta persoanele diagnosticate aflati pe larg din articol.
Cuprins:
1. Ce este psiho-oncologia?
2. Starile psihologice prin care trec pacientii cu cancer
3. Rolul tratamentului psihologic in lupta contra cancerului
4. Terapii psihologice oferite pacientilor cu cancer
5. Sustinerea psihologica oferita apartinatorilor
Ce este psiho-oncologia?
Psiho-oncologia este un domeniu la granita dintre psihologie si oncologie, care consta in abordarea aspectelor psihologice la bolnavii de cancer, de la comunicarea diagnosticului pana la gestionarea fazei de final a vietii.
Numarul cazurilor de cancer este in crestere. Organizatia Mondiala a Sanatatii estimeaza o crestere exponentiala a incidentei cancerului pana in anul 2030. Pe de alta parte, depistarea in stadii incipiente a bolii, precum si o imbunatatire a tratamentelor au dus la o crestere a ratei de supravietuire, statisticile indicand un numar de aproximativ 300 milioane de supravietuitori ai cancerului.
Insa cancerul nu afecteaza doar organismul, ci are efecte si asupra sanatatii psihice. De accea, pe langa tratamentul bolii canceroase, persoanele diagnosticate cu aceasta maladie au o mare nevoie de sprijin psihologic.
Interventiile psihologice fac parte din abordarea integrativa privind cancerul. Psiho-oncologia nu are o istorie lunga, dar implicatiile pe care le are asupra ingrijirii bolnavilor si apartinatorilor acestora sunt foarte mari, atat pentru calitatea vietii, cat si pentru evolutia favorabila a starii de sanatate.
Starile psihologice prin care trec pacientii cu cancer
Diagnosticul de cancer este o veste dura si socanta, atat pentru persoana in cauza, cat si pentru apropiatii sai. Acesta are implicatii in toate aspectele vietii – fizic, emotional, spiritual, interpersonal, social.
Aspecte psihologice ale cancerului
Odata cu acest diagnostic greu, incepe o lunga calatorie, cu implicatii pentru sanatatea, starea de bine si relatiile cu cei dragi. Iar persoanele trec prin numeroase stari emotionale negative: frica, neincredere, furie, indoiala, neputinta, frica de moarte. La acestea se pot adauga pierderea certitudinii, nevoia de a depinde de ceilalti, schimbarea perspectivei despre viitor. Pe masura luptei cu boala, pot aparea sentimentul de singuratate, marginalizare sau chiar stigmatizare.
Atat cancerul, cat si tratamentul pot afecta imaginea corporala a persoanelor diagnosticate. Impactul asupra imaginii corporale poate fi dat de:
- tipul de cancer (daca e mai mult sau mai putin vizibil);
- de tipul de tratament (interventie chirurgicala, chimioterapie, radioterapie etc.) si posibilele efecte secundare – pierderea parului, amputatii ale membrelor;
- simptomele bolii – oboseala, dureri, ameteala etc.
La nivelul functionarii cognitive, cancerul poate avea o serie de repercusiuni:
- dificultati de concentrare;
- tulburari de memorie;
- dificultatea realizarii activitatilor personale zilnice.
Anxietatea si depresia
Anxietatea si depresia sunt foarte frecvente in randul persoanelor cu cancer.
Anxietatea este o reactie normala dupa aflarea diagnosticului. Poate aparea oricand pe durata tratamentului sau dupa vindecare. Insa nu doar diagnosticul in sine poate cauza frica si anxietate, ci si consultatiile medicale, testele, tratamentele ori posibilitatea unor recidive.
De asemenea, un diagnostic de cancer aduce tristete si suferinta emotionala. Dar daca starile de deprimare se prelungesc, apar frecvent si impiedica persoana sa se mai intereseze si sa se ocupe de activitatile sale zilnice, ar putea fi vorba de depresie. Depresia la bolnavii de cancer este foarte frecventa, mult mai frecventa decat in populatia generala. Conform American Cancer Society, aproximativ o persoana din patru s-ar putea confrunta si cu depresia dupa un diagnostic de cancer.
Din pacate, aceste tulburari pot ramane nediagnosticate si netratate, intrucat anxietatea si depresia pot avea manifestari similare cu ale cancerului – oboseala, tulburari ale somnului, scaderea poftei de mancare.
Starea emotionala si evolutia bolii
Studiile realizate in ultimii ani au aratat ca starea emotionala a bolnavilor oncologici este extrem de importanta pentru calitatea vietii, dar si pentru evolutia bolii. De exemplu, o meta-analiza a 330 de studii a aratat o scadere a ratei de supravietuire in cazul pacientilor oncologici care se confruntau cu un nivel ridicat de stres.
De asemenea, persoanele cu cancer care nu au sprijinul social necesar prezinta o evolutie negativa a bolii si o crestere mai mare in dimensiuni a tumorilor, din cauza mecanismelor pro-inflamatorii mai accentuate. Se pare ca lipsa sprijinului social ar stimula angiogeneza tumorala, adica dezvoltarea de noi vase de sange in interiorul si in jurul tumorii, precum si proliferarea celulor canceroase. Si depresia poate creste riscul recidivelor dupa tratamentul oncologic. In plus, pentru ca durerea si tulburarile de dispozitie au mecanisme patogenetice asemanatoare, s-a observat ca depresia ar putea duce la modificari ale pragului de durere.
Rolul tratamentului psihologic in lupta contra cancerului
Studiile au aratat o legatura intre stilurile de raspuns cognitiv, emotional si comportamental la boala si gradul de adaptare la boala. De exemplu, o persoana luptatoare, care are tendinta de a lupta direct cu boala, se adapteaza mai usor la situatie. Insa alte stiluri impiedica adaptarea si cresc suferinta emotionala:
- tendinta de a avea o atitudine negativa fata de boala;
- negarea bolii;
- tendinta de a observa constant impactul pe care il are boala asupra vietii sale.
Adaptarea la noua situatie impusa de boala are implicatii atat pentru evolutia bolii (de exemplu, poate creste complianta la tratament), cat si pentru starea de bine psihologica. Cu ajutorul unui psiholog, ideal specializat in psiho-oncologie, persoanele pot invata cum sa se adapteze mai usor la boala si cum sa gestioneze schimbarile pe care aceasta le aduce in viata lor.
De asemenea, psiho-oncologia vizeaza:
- sprijinul psihologic pentru bolnavi in a gestiona boala, problemele emotionale pe care aceasta le implica, efectele secundare asociate tratamentului, adaptarea la noua situatie de viata;
- consilierea privind anumite aspecte practice (legate de revenirea la locul de munca, casa, familie etc.);
- consilierea in vederea promovarii sanatatii si starii de bine la supravietuitorii cancerului;
- sprijinul psihologic si consiliere oferit apartinatorilor.
Terapii psihologice oferite pacientilor cu cancer
Psihologi specializati in psiho-oncologie nu sunt foarte multi in tara noastra. Ideal ar fi ca acesti specialisti sa faca parte din echipa multidisciplinara care acorda ingrijire si tratament bolnavilor de cancer. Dupa anii 1970, cand psiho-oncologia a inceput sa se dezvolte in Statele Unite ale Americii si apoi in alte state din lume, aceasta abordare integrativa a cancerului a adus o mai buna calitate a vietii si o rata mai mare de supravietuire bolnavilor de cancer.
Insa si sedintele cu terapeuti care nu au aceasta specializare sunt foarte benefice pentru persoanele diagnosticate cu cancer si apartinatorii lor. Pe langa suportul oferit in confruntarea cu diagnosticul si posibilele efecte secundare ale tratamentului, sedintele de terapie sunt cu atat mai importante atunci cand pacientii oncologici se confrunta si cu depresia, anxietatea sau alte tulburari psihice.
Grupurile de suport
Participarea la grupurile de suport aduce, conform studiilor, multe beneficii persoanelor care se confrunta cu cancerul. Printre efecte se numara o reducere a anxietatii, o reducere a durerii fizice, o mai mare implinire pe plan emotional, o mai buna gestionare a efectelor adverse ale tratamentelor.
Sustinerea psihologica oferita apartinatorilor
Nu doar bolnavii de cancer au nevoie de sprijin psihologic, ci si apartinatorii lor. Diagnosticul de cancer al unei persoane dragi, din familie, este foarte greu si pentru ei, de aceea apartinatorii mai sunt numiti si „co-suferinzi” alaturi de pacientii oncologici. Pe langa diagnostic, a fi alaturi de persoana bolnava, ingrijirea ei pe termen lung, costurile tratamentului sau interventiilor chirurgicale, posibila renuntare la locul de munca pentru a putea fi aproape de bolnav etc. sunt provocari la care apartinatorii trebuie sa faca fata. Deseori pot ajunge sa se neglijeze pe ei insisi. Insa pentru a-i putea sustine pe bolnavi, e nevoie sa aiba in primul rand grija de ei insisi, sa se ingrijeasca de sanatatea lor fizica si psihica.
Semne ingrijoratoare pe care apartinatorii ar trebui sa le aiba in vedere:
- se simt epuizati in majoritatea timpului;
- se imbolnavesc mai des decat de obicei;
- nu reusesc sa se odihneasca suficient;
- sunt tristi, iritabili, apatici in marea parte a timpului;
- s-au retras din relatiile sociale, se simt izolati.
Grupurile de suport pentru apartinatorii bolnavilor de cancer sunt foarte utile, ajutandu-i sa vada ca nu sunt singurii care se confrunta cu aceste dificultati, dar si sa impartaseasca greutatile prin care trec. In unele orase exista grupuri in care persoanele se intalnesc regulat in cadrul unor astfel de grupuri. Dar exista si varianta grupurilor online, acolo unde acestea nu exista fizic.
Referinte:
(1) PsychOncology: clinical psychology for cancer patients—Cancer: the key role of clinical psychology – https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4491594/
(2) Emotional and Psychosocial Effects of Cancer – https://www.cancerquest.org/patients/psychosocial-problems#footnote6_jr3z0oc
(3) Anxiety, Fear, and Depression. Having cancer affects your emotional health – https://www.cancer.org/treatment/treatments-and-side-effects/emotional-side-effects/anxiety-fear-depression.html
(4) Cancer And Mental Health – https://www.mhanational.org/cancer-and-mental-health
(5) Advancing psychosocial care in cancer patients – https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5717468/
