Magneziul – rolul sau in organism

 Magneziul este un mineral care sustine sute de reactii chimice din organism si joaca mai multe roluri importante pentru mentinerea sanatatii corpului si a creierului.

Cuprins:

1. Ce este magneziul?

2. Rolul sau in organism

3. Deficitul de magneziu: cauze si simptome

4. Excesul de magneziu: cauze si simptome

5. Lipsa de magneziu: tratament

6. Contraindicatii

7. Informatii utile

Ce este magneziul?

Magneziul este unul dintre cele sapte macrominerale esentiale. Acestea sunt minerale care trebuie consumate in cantitati relativ mari, cel putin 100 de miligrame (mg) pe zi. Un aport adecvat poate ajuta la prevenirea problemelor cu oasele, sistemul cardiovascular, diabetul si alte functii.

Rolul sau in organism

Magneziul are numeroase beneficii asupra sanatatii, precum:

1. Mentine sanatatea oaselor

Magneziul este important pentru formarea oaselor. Ajuta la asimilarea calciului in os si joaca un rol important in activarea vitaminei D in rinichi. Vitamina D este, de asemenea, esentiala pentru oasele sanatoase.

Consumul optim de magneziu este asociat cu o densitate mai mare a osului, o formare imbunatatita a cristalului oaselor si contribuie la minimizarea riscului de osteoporoza la femei dupa perioada de menopauza.

2. Absorbtia de calciu

Calciul si magneziul sunt importante pentru mentinerea sanatatii osoase si ajuta la prevenirea osteoporozei. Fara magneziu, un aport ridicat de calciu poate creste riscul de calcifiere arteriala si de declansare a unor boli cardiovasculare, precum si aparitia de pietre la rinichi. Oricine ia suplimente de calciu ar trebui sa ia si un supliment de magneziu pentru a se asigura ca aportul de calciu este metabolizat corespunzator.

3. Diabetul zaharat

Magneziul joaca un rol important in ceea ce priveste functionare si mentinerea sistemului metabolic al glucidelor, astfel incat un supliment pe baza de magneziu poate avea un impact si asupra riscului aparitiei de diabet zaharat. Mai multe studii au asociat un aport mai mare de magneziu cu un risc mai scazut de diabet.

Diabetul de tip 2

Pentru fiecare crestere de 100 mg pe zi a consumului de magneziu, pana la un punct, riscul de aparitie a diabetului de tip 2 scade cu aproximativ 15%. Nivelurile scazute de magneziu au fost legate de secretia de insulina afectata si de sensibilitatea la insulina scazuta. Cele mai multe au aratat o imbunatatire a sensibilitatii la insulina, cu un aport suplimentar de magneziu, cuprins intre 300 si 365 mg pe zi.

4. Sanatatea inimii

Magneziul este necesar pentru a mentine sanatatea musculaturii, inclusiv a inimii.

Aportul adecvat de magneziu a fost asociat cu un risc mai scazut de:

• ateroscleroza, acumularea de grasime pe peretii arterelor
• hipertensiune arteriala

In studiul Heart Framingham efectuat in Statele Unite, oamenii cu cea mai mare consum de magneziu au fost gasiti ca au o sanse de 58% mai mici de calcifiere a arterelor coronare si o sansa de 34% mai mica de calcificare a arterelor abdominale.

Pacientii care primesc magneziu imediat dupa atac de cord prezinta un risc mai scazut de mortalitate. Magneziul este uneori utilizat ca parte a tratamentului pentru insuficienta cardiaca congestiva, pentru a reduce riscul de aritmie sau de ritm cardiac anormal.

Un aport zilnic de 365 mg de magneziu pe zi s-a dovedit a imbunatati profilul lipidic.

Dupa mai multe studii cu privire sanatatea inimii legate de suplimente pe baza de magneziu,  concluziile au fost in mod semnificativ asociand niveluri mai mari de magneziu in sange, cu un risc mai scazut de boli cardiovasculare si de boli cardiace ischemice ca urmare a unei aprovizionari scazute a sangelui in inima. In urma cercetatorilor s-a observat, de asemenea, ca nivelurile mai mari de magneziu pot reduce riscul de accident vascular cerebral .

Cu toate acestea, cercetatorii din domeniu subliniaza faptul ca administrarea suplimentelor de magneziu contribuie la scaderea tensiunii arteriale „intr-o mica masura”.

5. Dureri de cap/migrene

Alte studii au sugerat ca terapia cu magneziu poate ajuta la prevenirea sau ameliorarea durerilor de cap, dar cantitatea care poate fi necesara pentru a face o diferenta este ridicata. Administrarea trebuie efectuata numai de catre un medic specialist.

6. Sindromul premenstrual

Asigurarea unui consum adecvat de magneziu, in special combinata cu vitamina B6, poate ajuta la ameliorarea simptomelor de sindrom premenstrual (SPM), cum ar fi balonarea, insomnia, umflarea picioarelor, cresterea in greutate si sensibilitatea la sani.

7. Indepartarea anxietatii

Reducerile nivelului de magneziu sau modificarea modului in care sunt procesate au fost legate de cresterea nivelului de anxietate.

Acest lucru pare sa afecteze activitatea in axa hipotalamo-hipofizo-adrenal, un set de trei glande care controleaza reactia unei persoane la stres.

Cercetarile au aratat ca o dieta cu continut scazut de magneziu poate modifica tipurile de bacterii prezente in intestin, ceea ce poate influenta comportamentul bazat pe stari de anxietate.

Deficitul de magneziu: cauze si simptome

Deficitul de magneziu este frecvent si poate afecta pe oricine indiferent de varsta. Acest deficit de magneziu poate rezulta in urma consumului excesiv de alcool sau in urma unor anumite afectiuni de sanatate, cum ar fi tulburarile gastrointestinale si utilizarea unor medicamente.

Simptome deficit magneziu

Simptomele includ:

• pierderea poftei de mancare
• greata si varsaturi
• oboseala si slabiciune

Simptomele mai avansate includ:

• amorteala si furnicaturi
• crampe musculare
• convulsii
• schimbari de personalitate
• modificari ale ritmului cardiac si spasme

Deficienta este legata de rezistenta la insulina, sindromul metabolic, boala coronariana si osteoporoza. Aceasta poate duce la scaderea calciului sau la scaderea nivelului de potasiu in sange.

Magneziul este un mineral si un electrolit care are o serie de roluri vitale pentru organismul uman. Deoarece organismul nu o poate produce in mod natural, magneziul trebuie consumat ca parte a dietei unei persoane.

Potrivit Institutului National de Sanatate, o cantitate estimata de 50-60% din magneziu este stocata in oase, iar mai putin de 1% se gaseste in sange. Detectarea unei deficiente poate fi dificila, deoarece nu face parte din activitatea de sange de rutina.

Rezultatele unui studiu din 2012 sugereaza faptul ca aproximativ 48% dintre americani nu obtin suficienta magneziu in dieta lor. Cu toate acestea, este relativ neobisnuit ca aportul de magneziu sa produca anumite simptome la persoanele sanatoase.

Magneziul joaca un rol in mai mult de 300 de reactii ale organismului asupra enzimelor.

Magneziul contribuie semnificativ la:

• sanatatea musculara si a nervilor
• reglementarea tensiunii arteriale
• productia de energie in celulele corpului
• sinteza ADN si ARN

Excesul de magneziu: cauze si simptome

O supradoza de magneziu prin intermediul unor surse dietetice este putin probabila, deoarece orice magneziu in exces consumat in alimente va fi eliminat in urina.

Cu toate acestea, un aport ridicat de magneziu din suplimente poate duce la probleme gastro-intestinale, cum ar fi diaree, greata si crampe.

Dozele foarte mari pot provoca probleme renale, scaderea tensiunii arteriale , retentia urinei, greata si varsaturile, depresia si letargia, pierderea controlului sistemului nervos central, oprirea cardiaca si, eventual, decesul.

Oricine are o tulburare de rinichi nu trebuie sa ia suplimente de magneziu, cu exceptia cazului in care medicul ii recomanda.

Suplimentarea cu magneziu poate da nastere si unor interactiuni medicamentoase.

Lipsa de magneziu: tratament

Cantitatea recomandata de magneziu

Cantitatea recomandata de suplimente de magneziu depinde de varsta si sex, astfel:

• De la 1 la 3 ani: 80 mg pe zi
• De la 4 la 8 ani: 130 mg pe zi
• De la 9 la 13 ani: 240 mg pe zi
• De la 14 ani, cerintele sunt diferite pentru barbati si femei.
• Barbati cu varste cuprinse intre 14 si 18 ani: 410 mg pe zi
• Barbati in varsta de 19 ani si peste: 400 pana la 420 mg pe zi
• Femeile cu varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani: 360 mg pe zi
• Femele in varsta de 19 ani si peste: 310 pana la 320 mg pe zi
• In timpul sarcinii: intre 350 si 400 mg pe zi
• In timpul alaptarii: 310 pana la 360 mg pe zi

Surse alimentare de magneziu

Cele mai bune surse de magneziu sunt nucile si semintele, legumele verzi, cereale integrale si leguminoasele. Magneziul este, de asemenea, adaugat la unele cereale recomandate pentru micul dejun si alte alimente fortificate.

Iata cateva surse bune de magneziu:

• Seminte de floarea-soarelui, prajite sau uscate
• Migdale crude sau prajite
• Seminte de susan, prajite intregi
• Spanac fiert
• Ceasca, prajita la uscat
• Cereale de grau maruntit
• Lapte de soia, simplu
• Fasole neagra, fierta
• Fulgi de ovaz simplu sau fiert
• Broccoli gatit
• Unt de arahide
• Creveti
• Mazare
• Orez brun, fiert
• Fasole de fasole cruda sau conservata
• Lapte de vaca
• Banana
• Paine din faina de grau integral

Atunci cand deficientele de magneziu din organism sunt severe sau metodele de mai sus sunt excluse, medicul va poate recomanda saruri de magneziu orale. Magneziul poate fi, de asemenea, injectat intr-un muschi sau o vena. Monitorizarea permanenta poate determina daca tratamentul functioneaza.

Un deficit de magneziu este legat de alte deficiente minerale, iar medicul le poate trata in acelasi timp. De exemplu, este obisnuit sa se adauge impreuna calciu si magneziu.

Este important, de asemenea, sa se trateze orice afectiune care sta la baza, cum ar fi diabetul zaharat, care ar putea fi responsabil pentru magneziu scazut. Un deficit de magneziu poate indica faptul ca tratamentul actual nu functioneaza. Un plan de tratament imbunatatit de catre medicul dumneavoastra poate include modificari ale stilului de viata sau medicamente noi.

Contraindicatii

Magneziul, in general, este un nutrient abundent si fundamental pe care fiecare om de pe aceasta planeta o cere pentru a functiona.

Ca si in cazul oricarei contraindicatii, trebuie sa va adresati medicului dumneavoastra inainte de a incorpora un supliment de magneziu in dieta dumneavoastra, daca simtiti ca exista riscul unei interactiuni negative.

Tensiune arteriala

Suplimentarea cu magneziu nu poate fi recomandata persoanelor care iau medicamente pentru tensiunea arteriala.

Tulburari renale

Daca ati fost diagnosticat cu insuficienta renala sau suspectati ca rinichii nu functioneaza corect, aportul de magneziu va trebui sa fie strict monitorizat sau intrerupt.

Pentru cei care sunt deja pe dializa, acest lucru nu poate fi la fel de important, avand in vedere faptul ca dializa este capabila sa elimine cantitatile excesive de minerale care s-au dezvoltat in organism. Pentru unii utilizatorii de magneziu pot ameliora crampele musculare care de multe ori merg mana in mana cu insuficienta renala si tratamente de dializa.

Diabetul zaharat si insulina

Din cauza faptului ca magneziul joaca un astfel de rol metabolic important in organism, poate provoca probleme cu cei care utilizeaza in mod obisnuit injectii cu insulina.

Utilizarea magneziului poate reduce cantitatea de insulina injectata, care este necesara, ajutand la cresterea productiei de insulina pancreatica, in acelasi timp crescand sensibilitatea la insulina in celule.

Informatii utile

Magneziul imbunatateste calitatea somnului

Multi oameni au probleme cu somnul si ruperea ciclului de insomnie poate fi dificila. Puteti incerca sa va schimbati rutina de somn si sa va reduceti consumul de cofeina, dar uneori aceste interventii in stilul de viata se diminueaza.

Suplimentele reprezinta o alta optiune populara care vine in ajutorul tulburarilor de somn. Un supliment care a castigat o anumita atentie ca un ajutor potential de somn este bineinteles, magneziul. Acest mineral are efecte pe scara larga in organism si poate influenta unele dintre procesele care promoveaza somnul.

Suplimentele de magneziu au fost asociate cu o serie de beneficii, cum ar fi combaterea anumitor inflamatii, ameliorarea constipatiei si scaderea tensiunii arteriale. In plus, magneziul poate ajuta si la tratarea tulburarilor de somn pe timpul noptii.

Pentru a adormi si a ramane adormit, corpul si creierul trebuie sa se relaxeze. La nivel chimic, magneziul ajuta la acest proces prin activarea sistemului nervos parasimpatic, sistemul responsabil pentru calmarea si relaxarea.

Mai intai, magneziul regleaza neurotransmitatorii, care transmit semnale in sistemul nervos si in creier.

De asemenea, reglementeaza melatonina hormonala, care ghideaza ciclurile de somn – trezire din corpul dumneavoastra.

Studii

Nu numai ca magneziu va poate ajuta sa dormiti, dar joaca un rol in a va ajuta sa realizati un somn profund si odihnitor.

Intr-un studiu, adultii mai in varsta au primit 500 mg de magneziu sau un placebo. In general, grupul de magneziu a avut o calitate mai buna a somnului. Acest grup a prezentat, de asemenea, niveluri mai ridicate de renina si melatonina, doi hormoni care ajuta la reglarea somnului.

Aceste rezultate au fost sustinute de un alt studiu care a dat adultilor in varsta cu insomnie un supliment care contine 225 mg magneziu, 5 mg melatonina si 11,25 mg zinc.

Participantii al doilea studiu au avut, de asemenea, un somn mai bun comparativ cu grupul tratat cu placebo, desi este greu de atribuit efectul magneziului, deoarece suplimentul continea in plus zinc si melatonina.

Magneziul ingrasa?

Cresterea consumului de alimente bogate in magneziu va poate imbunatati energia si starea de spirit, dar nu va va ajuta in mod necesar sa castigati greutate daca nu consumati mai multe calorii decat ardeti. Daca credeti ca ati putea fi deficitar si aveti nevoie de un supliment alimentar, atunci ar trebui sa discutati cu medicul specialist inainte de a adauga un supliment la dieta dumneavoastra.

Referinte:

1. https://www.medicalnewstoday.com/articles/286839.php
2. https://www.medicalnewstoday.com/articles/321735.php?sr
3. https://www.healthline.com/nutrition/10-proven-magnesium-benefits
4. https://www.healthline.com/nutrition/magnesium-and-sleep
5. https://www.ancient-minerals.com/magnesium-contraindications/