Mangan – rol, doze recomandate si surse

Mangan – un mineral esential, dar de care organismul are nevoie in doze mici. Iata ce functii are, ce doze sunt recomandate si cand sunt necesare suplimentele.

Cuprins:

1. Ce este manganul?
2. Rol si beneficii
3. Surse de mangan si doze recomandate
4. Suplimentele de mangan
5. Efecte secundare
6. Deficienta de mangan

Ce este manganul?

Manganul este un mineral de care organismul are nevoie in cantitati mici. Desi este toxic in doze ridicate, are un rol important in mai multe functii corporale, inclusiv mentinerea sanatatii oaselor si procesarea zaharului. Este necesar pentru functionarea normala a creierului, a sistemului nervos si a mai multor sisteme enzimatice ale corpului. In timp ce corpul retine pana la aproximativ 20 mg de mangan in rinichi, ficat, pancreas si oase, trebuie sa-l aducem din dieta. Este considerat un nutrient esential si poate fi gasit in special in seminte si cereale integrale, precum si in cantitati mai mici in leguminoase, fasole, nuci, legume cu frunze verzi si ceai.

Exista si situatii cand sunt necesare suplimente pentru deficienta de mangan. De cealalta parte, persoanele care lucreaza in profesii ce implica sudarea, de exemplu, sunt expuse riscului de a dezvolta probleme de sanatate din cauza expunerii pe termen lung la mangan inhalat.

Rol si beneficii

Manganul este un nutrient esential implicat in multe procese chimice din organism, inclusiv metabolizarea colesterolului, a carbohidratilor si a proteinelor. Poate fi implicat si in formarea oaselor.

Potentialele beneficii pentru sanatate ale manganului includ:

Furnizarea de antioxidanti

Manganul ajuta la formarea unei enzime antioxidante numita superoxid dismutaza (SOD). Antioxidantii protejeaza corpul de radicalii liberi, care sunt molecule ce distrug sau deterioreaza celulele din organism. Se crede ca radicalii liberi contribuie la imbatranire, boli de inima si unele tipuri de cancer. SOD ajuta in mod substantial la combaterea efectelor negative ale radicalilor liberi prin transformarea superoxidului – unul dintre cei mai periculosi radicali liberi – in molecule mai mici care nu vor deteriora celulele.

Sanatatea oaselor

Manganul este esential pentru sanatatea oaselor, inclusiv pentru dezvoltarea si mentinerea integritatii oaselor. Cand este combinat cu nutrienti precum calciu, zinc si cupru, manganul sustine densitatea minerala osoasa. Acest lucru este deosebit de important la adultii in varsta. Desi unele studii anterioare au sugerat ca manganul ar putea face oasele mai dense, cercetarile mai recente au observat ca vitamina D si calciul sunt cei mai importanti sustinatori ai sanatatii osoase. Cercetarile sugereaza ca administrarea manganului cu calciu, zinc si cupru poate ajuta la reducerea pierderilor osoase ale coloanei vertebrale la femeile in varsta.

Reducerea glicemiei

Pentru persoanele cu diabet zaharat, manganul poate ajuta la scaderea nivelului glicemiei. Manganul ajuta pancreasul sa formeze insulina. Insulina este ceea ce foloseste organismul pentru a ajuta la reglarea glicemiei. Unele suplimente de mangan pot ajuta o persoana cu diabet sa produca mai multa insulina in mod natural, dar este nevoie de mai multe cercetari pentru a confirma aceste efecte.

Manganul poate contribui la secretia corespunzatoare de insulina si poate ajuta la stabilizarea glicemiei. Alte cercetari au aratat ca indivizii cu diabet au niveluri mai scazute ale enzimei antioxidante manoxid superoxid dismutaza (MnSOD).

Vindecarea ranilor

Alaturi de vitamina K, manganul ajuta la formarea cheagurilor de sange. Coagularea sangelui, care mentine sangele intr-un vas de sange deteriorat, este prima etapa a vindecarii ranilor. Deci, un nivel adecvat de mangan in organism poate ajuta la oprirea pierderii de sange atunci cand o persoana are o rana deschisa.

Vindecarea ranilor necesita o productie crescuta de colagen. Manganul este necesar pentru producerea de prolina, care este esentiala pentru formarea colagenului si vindecarea ranilor in celulele pielii. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe studii privind efectul manganului asupra vindecarii ranilor, inainte de a trage concluzii pe aceasta tema.

Reducerea inflamatiei

Manganul poate ajuta la reducerea inflamatiei, in special in combinatie cu glucozamina si condroitina. Datorita rolului sau ca parte a puternicului antioxidant superoxid dismutaza (SOD), manganul poate reduce inflamatia. Osteoartrita este considerata o boala de uzura care duce la afectarea cartilajului si aparitia durerilor articulare. Sinovita, care este inflamatia membranei din interiorul articulatiilor, este un factor critic al osteoartritei. Se pare ca manganul ar putea contribui la scaderea inflamatiei si a durerii asociate bolilor inflamatorii, dar mai sunt necesare cercetari in acest sens.

Metabolismul nutrientilor

Manganul ajuta la activarea multor enzime in metabolism si joaca un rol intr-o varietate de procese chimice din corp. Acesta ajuta la digestia si utilizarea proteinelor si aminoacizilor, precum si la metabolismul colesterolului si al carbohidratilor. Manganul ajuta corpul sa foloseasca o serie de vitamine, cum ar fi colina, tiamina, vitaminele C si E si asigura functionarea corecta a ficatului. In plus, functioneaza ca un cofactor sau ajutor, in dezvoltarea, reproducerea, productia de energie, raspunsul imun si reglarea activitatii creierului.

Sindromul premenstrual

Multe femei sufera de o varietate de simptome in anumite momente ale ciclului menstrual. Acestea pot include anxietate, crampe, dureri, schimbari de dispozitie si chiar stari depresive. Cercetarile timpurii arata ca manganul in combinatie cu calciul poate ajuta la ameliorarea simptomelor premenstruale (PMS). Cu toate acestea, rezultatele nu sunt concludente daca acest efect provine din mangan, calciu sau combinatia celor doua.

Imbunatateste functia creierului

Manganul este esential pentru functionarea creierului si este adesea folosit pentru a ajuta la tratarea tulburarilor nervoase specifice. Un mod in care face acest lucru este prin proprietatile sale antioxidante, in special superoxid dismutaza (SOD), care poate ajuta la protejarea impotriva radicalilor liberi care altfel ar putea deteriora celulele creierului. In plus, manganul se poate lega de neurotransmitatori si poate stimula miscarea mai rapida sau mai eficienta a impulsurilor electrice in intregul corp.

Sanatatea tiroidei

Manganul este un cofactor esential pentru diverse enzime, ceea ce inseamna ca ajuta aceste enzime sa functioneze corect in corp. De asemenea, joaca un rol in producerea tiroxinei. Tiroxina este un hormon vital, important pentru functia normala a glandei tiroide, care regleaza pofta de mancare, metabolismul si eficienta organelor. Drept urmare, o deficienta de mangan ar putea provoca sau contribui la o afectiune a tiroidei, care poate contribui la cresterea in greutate si la dezechilibrele hormonale.

Surse de mangan si doze recomandate

Cantitati mici de mangan sunt prezente intr-o varietate de alimente, inclusiv:

• nuci si seminte;
• cereale integrale;
• ananas crud si suc de ananas;
• fasole si alte leguminoase;
• orez brun;
• spanac;
• ceai negru si verde;
• cartof dulce.

Bebelusii pot obtine mangan din laptele matern si din lactate si chiar din formula pe baza de soia. Apa potabila poate contine si cantitati mici de mangan. Cu toate acestea, prea mult mangan in sursa de apa poate fi toxic.

Nu exista un aport zilnic recomandat de mangan, dar aportul adecvat (AI) este de 2,3 mg pe zi pentru barbatii adulti si 1,8 mg pe zi pentru femeile adulte. Doza pentru copii difera in functie de varsta. Nivelul dozei maxime tolerate este de 11 mg pe zi pentru adulti. La fel ca zincul, cuprul, seleniul si fierul, manganul este considerat un metal greu, iar consumul in exces poate fi periculos.

Suplimentele de mangan

Uneori, din diferite motive, medicul poate recomanda suplimentele de mangan. Manganul este utilizat terapeutic pentru a corecta deficientele si echilibreaza zincul si cuprul. De obicei se ia pe cale orala, dar poate fi administrat intravenos (IV) pentru cei cu deficienta severa.

Formele tipice disponibile includ:

• sulfat de mangan
• ascorbat de mangan
• gluconat de mangan
• chelati de aminoacizi ai manganului
• ascorbat de mangan in suplimente pentru sanatatea osoasa sau articulara

Cu toate acestea, oamenii nu au nevoie, de obicei, sa ia suplimente pentru a-si atinge necesarul zilnic de mangan.

Efecte secundare

Manganul este foarte putin probabil sa provoace efecte secundare daca e obtinut doar din surse alimentare. Persoanele care iau suplimente de mangan nu trebuie sa ia mai mult decat doza recomandata. Discutati intai cu medicul inainte de a lua suplimente de mangan. Manganul ar putea interfera cu medicamentele curente sau poate exacerba o afectiune medicala existenta. Daca o persoana are efecte secundare in urma administrarii de suplimente de mangan, ar trebui sa nu mai ia suplimentele si sa discute cu un medic.

O persoana cu functie renala si hepatica buna ar trebui sa poata excreta excesul de mangan dietetic. Cu toate acestea, cei cu afectiuni hepatice sau renale trebuie sa fie precauti. Mai mult, cercetarile au descoperit ca cei cu anemie cu deficit de fier pot absorbi mai mult mangan.

Exces din alimente si suplimente?

Desi este rar intalnit, o persoana poate prezenta efecte adverse daca are un aport prea mare de mangan din apa, alimente sau suplimente. O persoana sanatoasa nu trebuie sa se ingrijoreze de supraexpunerea la mangan din alimente. Cu toate acestea, unele persoane au un risc mai mare de a experimenta o reactie toxica la mangan, inclusiv:

• nou-nascutii;
• copiii;
• persoanele cu afectiuni hepatice;
• persoanele cu deficiente de fier.

Persoanele care iau sau iau in considerare administrarea suplimentelor de mangan ar trebui sa discute mai intai nevoia de suplimentare cu medicul.

Simptome exces de mangan

Cei care lucreaza in topitorii sau sudorii au un risc ridicat de inhalare accidentala de mangan. Manganul inhalat este periculos, deoarece organismul transporta mineralul direct la creier, fara sa-l proceseze mai intai pentru o utilizare corecta. In timp, manganul inhalat poate duce la o afectiune serioasa numita manganism. O acumulare de mangan poate provoca leziuni la plamani, ficat, rinichi si sistemul nervos central. Expunerea prelungita poate provoca simptome asemanatoare bolii Parkinson, cum ar fi tremur, rigiditate musculara si probleme de echilibru – aceasta se numeste manganism.

Printre simptomele manganismului se numara:

• dificultati de mers;
• spasme musculare la nivelul fetei;
• tremur;
• iritabilitate si agresivitate;
• halucinatii;
• scaderea functiei pulmonare, tuse sau bronsita acuta.

Deficienta de mangan

O deficienta de mangan este rara, dar posibila. Daca se intampla acest lucru, medicul va prescrie suplimente de mangan sau poate sugera administrarea intravenoasa de mangan, daca problema este absorbtia. Semnele unei potentiale deficiente de mangan includ:

• toleranta redusa la glucoza;
• probleme de crestere;
• modificari ale metabolismului carbohidratilor si grasimilor;
• anomalii scheletice sau osoase;
• probleme de fertilitate.

Este mai probabil, insa, ca o persoana sa experimenteze toxicitate legata de mangan (supraexpunere) decat sa aiba o deficienta de mangan.

Referinte:
(1) https://www.healthline.com/nutrition/manganese-benefits
(2) https://www.webmd.com/vitamins/ai/ingredientmono-182/manganese
(3) https://www.urmc.rochester.edu/encyclopedia/content.aspx?contenttypeid=19&contentid=Manganese
(4) https://www.medicalnewstoday.com/articles/325636
(5) https://www.livescience.com/29247-manganese.html